Page 25 - 1964-06

PROLETARI DIN TOATE TARILE, U N l î l - V Â t IN C A P IT A L A
CITIŢI

În n u m ă r u l
D E A ZI: de ani de la moartea lui MihaiS Emmescu

O Sport Luni seara, la Teatrul dc Operă şî Popovicî, Alexandru Repan, Sorin Ga-
— Campionatul regional de Balcc al R. P. Romînc a avut loc un bor şi Val Sândulcscu.
fotbal; spectacol consacrau comemorării a 75 dc Baritonul Nicolac ITcrlca, soprana
— Categoria B la fotbal; ani dc la moartea lui Mihail Lmincscu. Magda Ianculcscu şi basul Nicolae
— întreceri atractive la hand­ Au asistat tovarăşii: Ghcorghc Gltcor- Florei au cîntat melodii inspirate din
bal ; ghiu-Dej, Gheorghc Apostol, Emil Boil- lirica eminesciană. Actorii Irina Răchi-
— Gimnastica pentru copii ; nâraş, Nicolac Ceauşcscu, Alexandru ţcanu-Şirianu, Ludovic Antal, Simona
(pag. 2-a); Drâghicî, Ion Ghcorghc Maurcr, Ale­ Bondic, Octavian Cotcscu şi Ghcorghc
© Munca organizată — re­ xandru Moghioroş, Alexandru Bîrlâdca- Cozorici au recitat versuri. Programul
zultate bune; nu, Dumitru Colin, Leomc Răutu, Lcon- a cuprins un fragment din baletul „Ca­
$ Corelaţia dintre matemati­ tin Sălăjan, Ştefan Voitcc, Miltaî Dalea, lm" dc Alfrcd Mcndclson, solişti Mag-
că, fizică ji desen. membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliu­ dalcna Popa şi Amato Chcciuloscu. Co­
(p^- 3-a); lui dc Stat şi ai guvernului, conducători rul Radiocelcvi'ziuniî, dirijat de Carol
© De peste hotare ai unor instituţii centrale şi organizaţii Litvin, solist Marcel Trandafircscu, a in­
(pag. 4-a). obşteşti, academicieni, scriitori şi alţi terpretat cu o înaltă măiestrie cîntece
oameni dc artă şl cultură, numeroşi pc versuri de Mihail Lmincscu. Şi-a dat
oameni ai muncii din întreprinderile şi concursul orchestra Teatrului dc Operă
instituţiile bucurcştcnc. şi Balet, dirijată dc Nicolac Alexandru.
Au fost prezenţi şefii unor misiuni Regia spectacolului aparţine lui Mi-
diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă hai Zirra, Eugen Gropşanu şi Cristian
şi alţi membri ai Corpului diplomatic. Munteami, scenografia lui Rol.ind Laub,
Au participat numeroase personalităţi Georgc Florcscu şi Elisabcta Benedcc.
culturale dc peste hotare invitate la ma­ Spectacolul s-a bucurat de un deose­
nifestările prilejuite dc zilele M. Lmi- bit. succes, interpreţii fiind îndelung
nescu. aplaudaţi dc public.
Spectacolul a cuprins dramatizarea Artiştilor" le-au fost oferire flori din
De activitatea colectivelor secţiilor Hala C. O.S.M. II. elevatorul U.C.C. poemului ,,Luceafărul" pc fondul mu­ partea preşedintelui Consiliului dc Stac
reparaţii siderurgice şi cuptoare indus­ dc 20 tone şi altele. zical al poemului simfonic cu acelaşi al R. P. Romînc, tovarăşul Ghcorghe
triale din C. S. Hunedoara depinde în Un aport deosebi; la îmbunătăţirea nume dc Pascal Bentoîu. Au interpre­ Gheorghiu-Dcj.
bună măsură buna funcţionare a agre­ realizărilor au adus maiştrii: Miliai Ba­ tat actorii Ghcorghc Carabin, Magda (Agcrprcs).
gatelor şi deci producţia de metal. De laş, Emanoil Toma, Ioan Pavcl, munci­
aceea, sub îndrumarea organizaţiilor de torii Iosif Bunca, Marin Kozca, Gavrila
psrtid, ele au dezbătut pe larg obiec­ Cocoş, Florian Lingurarii şi alţii.
tivele principale ale planului anual de Totuşi, la cele două secţii există po­ C oncurs de fotografii
reparaţii. Ţinînd. cont de lipsurile ani­ sibilitatea obţinerii pc viitor a unor re­
lor trecuţi şi greutăţile întîmpiiui", oa­ zultate şi mai frumoase. Este necesară In cinstea celei dc-a XX-a ani­ oamenilor muncii dc la oraşe Şi
menii au venit atunci cu propuneri şi doar mai multă preocupare pentru mica versări a eliberării [arii. Asociaţia sate, condiţiile lot dc trai, odihnă
soluţii care şi-au dovedit eficacitatea încă mecanizare şi procurarea unor dispozi­ artiştilor lolograti din RP Rami­ şi şporl. De oscincnea, se primesc
de la începutul aplicării lor. Spic exem­ tive care să înlocuiască munca manuală nă a organizat un concurs dc lo- peisaje .inlăjişind frumuseţile tării
plu. inginerul Gavnlă Pocola şi mais­ şi fără randament la unele reparaţii. togralii artistice cu tenia „Frumoa­ noastre.
trul principal Carol Balut de la secţia Ritmul intens al reparaţiilor impune să eşti patria meu". Pentru cele mai bune lucrări ad­
reparaţii siderurgice au propus să fie mecanizarea a o scrie de reparaţii gre­ La concurs pot participa fotografi mise la concurs vor fi atribuite 3
folosită .în practica reparaţiilor pica* le cum sînt montările dc conducte, dc amatori şi profesionişti. Lucrările— memij I. 0 premii II, 0 premii IU
umblarea şi montarea pieselor în an- subansamblc şi şubcrc. Este necesar să lotoq rafii alb-ncqru şi in cu toii — şi D menţiuni
umblc cîc mai complete înaintea opri­ sc monteze gurile de apă la camerele dc urmează să he trimise pe adresa Amănunte in legătură cu organi­
rii agregatului ce urmează a fi reparat. zgură pentru udarea prafului. La Asociaţiei pînă la 30 iunie. zat co concursului se pot obţine la
Proccdîndu-se astfel la reparaţia capi­ O S.M. I, unde scoaterea molozului din Fotografiile trebuie să redea as­ sediul Asociaţiei artiştilor /olografi
tală a cuptorului nr. 1 de la O S M. II camere sc face manual, vor trebui pecte din viata nouă n patriei noas­ din R P. Romină — Bucureşti —
termenul de reparaţie a fost redus cu montate motoarele şi rcductoarclc nece­ tre : realizări din industrie si agri­ str. Brczoianu, nr. 23—25
16 zile, ceea cc reprezintă un spor la sare punerii în funcţiune a instalaţiei cultură,. preocupările şi activitatea (Agcrprcs)
producţia dc oţel de peste 10.000 tone. mecanice. La secţia cuptoare industria­
La propunerea muncitorilor de la le, printr-un nuiostivuiror, sau una-
cuptoare industriale, pentru zidăria bol­ două benzi transportoare sc poate ajun­
ţii principale- la cuptoarele Siemens ge la o mai bună gospodărire şi depo­
Martin x-a folosit o schelă suspendată. zitare a materialului refractar ş.am.d.
Ea a dus la economii de material lem­ Mica mecanizare deci, este o calc E. M. LONEA. Ur\ scurt sfat la locul de muncă, despre calitatea căr­
nos şi la scurtarea timpului dc zidărie pnn care sc va putea ajunge în viitor bunelui. froto • I- CUCU toare. în vii, pe toate cele 108 hectare,
de ia 32 la 24 orc. De asemenea, prin la c/cctuarca mult mai rapidă a repara­ Praşila a ll-a s-a efectuat primul tratament cu zeanu
folosirea oalelor de zguri pentru eva­ ţiilor siderurgice şi în acelaşi timp la la porumb şi cartofi bordeteză în scopul prevenirii şi com­
cuarea molozului provenit dm demolări, îmbunătăţirea calităţii lor. baterii manei.
«-a scurtat timpul dc reparaţie cu circa La cele 'două secţii sc mai întîlncsc In vederea obţinerii unor producţii TRAIAN SÂNTEI
4 ore. însă şi alte neajunsuri mai mărunte. „Cine ştie, sporite la ha., colectiviştii din Cinciş, corespondent
Cele două organizaţii de partid de la Spre exemplu, manipularea materialu­ A maî rămas puţin timp pînă cînJ în fluxul tehnologic de elaborare a
secţiile reparaţii siderurgice şi cuptoa­ lui refractar de către muncitorii dc la „Frumoasă eşti patria mea" Aceas­ oţelului de la O.S.M. 2 din C.S.H. vor fi integrate alte două cuptoare de 4C0 oraşul regional Hunedoara, acordă o
re industriale au analizat dc mai mul­ cuptoarele industriale nu sc face întot­ ta a fost tema recentului concurs or­ dc tone. Evenimentul este aşteptat cu mult interes şi bucurie. arenţic sporită îngrijirii culturilor. Ast­ In rîndul evîdenjlajîlor
fel, folosind din plin timpul prielnic
te ori felul cum se execută lucrările şi deauna în condiţiile cele mai bune. Dc ganizat dc elevii Şcolii profesionale Pentru „debutarea" cu succes a acestor cuptoare sc fac intense pregătiri
pentru lucru şi mobilizîiul toate for­
calitatea lor. Cu ocazia acestor analize multe ori, se aruncă cărămizile care. dc ucenici din Petroşani. In cadrul secţiei a fost deschis un curs de ridicarea calificării la care sînt în­ ţele la întreţinerea culturilor, colecti­ Ca şi în alte campanii, colectiviştii
au fost stabilite şi planuri dc măsuri prin lovituri, dau naştere la fisuri şi Reprezentanţii anului III — clasele scrişi 70 dc muncitori calificaţi în meseriile oţclarî, lăcătuşi, macaragii ctc viştii de aici au reuşit să termine pri­ din Peştcana şi Haţeg, avînd sprijinul
concrete cu sarcini precise, termene şi duce la o slăbire a calităţii lor. La A. C, D şi F au dovedit o bună pre­ In prezent, prinuopitorii desemnaţi să muncească la noile cuptoare lu­ ma praşila mecanică şi manuală la fa­ şi îndrumarea organizaţiilor de partid,
responsabilităţi. O măsură bună a fost O.S.M I în specia! nu sc poate face gătire. Cele mai mulcc puncte (145) crează sub îndrumarea directă a maiştrilor oţclari Ştefan Tripva şi Aurel Stan- sole, sfeclă furajeră, cartofi si porumb. şi-au organizai bine munca pentru exe­
aceea dc a sc merge pc specializarea aprovizionarea din timp pentru repara­ au fost înregistrate dc elevii strun­ cîu, dcsâvîrşindu-şi cunoştinţele profesionale legate dc întreţinerea şi exploa­ cutarea la timp şi dc bună calitate a lu­
oamenilor pc grupuri dc secţii, u tila j rea cuptoarelor din lipsă dc spaţiu de gari Gheorghc Cocotă, Petru1 Sas, tarea corectă a cuptoarelor. Fa noile ruprcarc voi lucra cadre bine prcg.v După terminarea acestei lucrări, pc su­ crărilor dc îngrijire a culturilor. Dato­
şi sectoar^ dc activitate. Proccdîndu-sc depozitare. Stivele dc cărămidă din ca­ Milui Todcriţă şi Nicolac Gligor prafeţele unde au apărut buruieni ori rită acestui fapt, colectiviştii din cele
s-a format crustă, s-a trecut la aplicarea
astfel, folosind numai oameni dc spe­ pătul halei sînt bătute de mulcc ori de din clasa C. care au ocupat primul M. ALEXANDROA1E celei de-a doua praşilc. Pînă acum pra­ 2 gospodării colective au reuşit să ter­
cialitate la reparaţiile capitale dc maca­ ploi, din aceeaşi cauză şi deteriorate. loc. Pc locurile 2 şi 3 s-au situat re­ corespondent şila a IT-a s-a efectuat pc 9 ha. ocu­ mine prima praşila la cartofi şi po­
rale din anul 1964 termenul dc staţio­ Toate acestea pot constitui subiectul prezentanţii claselor A şi respectiv D. pate cu cartofi şi pc o suprafaţă în­ rumb La gospodăria colectivă dm Ha­
S-au remarcat prin răspunsuri foarte
nare a acestora a fost redus cu multe unor analize temeinice ale şedinţelor semnată dc porumb. ţeg această lucrare a fost efectuata pe
frumoase elevii Gligor Nicolac şi
zile. organizaţiilor dc bază şi celor sindicale. Viorcl Trifan. Cîştigătorilor lo-au A. DANCIU 107 ha., iar la Peştcana pe 179 ha.
Datorită măsurilor bine gîndite apli­ Prin aplicarea unor măsuri care să con­ Muncă asiduă în şcoli corespondent G. IOAN
cate pînă acum colectivele secţiilor re­ ducă la înlăturarea lor (unde c ca2ul cu fost înmînate premii în cărţi. corespondent >
paraţii siderurgice şi cuptoare industria­ sprijinul conducerii combinatului) se C. BREDAN
le au executat mai multe lucrări îna­ vor putea satisface într-o măsură şi mai corcspoudcnt Anat şcolar se apropie de slitşil grupe de probleme, insislind asupra Cu forfe sporite La grădina de legume
inte dc termen şi de bună calitate cum mare necesităţile mereu crescînde ale Ur> nou spectacol
au fost Ia macaraua 3 Cis-O.S.M. 1, ma­ secţiilor productive.— Elevii şi educatorii depun ui aceste noţiunilor de bază neînsuşite sau a- In aceste zile, toate forţele existente Pentru colectiviştii din Miceşti, ra­
caraua 10 — Laminorul de 800 mm., IOAN DARAMUŞ al brigăzii z.Hc o muncă asiduă peni tu ca bilan­ supta greşelilor tipice de or togi a- în cadrul G.A.C. din Sebeş, sînt mobi­ ionul Alba, legumicultura reprezintă
vagonul de stins cocs de ]a U.C.C., cau- S activist al Comitetului orăşenesc ţul activilulii lor să lie cit mai bogat. Hc etc. lizate la întreţinerea culturilor prăşi* una din sursele principale dc venituri.
pcrul nr. 3 — Furnale 1-4, macaraua \ dc partid Hunedoara Brigada artistică dc agitaţie a coo­ In toate şcolile planurile ele măsuri Pentru organizaica cil mai bună a toace. In vederea obţinerii de producţii spo­
perativei meşteşugăreşti „Solidarita­ privind încheierea cu succes a anului practicii elevilor conducerea şcolii Munca a fost bine organizată. Zilnic rite, la această gospodărie colectivă se
tea" dm Dcv.i, secţia Simcria — a şi profesorii de agricultură au luai la prăşit au participat peste 300 dc co­ acorda o marc atenţie îngrijirii cultu­
pregătit cm nou text dc brigadă in­ Şcolar, se inlăpluicsc cu succes Pro­ legătura cu consiliul de conducere qI lectivişti. Ca urmare, pînă la 3 iunie rilor dc legume. Dc aceea, în aceste
titulat „Te salut viitor" După ce fesorii organizează lecţii de sinic/.â s-au prăşit 150 dc hectare cu porumb zile sc lucrează intens la prăşitul şi
spcctaco’ul a fost vizionat dc coope­ ajută, prin consultaţii, pe cci care nu 'A.AC. din localitate şi, împreună, au din cele 450 existente în total Datorită copilitul roşiilor, castraveţilor, vinctc-
ratorii din Simcria, cl a fost prezen­ şi-au însuşit in întregime materni, di­ stabilit planul desfăşurării practicii bunei participări la muncă a colectiviş­ lor, ardeiului şi a altor legume culti­
tat şi la căminele culturale din Prica/, continue. El a lost alcătuit in aşa tel tilor în fiecare zi se efectuează praşilc vate pe 100 ha. Pînă acum. pc 5 ba.
Spini şi Sintandrci, unde s-a bucurat riginta sc preocupă de situa/ia fie incit to(i elevii să poată trece pe Io pe cîtc 30—35 dc hectare cu porumb cu roşii timpurii s-au aplicat 2 praşilc,
Trebuie să amintim şi faptul că la
dc xncccs cărui elev in parte, fndrumindu-i şi 'oale lucrările agricole. cartofi pe 36 de hectare s-a efectuat s-a făcut copilitul şi legatul lor pe şpa-
» & 4 5 1CSIF V1SCKY ajutindu-i in organizarea studiului in­ praşila a doua, iar pc alte 10 ha. cul­ licri Toc de 2 orî au fost prăşiţi car­
tofii timpuri;, iar la rădăcinoase şi cas­
corespondent dividual.. Aceeaşi preocupare pentru încheie­ tivate cu sfeclă furajeră s-a făcut prima
rea cu succes a anului şcolar există traveţi s-a c.ccutac prima praşila.
La Scoah medie din Iha. in liecurc lucrare de îngrijire I. CRICOVF.ANU
750 excursio dimineaţă, pînă ta orele 8.30, cind ta toate şcolile dc 8 ani şi medii din Paralel cu îngrijirea culturilor pi'âşî- corespondent
f regiune.
încep cursurile, sub îndrumarea diri-
Mctalui gişrii cugirenî sînt iubitori
pasionaţi ai turismului şi excursiilor. ginţilor, loti elevii, interni si externi,
Numai anul acesta la excursiile or­ lac meditaţii pc clase. Fiecare dirigin­
ganizate dc Comitetul U.TM. de la te, la clasa lui, supraveghează studiul
U M C . au participat 280 dc tineri. elevilor şi acordă, la nevoie, ajutorul
Alţi 450 dc mctalurgişci au luat parte necesar.
la excursiile organizate de Asociaţia
sportivă dm Cugir. Pentru completarea golurilor in cu-
In drumeţiile lor, excursioniştii au noştintele unor elevi se organizează
vizitat mai multe oraşe, , numeroase consultaţii pe obiecte de studiu şi
monumente istorice şt puncte turis­
tice J;n regiune şi restul ţării. gtupe de elevi. La clasele V —Vtl sc
Uzinele 30 Decembrie Cugir. Ma şina de spălat rufe ,,Alba lux“ Ia ul- pune un accent deosebit pe aprofun­
TRAIAN TR1C
tima verificare. darea si consolidarea cunoştinţelor
corespondent
dc limbo romînă si matematică. Con­
ducerea şcolii a intensificat asisten­
Toate gospodăriile agricole colective la nivelul tele la orc, verilică zilnic planurile
lecţiilor de recapitulare, telul cum
este folosit materialul didactic, cum
sini organizate activiiâtite in vederea
pregătirii elevilor penlru maturitate.
De asemenea, conducerea scoţii a
Iu q i măsuri pentru pregătirea prac­
ticii şi organizarea serbării dc sfîrşit
La începutul acestui an, din iniţiativa chimice. Astfel, în această primăvară există preocupare se pot face multe lu­
Comitetului raional de partid llia. s-a s-au administrat pe terenurile destina­ cruri bune. Dar, iată că finisarea aces­ dc an, pentru organizarea cil mai
întreprins un studiu în vederea găsirii re culturii porumbului, cartofilor şi Ia tor grajduri este ammacă dc la o lună plăcută a vacantei de vară.
celor mai eficiente măsuri şi descoperi­ grădina de legume peste 800 tone gu­ la alta deşi o asemenea lucrare c pre­ Ca Şcoala de 8 ani din Dobra, pe
rea rezervelor locale care valorificate noi dc grajd şi 12 tone a/.oui de amo­ văzută şi în planul dc măsuri. In ace­ baza urmăririi sistematice, de la în­
niu şi superfosfat, iar pe 40 ha îns.i- laşi plan a mai fose stabilit să sc exe­
să duca la ridicarea tuturor gospodării­ ceputul anului, a fiecărui elev, pro­
lor agricole colective la nivelul celor mînţate cu grîu s-au administrat fa- cute lucrări pentru irigatul a 4 hectare
fruntaşe. In urma acestui studiu s-au zia| citc 70 kg. azotat dc amoniu la dc grădină şi să sc construiască bazine fesorii tac in prezent consultaţii pe Elevii clasei a X-a C dc la Şcoala medic din Deva la o oră dc recapitulare
stabilit, în cadrul unui plan de masuri, hectar. In vederea completării bazei cu o capacitate de 25 tone pentru co­
Căile şi mijloacele prin care fiecare gos­ furajere aici s-au cultivat 5 ha cu orz lectatul urinei. Termenele stabilite au
podărie să poată deveni o unitate pu­ pentru concentrate, 15 ha cu lucerna uccut dc mult şi nici acum aceste
ternică, înfloritoare. Un asemenea stu­ şi trifoi, 8 ha cu secara furajeră şi 5 obiective nu au fost realizate. Consi­
diu s-a făcut şi la gospodăria colectivă Iu cu alte plante dc nurreţ ca borccag, liul dc conducere al gospodăriei (pre­
din 7.2111. Cu acest prilej s-a constatat ovăz ctc. şedinte tov. Ioan Todcrici) şi tov. Ale­
că aici sînt posibilităţi suficiente pen­ Trebuie spus însă că accscc rezultate xandru Epşrain, inginerul zootehnist al
tru ca gospodăria să sc dezvolte conti­ nu reflectă posibilităţile existente aici, gospodăriei pun ncrcalizarca obiectivelor
rezervele locale nefiind valorificate pe piopusc pc scama lipsei de materiale şi Sarcina aprovizionării oamenilor aprovizioneze cu cele necesare In Aceastâ situaţie se repetă însă de nu s-a putut achita de sarcinile pe
nuu din punct de vedere economic şi deplin şi în cele mai bune condiţium a fondurilor băneşti. Este un lucru ne- muncii din raionul Brad cu legume,
organizatoric. Astfel, a reieşit că prin- pia|a din Brad funcţionează două mai multe zile provocînd nemulţu­ care le are privind aprovizionarea
Dc aceea şi în planul dc măsuri întoc­ adevărat pentru că în raza comunei zarzavaturi şi fructe revine Uniunii unităţi de desfacere a legumelor miri în rîndul consumatorilor. ritmică a oamenilor muncii cu le­
tr-o mai bun.» îngrijire a celor 280 hec­ mit sub directa îndrumare a comitetu­ Zam sc găsesc destule materiale din re­ raionale a cooperaţiei de consum
tare de. păşuni şi fîneţe naturale se lui raional dc partid şi cu sprijinul teh­ surse locale ca piatră, nisip, var ctc. Dar în acea zi, vînzălotn au tosi Pentru a afla cauzele slabei apro­ gume.
poate creşte un număr sporit dc ani­ nic al consiliului agricol raional, s-au care însă nu au fost valorificate. In din localitate Raza de activitate a puşi într-o siluaţie neplăcută l:i vizionări cu legume în raionul Brad După cum se ştie, producţia de
male. Dc asemenea, situarea pc malul prevăzut o scamă dc obiective caic rea­ ceea ce priveşte fondurile băneşti tre­ acestei organizaţii nu este prea n-au putut servi cumpărătorii pe am cerut unele amănunte tovarăşi­ legume din acest an este foarte
Mufişului a terenului arabil în supra­ lizate au menirea să ridice şi această buie spus că nici acestea nu sînt gos­ mare. Unităţile ei desfac produse în motiv că le lipseau mărfurile soli­ lor din conducerea U.R C C. din Io- bună. Pentru acest motiv, ca şi da­
faţa- de 1SV hectare dă posibilitatea să podărite cu destulă chibzuinţă. Este vor­ mod deosebit la Brad, Gurabarza şi torită unei mai bune preocupări, în
xo dezvolte legumicultura şi să sc cul­ gospodărie colectivă îa nivelul celor Băiţa, unde există un număr sporit majoritatea centrelor muncitoreşti
fruntaşe. Ţinîndu-sc cont de condiţiile
tive plante valoroase ca porumb, grîu, concrete şi dc posibilităţile existente aici, ba dc cci peste 70 000 lei realizaţi prin de locuitori In total, pe întregul ra­ în r a i o n u l B r a d
cartofi ctc. unele activităţi comune în timpul ier­ ion, funcţionează 10 unităţi de des- dm regiune există o abundenţă de
în acest plan s-a stabilit că atenţia prin­ nii şi pe care consiliul dc conducere legene Si totuşi, la Brad aprovi­
La toate acestea mai trebuie adăugată cipală trebuie îndreptată spre valorifi­ vrea să-i folosească acum pentru rezol­ îacere dintre care majoritatea la zionarea lasă de dorit Această pro­
şi hărnicia celor aproape 300 de colec­ carea tuturor resurselor locale pentru varea unei probleme caic ar putea su­ Brad. Am făcut aceste precizări pen­ citate In unităţi nu se găseau car calitate Ei ne-au pus la dispoziţie o blemă poate fi uşor remediată cu
tivişti precum şi sprijinul acordat dc creşterea producţiei vegetale şi animale feri amînarc. Din această cauză nu s-a lru a se trage concluzia ca U.R.C.C lofi vechi şi cartofi timpurii, varză ^eiie de cifre din care rezultă că
către stat cu marenalc dc construcţie, şi dezvoltarea continuă a averii obşteşti realizat nimic din planul dc cumpărări Brad are o sarcină mai uşoară faţa ardei, castraveţi, ridichi etc Existau mai ales în lunile martie şi aprilie mai mult sprijin dm partea Uniunii
credite pe diferite termene, îngrăşă­ Au trecut de atunci cinci luni de zile dc animale şi se tărăgănează mereu ri- regionale a cooperaţiei de consum.
minte chimice şi altele. de alte centre muncitoreşti în ceea doar cireşe, salată de slabă colita planul valoric a fost depăşit Cu Este bine ca Uniunea regională a
şi trebuie spus că multe din măsurile Jicaica>:jCcrpj.;.2QuO -kg. .azotat dc amo­ ce priveşte aprovizionarea cu legu­ te, ceapă verde şi gulioare. Dacă
Ca urmare, gospodăria colectivă dm stabilite în planul amintit au rămas niu repartizate de către.1 consiliu! agri­ toate acestea de multe ori lipsesc cooperaţiei de consum să studie­
Zam a obţinuc unele succese pc linia simple însemnări pc luetic, cu toate că col raional şi caîhe stau. de peşte 3 s.ăp- me şi fructe. Cu toate acestea, apro­ aşa stau lucrurile la piaţa din Brad (lin unităţi produsele de sezon Este ze neîntîrziat posibilitatea repartiză­
dezvoltării sale economice şi organizato­ au existat condiţii pentru ca clc să tămîni la llia. Considerăm că ar fi în vizionarea cu produse de sezon lasă locul cu cea mai mare pondere în adevărat ca unii furnizori (moi ales rii $i dirijării unor produse de sezon
rice. Astfel, efectivul de animale pro­ devină o realitate. In ceea ce priveşte interesul gospodăriei ca banii amintiţi de dorit. Dar, să arătăm pe scurt desfacerea legumelor, este uşor de spre raionul Brad Tot în raionul
prietate obştească a ajuns în prezent la construcţiile zootehnice, de pildă, sc să se folosească în primul rînd pentru cum stau lucrurile. din regiunea Banat), nu trimit la Brad este necesar ca legumele să
*28 hovme. din care 41 vaci de lapte, poate arăta că cele două grajduri au cumpărări dc animale, pentru construc­ înţeles că Ia celelalte unităţi apro hmp produsele contractate, că nici
446 ovine şi 77 porcine De asemenea, fost ridicate într-un timp relativ scurt ţia bazinelor în care să se colecteze Am vizitat unităţile de desfacerea vizionarea este si mai slabă. S-ar unele gospodării colective din raion fie desfăcute şi prin tonele, pe me­
pentru creşterea continuă a producţiei şi în mare parte prin folosirea materia­ urină, pentru irigatul grădinii şi re- legumelor într-o zi de tîrg. Cum este putea crede totuşi că a fost un sim­ sele dm piele ele. Cele 10 unităţi de
agricole la hectar s-au folosit cantităţi lelor din resurse locale Aşadar, în 1 MANEA şi firesc, în aceste zile vin la piaţă nu au respectat prevederile contrac­ desfacere existente în raion sînt in­
însemnate dc îngrăşăminte naturale şi mod practic s-a dovedit că atunci cînd (Continuare îu pag. 3-a) numeroşi cumpărători dornici să se plu accident în sensul că au lipsn tuale încheiate cu U.R.C.C Brad. In suficiente. A. VASILIU
respectivă.
mărfurile doar în ziua
această situaţie conducerea U.R C.C.