Page 29 - 1964-06
P. 29
PROLETARI DIN TOATE TARILE. U N IŢI-V Ă l | L u c r ă r ile SGSSUniî ş t iin ţ ific e
Iară a delegaţiei de activişti
cu p rile ju l com em orării , care a făcut o
I sedăm Ai lui M ihail Eminescu dc Marţi s-a reîntors dc la Moscova de La sosire, pc aeroportul Bănoasa, de
a 75 de ani de la moartea
în Uniunea Sovietică
Marţi dimineaţa, în sala mică a Pa
latului R. V Romînc, au început lucră
rile sesiunii ştiinţifice organizată
Academia R P.R. şi Uniunea scriitori
tovarăşul
dc
Nicolae Ccauşcscu, Lcontc Răutu, dc
toresc Rotnîn, condusă
lor cu prilejul comemorării a 75 dc ani
Chivu Stoica, membru al Biroului Po
membri ai C.C. al P.M.R., Corncliu
dc la moartea lui Mihail Eminescu. legaţia tic activişti ai Partidului Munci legaţia a fost întîmpinată dc tovarăşii
Au participat conducători ai unor in litic. secretar al C C. al P.M.R., rare, la Măncscu, ministru! afacerilor externe,
stituţii centrale, numeroşi academicieni, invitaţia C.C. al P.C.U.S , a făcuc o vi şi activişti de partid.
scriitori şi alţi oameni dc cultură. zită în Uniunea Sovietică pentru a stu Au fose dc faţă I. K. Jcgalin, amba
Au fost dc asemenea prezenţi oaspeţi dia experienţa în domeniul conducerii sadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti
dc peste hotare, invitaţi la manifestă şi membri ai ambasadei.
rile prilejuite de comemorarea marelui dc către partid a economiei. (Agcrprcs)
poet.
ANUL XVI. Nr. 2930 MIERCURI 10 IUNIE 1964 4 pagini, 20 bani In prezidiu au luat loc academicienii
llie Murgulescu, preşedintele Academici
R. P. Romînc, Iorgu Iordan, vicepre Mesajul adresat de Ion Gheorghe Maurer
şedinte al Academiei, Mihai Bcniuc,
preşedintele Uniunii scriitorilor, G. Că-
Pe drum ul creşterii producţiei şi productivităţii muncii lincscu, M. Ralca, V. Eftimiu, D. Pa- participanţilor la cea de-a IV-a Reuniune
naiccscu-Pcrpcssicius şi Zaharia Stancn.
Dcmostcnc Botez, membru corespondent a Comitetelor de colaborare balcanică
SPORIREA VITEZELOR al Academici şi Ion Pas.
Sesiunea a fost deschisă de acad. Ior
gu Iordan. Preşedintele Consiliului de Miniştri al pot aduce^ la întărirea legaturilor tra
In continuare acad. G. Călinescu a R. P. Romînc, Ion Gheorghe Maurer. diţionale între popoarele balcanice.
DE AVANSARE ţinut comunicarea „Eminescu, poet na a adresat un mesaj de salut participan propunerilor guvernului R. P. Romînc
In mesaj sc subliniază că înfăptuirea
ţilor la cca de-a IV-a Reuniune a Co
ţional", acad. M. Ralca — „Concepţia
despic lume şi viaţă a (ui Eminescu în mitetelor dc colaborare balcanică caic dm 1957 şi 1959, care urmăreau trans
formarea acestei regiuni într-o zonă a
REZERVA IM PORTANTA lumina curentelor filozofice şi ideologi arc Ioc Ia BcIgraJ. păcii şi colaborării multilaterale, fără
ce ale timpului său", iar acad. M. Be-
Adresînd urări de succes deplin lu
nluc, comunicarea „Eminescu, luceafă arme nucleare, ar permite ţărilor din
rul poeziei romîncşti". crărilor conferinţei, preşedintele Con regiunea Balcanilor să consacre mai
Numeroşi oaspeţi dc peste hotare au siliului dc Miniştri al R. P. Romînc multe forţe şi mijloace problemelor eco
Dc curîi'J, la Petroşani, a avut loc sesiunea tclmico-ştimţifică a respon adus saluturi sesiunii. nomice şi sociale.
sabililor brigăzilor dc mineri din abatajele bazinului, organizată tic Consiliul Lucrările sesiunii continuă. menţionează aportul substanţial pc care In mesaj sc arată că guvernul şi po
local al sindicatelor Petroşani, în colaborare cvi comisia inginerilor şi tehni Comitetele dc colaborare balcanici îl porul romîn însufleţiţi tic dorinţa fier
cienilor tic pc Ungă C.L.S. şi conducerea Combinatului carbonifer Valea Jiu binte de pace, vor continua să militeze
lui, cu tema : „Sporirea vitezelor tic avansare în abatajele frontale şi ca activ pentru menţinerea unor relaţii dc
meră". bunăvecinătate şi prietenie cu toate ţă
In întrecerea ct o desfăşoară în cinstea celei dc a 20-a aniversări a eli rile tlin Balcani. i
berării patriei, minerii din exploatările Văii Jiului au extras in acest an peste Inaugurarea exp o ziţie i
plan mai bine dc 47.000 tone dc cărbune, rcalizînd totodată o economie la
preţul dc cosi dc peste 4.000 000 lei.
com em orative „M ih a il Eminescu44 Curs de perfecţionare
Au cuvîntul pionierii producţie s-a realizat o creştere de 37,7 pentru cadre didactice
la sulă, productivitatea muncii a sporit
vitezelor mari cu 11,6 la sută, iar viteza dc avansare Marţi, în sala rotundă a Palatului nologică, momente din viaţa şi opera
cu 34 la sută (fiind dc 50 m.l. în apri R. P. Romînc a avut loc inaugurarea marelui nostru poet. Sînt expuse manu
La tribuna sesiunii au fost invitaţi lie). In acelaşi timp, salariul pc post expoziţiei comemorative „Mihail Emi Recent, la Sinaia s-a desfăşurat uri
să-şi împărtăşească experienţa minerii dc miner a crescut cu 25,5 la sută". nescu", organizată dc Muzeul literatu scrise originale, masca sa mortuară, fac curs dc perfecţionare a unor cadre di
ale căror brigăzi au obţinut realizări PETRE CONSTANTIN, şef dc bri rii romînc. simile după o seric dc manuscrise în- dactice. Cu acest prilej au fost predate
le cele mai frumoase în sporirea vite gadă : „Brigada noastră lucrează în- Cuvîntul de deschidere a fost rostit făţişmd procesul dc elaborare a poeme lecţii şi consultaţii în legătură cu sar
zelor tlc avansare. Minerul Ioan David tr-un abataj frontal, a cărui lungime de acad D Panaiccscu Pcrpcssicius. lor „Luceafărul", „Călin", „împărat şi cinile actuale ale învăţămîntului nos
a vorbit despre „Organizarea lucrului variază între 40—110 m, iar grosimea SPRE ÎNĂLŢIM I. Foto : V. ONOIU Expoziţia prezintă, într-o ordine cro- proletar" ctc., bărţi mareînd peregrină tru, cu educaţia elevilor, cu problemele
în abatajul frontal orizontal nr. 13-10 intcrcal.tţiilor din frontul de cărbune rile sale prin ţară şi străinătate, imagini principale ale însuşirii limbii romînc şi
matematicii în clasele I-VIII, ale studi
din stratul 3, sectorul I Aninoasa, pen este tio cca. 26 in. Brigada are în coin- ale locurilor pe unde a trecut poetul, erii limbilor străine cu ajutorul înregis
portrete ale sale şi ale celor apropiaţi,
tru realizarea unei _ _________________ ponenţa sa 100 dc n exemplare d»n lucrările editate încc- trărilor pc discuri şi benzi tic mag
avansau dc două oameni, specializaţi pintl dm anul ISS3 şi pînă acum, lu netofon crc.
fîşii pc zi", mine Sesiunea lelinico-<tiinţifică pe operaţii astfel că P L I N I T U N D E C E N I U crări eminesciene traduse în numeroa
rul Petre Constantin într-un ciclu tic 24 r X i In timpul verii, prin grija Ministe
a brigadierilor din abatajele se limbi străine, precum şi studii apă rului învăţămîntului sc vor ţine cursuri
a expus referatul: orc realizează o a- rute peste hotare privind opera sa. O dc perfecţionare, cu durata tic două
„Metode dc lucru în Văii Jiului vanszre dc o fîşie pe — 5/ zici că n reuşit, Viorele? primele zile enluz.iasmul înaripai al ţie fruntaşă fn întrecerea socialistă. scrie dc grafice înfăţişează aprecierea s.'.ptămîni pentru profesorii de limbile
abatajul frontal nr. -------------------------- _ , . zi. împărţirea echi- — Reuşit. N-a fost mare lucru virslci, dragosfea pcnlru munca a- W63. La cabinetul tehnic al U.M.C. dc caic poetul sc bucura în rîndurilc romînă, engleză, franceză, germană, rusă
2. est dm stratul 3, pclor de-a lungul Am anului o operniţe la reperul 6 leasă. s-a ma> înscris o inovaţie: a II-a şi largi ale poporului, amploarea pc caic şi pentru cci care predau obiectul agri
blocul IV — E M. Lupcni", minerul frontului sc face ţinînd cont de situa li. In loc ăc nichelate şi cromate. Aceasta s-a fnlimp/al in urmă cu cea mai valoroasă din activitatea
Gheorghe Drob a vorbit despre „Orga ţia abatajului şi dc gradul de calilicare hronarc directă. Imbunălălcşle cali un deceniu şi ceva. Curind Viorel maistrului Viorel Seni. 80.000 Ici a căpătat-o editura şî studiul operei cultura în şcolile dc 8 ani din mediul
sale în ann dc după eliberarea ţării, cînd
nizarea muncii în abatajul cameră nr. a muncitorilor. Acolo unde sînt condi tatea şi protejcaz.ă piesa de corozi a prins să se inlrcacă în lapte mari, urmau să se adauge la cele pcslc au fost tipărite 1.563.000 exemplare sătesc. Sc vor desfăşura, dc asemenea,
V din stratul 3, blocul III EM. Vul ţii mai grele sc repartizează echipele în uni. Aduce şi economii anuale de in ac(iuni tinereşti. Ulcmişlii l-ou 200 000 lei economii realizate prin faţă dc numai 115.000 in perioada 1884- cursuri pentru profesorii dc economic
can, în vederea extragerii a două cîm- componenţa cărora sînt mineri cu o vreo 35-36.000 lei. îndrăgit şi /-au ales secretar al or- aplicarea Inovaţiilor sale. 1944. politică şi socialism ştiinţific din şco
ţniri dc cărbune pc schimb şi aripă", bogată experienţă. Prin cşnionarca ju — Mo/ ai ceva în pregătire ? ganizalîci L/.T.M. din sector. Ani la 1964. In lata comuniştilor din sec lile medii de cultură generală.
iar minerul Danciu Moise a împărtăşit dicioasă a operaţiunilor, brigada avan tind l-au reales mereu. Faptclc-i tor slă un finăr. Privitile-i sini se
experienţa brigăzii sale în „Aplicarea sează lunar în mctlic 2S,2 in". — Am, tovarăşe Crişan. Insă mai erau frumoase, gîndurile la tel. Tl- mne. Chipul Iu lei. Vorbeşte cald.
iniţiativei — două cîmpuri tic cărbune GHEORGHE DROB, şef tic briga- durează. Studiez acum „Cromaren nărui creştea alături dc oameni/
pc schimb şu aripă în abatajul came gă : „In vederea creşterii vitezelor dc dispozitivelor". Sc dau aici explica noi, o dală cu ci. o dată cu uzina. — Aş vrea să mai adaug ceva
ră nr. 0506 din stratul 3, blocul I-Jieţ avansare, a sporirii producţiei şi pro ţii defailale despre acoperirile gol- 1956 Lăcătuşul Seni a mai urcat Dacă am ajuns aici îi mulţumesc to
dc la EM. Lonca". Iată pc scurt, ce ductivităţii muncii, brigada noastră a vanicc. Mu i a ajuta. . o treaptă: reglor în atelierul gal varăşului secretar al organizaţiei dc
au relatat ci : îmbrăţişat iniţiativa: „să extragem două Secretarul comitetului de partid vanic. Orele de muncă se împleteau bază P.M.R., tovarăşului Sci\i Mi-a
IOAN DAVID, şef de brigadă : „In cîmpuri tic cărbune pe schimb şi aripă ieşi. Maistrul Viorel Seni porni spre cu cele de studiu, dc pregătire. lost de mare ajutor. Cînd m-a che
cursul lunii martie în brigada noastră tic abataj". După ce în prealabil s-au cuptorul rotativ dc cimentare. Oa mat să mergem împreună la Ulm,
s-a experimentat metoda extragerii a studiat condiţiile existente, s-a în menii erau la post. 1958. Rcqlorul ajunge maistru. nu mi-am dai seamo ce vrea. A lost
două fîşii pe zi în abatajul frontal. îna tocmit un grafic tic lucru (din fig. — Mc;r/e hă lefi ? Munca nt/j.se opreşte aici. Serile de mereu în preajma men. M-a îndru
intea experimentării ei, durata unui I), caic prevede ca în fiecare schimb — Cum sa nu meargă, tovarăşe studiu continuă. Operaţia dc sabla mat. M-um calificai. z\m început să
C’tlti era dc 32 orc Dc la 1 aprilie, tic să se execute cîtc tlouă cicluri de pro maistru ?l Pui cu cuptorul ăsta nu te a pieselor în scc(ic sc făcea greoi- muncesc alllcl, cu tragere de Ini
c.înd s-a trecut la o nouă organizare a ducţie. Astfel, am reuşit să obţinem ne mai trebuie 7-0 orc la cimenta Uneori nu sc puica asirpira ralia zil mă. $i acum ială-mă în fala dam-
brigăzii, pe baza experienţei acumulate, o avansare tic două cîmpuri pe schimb nică dc piese cerule. Acest lucru îl ncavoastă. De data aceasta nu pen
ciclul durează numai 24 orc. In schim şi aripă dc abataj. rea piesei. In două ore o dăm gala Irămînla pe ti nărui maistru. După tru a mi se lace observaţii la con
bul I se extrage un cîmp şi se execută Pentru ca în viitor să obţinem rezul Cu aşa productivitate... multe zile soluţia a lost găsită A duita morală, ci pentru a mă primi
următoarele operaţiuni : perforarea gău tate şi nui bune în sporirea vitezelor — Păstrăm drapelul in secţie Şi găsit o cl. Viorel Seni. A introdus o alaiuri de dumneavoastră
rilor (ICO minute), încărcarea găurilor tic avansare şi în uşurarea efortului fi pe trimestrul acesta — completă baie de gresare cu W iltcspiit. Roji- Si Nastasache Oanrca conchise:
(60 minute), puşcarea (4 minute), încăr zic al muncitorilor, propun studierea mais/ru/ principal. damenlul a crescut cu peste 1000 — li mulţumesc tovarăşului Seni.
carea cărbunelui (HO minute), susţine posibilităţilor de introducere a unor de piese. In acfi\Halca maistrului a Vă mulţumesc tuturor.
rea abatajului cu stîlpi GHH şi grinzi utilaje care să uşureze munca şi să re Biografic tosl înscrisă ostiei ptima inovaţie.
de funie (90 minute). In urma acestor ducă timpul tic încărcare". Apoi, în calendarul vieţii linărului TÎr
operaţiuni, la sfîrşîttil schimbului I, a- DANCIU MOISE, şef dc brigadă : — Virsla ? inovator a lost însemnată o zi cu Maistrul principal Viorel Seni, se
batajul este complet armat. pmîndn-îC „Ca să putem realiza două cîmpuri de — 19 ani. litere mari. Ziua în care comuniştii cretarul organizaţiei de bază din
trece la extragerea cîmpului II. In cărbune pe schimb şi aripă, lucrul în — Meseria ? l-au prirnd în rindurile lor. secţia ir alimente termice si supra
sc Ui na bi 11 II operaţiunile sînt identice abataj a fost organizat pc bază dc gra — Uicătuş. Polliti cc/tihcutul de 1960. Viorel Seni, maistrul, pri faţă. arc 29 dc ani. La U.M.C. a îm
ca şi în schimbul I si au ra rezultat ex fic ; s-an trasat sarcini concrete fie absolvire. plinit numai un deceniu. Pufin. Dar
tragerea celei dc-a doua fîşii. In schim cărui membru din brigadă, pe opera meşte calilicarea de maistru princi biarpalia sa e plină dc lapte. Aşa
bul III se execută dirijarea presiunii ta ţiuni şi în timp. In schimbul I, tic la Cu atit s-o prezentat Viorel hi pul Si, totodată, i se încredinţează cum pline de lapte sînt biografiile
conducerea secfiei tratamente ter
vanului, prin prăbuşire totala şî trans ora 6, la 6,15 minute, sc efectuează anqajute. Nu era nevoie de mat alitor tineri dc azi, crcscufi, matu
mutarea transportorului, operaţiuni c- preluarea abatajului tic la schimbul pre mult Oamenii l-au primit cu în mice şi suprala(ă din cadrul secfo- rizaţi sub lumina lui August, oa
ru/ui mecanică tl.
sceutair în ordine dc echipe a cîtc cedent, pregătirea utilajului pentru per credere, aşa cum ii primesc ne toii meni care s-au prins încrezători în
doi muncitori. forare şi transportul dc lemn necesar ncct oare vin la Uzinele metalurgice Inovaţiile sc înmulţesc. Munca c iureşul muncii şi al vieţii noi.
ridicării jugului. Dc la ora 6,15 minu- din Cugir să pornească pc drumul tot moi spornică. Succesele lot mai
Organizarea temeinică a lucrului a
1. DUBEK. meseriei. $i V ioicl te a c/ot ecfil din mari. Soseşte primul drapel dc sec LUCIA LICIU
dus la creşterea realizării indicilor de
plan. Faţă dc luna decembrie 1963, la (ConliiMiaic in pag. 3-a)
4L Vll-lea CONCURS AL ARTIŞTILOR AMATOR!
J
— PE TINE CUM TE CHEAMA?..,
L A U L T I M U L S P E C T A C O L
A L F A Z E I R E G I O N A L E
5e poale aprecia, fără a greşi, că nafă, fiind premiate ; s-nu intîlnit sura potenţialului lor artistic, intro
spechico/u/ de duminică, prezentat formaţii de dansuri cunoscute pen ducerea cu curaj în repertoriu a pie
in sala „A rta' din Deva de către for tru măiestria for interpretativă ; au selor muzicale creaţii originale ale Punct comercial dat in folosinţă
m ările artistice de amatori din ra evoluat brigăzi artistice de agitaţie compozitorilor hunedoreni, creaţii
ionul Hia şi oraşul regional Hune cu pretenţii spre fazele următoare; izvorîte din folclorul nostru popular In ziua dc l iunie ac. reţeaua comercială a oraşului Hunedoara s-a îm
doara, a lost unul dintre cefe mai iorm alii instrumentale, solişti şi gru Dintre formaţiile de dansuri, cea bogăţit cu noi magazine. La mijlocul lunii mai constructorii şantierului nr.
reuşite spectacole din cadrul fa puri solistice care, pentru comporta a căminului cultural din Sulighete, 4 al LC.S.H. au terminat şî predat beneficiarului noua clădire a punctului co
zei regionale de concurs dm regi rea lor, au fost viu aplaudate de pu raionul llia a adus cu sine jocul mercial tic pc strada Georgc Encscu.
unea noastră. Aceasta nu numai blicul spectator. Păcat ca organiza specific acestei zone folclorice, cu In localul dc curind dat în folosin ţă au fost deschise S unităţi comer
pentru varietatea formaţiilor, a fol torii acestei faze de concurs nu nu mişcări cinci line şi legănate, cînd ciale, care pun în vînzarc produse lactate şi mezeluri, carne, legume şi fructe,
clorului muzical şi coregrafic pre echilibrat mai bine cele două spec iuti şi ritmice Pentru originalitatea pîiuc, articole dc menaj, ape minerale şi tutun Noile spaţii comerciale sînt
zentat. ci mai ales pentru calitatea tacole, alît prin genul de formalii, dansului, pentru execuţia şi linia lui dotate cu mobilier modern şi aprovizionate cu mărfurile solicitate dc către
populaţie, nsigurînd astfel o bună deservire a locuitorilor din această parte î
interpretării, pentru nivelul artistic cit şi prin calitatea lor Spectacolul elegantă, publicul spectator şi-a o- oraşului.
al pieselor aduse în scenă. Aici s-au de după-masă n fost superior celui Icrit cu dărnicie aplauzele, răsplă Dc remarcat că în acest an sc va mai da în folosinţă încă un asemenea
de dinainte de masă din ambele tind strădania amatorilor din acest
intîlnit formaţii dc cor puternice, punct comercial în oraşul Hunedoara.
puncte de vedere sat de munte.
cu trad^ie şi prestigiu care, la alte
concursuri, au ajuns pînă fa faza li- M ăiestria am atorilor Formaţiile de dansuri ale com bi întrecerea echipelor de Cruce Roşie
natului siderurgic şi cooperativei
Ca şi la celelalte faze de concurs, „Drum nou“ din Hunedoara au pre Cinci echipe de Cruce Roşie din în nieră Uricanî şî întreprinderea Viscoza
marea majoritate a formaţiilor, a zentat suite de dansuri populare din treprinderi şi 4 dc cartier din Lupcni Lupcni, au ocupar primele trei locuri.
soliştilor vocali, instrumentişti sau şi Uricani s-au intîlnit la concursul In întrecerea dintre echipele dc car
dansatori, a dovedit că s-a pregătit regiune, piese de balet, dansuri cu organizat la Lupcni dc către Comitetul tier, locul l a fost ocupat de echipa
cu sîrgumtă pentru această întrece temă şi satirice Publicul spectator dc Cruce Roşie dm oraşul regional Pe cartierului Lopştein din oraşul Lupcni.
re Măiestria lor artistică în inter a aplaudat cu căldură evoluţia dan troşani.
pretarea cîntccclor şi dansurilor a satorilor hunedoreni, apreciind cali Dovedind o bună pregătire, echipele ANGELA ANDREI
scos în evidentă bogăţia artei noas tatea execuţiei în special a dansuri dc la Prcp.iraţia Lupcni, Exploatarea mi corespondenta
tre populare pe deplin valorificată
în anii regimului de democraţie lor „Căluşul", satiric şi a celui cu Spectacol pentru colectivişti
populară. ternă, dm linal. Din desfăşurarea
Cele patru formaţii de cor — dansurilor a reieşit că la combinatul Formaţiile artistice ale clubului sin solista Amaha Cdiîorfi, care a interpre
n/e Combinatului siderurgic din siderurgic există numeroşi ţineţi ta dicatului de la U.I.L. Sebeş au prezen tat mai multe cîntecc populare, fiind
Hunedoara, clubului C. F R. dm lentaţi, în măsură să realizeze ori tat, duminica trecută, în faţa colecti răsplătită cu vii aplauze
Simeria, căminelor culturale din Do- viştilor din Cut un frumos şi bogat Spectacolul s-a bucurat dc multă a-
bra şi Boi — s-nu impus nu atît prin cine I spectacole coregrafice de o program artistic Echipa dc teatru a prccîcrc din partea colectiviştilor
înaltă (mufă artistica. In tematica prezentat pieră „Postul tic pc strada
masivitatea lor, cit mai ales prin e- Rarcş", după care au urmat căluşcrîi, şi A. RAFILA, V. GALAŢA
dansurilor de la C.S H nu s-a sim
xccu(/a corectă a repertoriului, prin echipa dc dansuri. Pc scenă a urcat apoi corespondenţi
ţit însă elementul nou, varietatea şi
omogenitatea lor. Merită o sublinie
strădania de valorificare a creaţiei
re în plus primele trei formaţii de Pentru asigurarea bazei furajere
folclorice hunedorene
cor şi în mod deosebit cel al Com
Ca şi altădată, s-a observat în
binatului siderurgic, dirijat de Con In vederea asigurării unei bogate ba tită, pînă ieri s-a cosit lucerna de pe
stantin Ungureanu. I. CIOBOTÂ ze furajere, membrii G.A.C. dm Sebeş 25 hectare. Lucrarea a început pc tar
acordă o atenţie deosebită recoltării fu lalele unde plantele au îmbobocit, iar
Merită apreciat apoi la formaţiile rajelor. Prin mobilizarea unui număr apoi s-a făcut uscarea, transportul şi
CORUL COMBINATULUI SIDERURGIC DIN HUNEDOARA. de cor repertoriul bine ales, pe mă {Confimjci/e In pag. 2-a) sporit de colectivişti la acţiunea amin depozitarea finului recoltai.