Page 3 - 1964-06

Nr. 2931 Dramul socialismului Pag. 3

Bilanţ la sfîrşit de an _ Primi năla sate — A G E N I© \ —

CINEMA 18.30 Program muzical pentru frun­
taşi şî evidenţiaţi în întrecerea socia­
în învăţamîntul ideologic al cadrelor didactice chiar dacă este de mai mică impor­ care an se anunţa electrificarea a i IUNIE 1964 listă; 19,00 Jurnalul satelor; 20,10 Me­
De cile ori se realizează cile ceva, lectricitâţii. Aşq se face că in fie­
lodii populare cerute de ascultători;
tantă, vestea înconjoară repede tQ- noi sate. Deputaţii Oclavtin Nicula, DEVA : Un om care nu există — 20.30 Noapte bună, copii „Inima ie­
îmbunătăţirea învăţăniîntului dc cul­ pagandiştilor un orizont mai larg. Dc marxist-lcniniuă, politica partidului lonul. Aşa a losl şi zilele trecute Maria Nicula şi Roman Nan din cinematograful „Patria" ; Vacanţă cu puraşului" ; 20,55 Muzică uşoară de
tură generală este legat de necesitatea un real folos au fost şi consultaţiile co­ nostru, cadrele didactice din raionul cind s-a făcut legătura telefonică Gothatea, Petru Faur şi loan Angliei Minka — cinematograful „Arta” ; H. Miilincnnu; 21,15 Muzică din ope­
continuă a perfecţionării şi pregătirii lective şî individuale organizate atît la nostru au rcuşic sa obţină multe re­ cu comuna Băfrinu, a Hală la o al­ din Ncvoicş, Teolil Butaş şi Adam PETROŞANI : Rude dc sînge — ci­ rete; 21,40 Muzică dc dans.
profesorilor şi învăţătorilor, asticl ca Cabinetul dc partid cîc şi cu sprijinul zultate bune în munca desfăşurată pen­ titudine de aproximativ 1.000 m. Orşa din Burjuc şi alţii, au stut şi nematograful „Republica” ; A treia re­ Programul II : 8,30 Sumarul presei
aceştia să fie înarmaţi din punct dc ve­ lectorilor Şcolii de partid din Orăştie. tru înarmarea elevilor cu cunoştinţe Pină acum veştile erau transmise ci de vorbă cu cetăţenii. împreună priză — cinematograful „7 Noiem­ centrale; 9,03 Prelucrări de folclor
dere politic şi Ideologic, pentru a putea Dc asemenea, în urma controalelor care temeinice, să participe cu entuziasm la destul de greu. Ca să ajungi aici au hotărit să cleclrilice satele. brie” ; ALBA IULIA : Locotenent din ţări socialiste; 9,30 Muzică uşoa­
îndeplini cu cinste măreţele sarcini de s-au făcut dc către membrii biroului traducerea în viaţă a tuturor hotărîri- trebuia să pleci dc la Dnbra. să După cc propunerea lor a lost stu­ Cristina — cinematograful „Victoria"; ră; 11,15 Universitatea tehnică radio:
Instruire şi educare a tinerei generaţii. comitetului raional dc partid, s-au dat lor partidului şi guvernului. treci prin Roşconi, iar de acolo pe diată şi aprobată, s-a trecut la în­ Balada steagului roşu — cinematogra­ 11.30 Pagini din opere; 12,30 Dc toa­
ful „23 August” ; SEBEŞ : Foto Ha-
Un deosebit aport la înarmarea po­ îndrumări preţioase, iar Cabinetul de Creşterea conştiinţei socialiste a ca­ Valea Casagului în sus spre Băl ri­ deplinirea ei. In zilele cind se efec­ ber — cinematograful „Progresul" ; te pentru toţi (reluare); 13,30 în­
litică şi ideologică a cadrelor didactice partid s-a îngrijit dc procurarea mate­ drelor didactice a făcut ca şi participa­ na. Desigur că stabilirea le<fălurit tuau lucrările puteai vedea sule de Nu eşti singur — cinematograful semnări dc reporter; 13,40 Muzică dc
îl aduce sistemul organizat al învăţă- rialului bibliografic, punînd la îndemî- rea lor la rezolvarea sarcinilor cultural- telefonice a însemnat un prilej de cetăţeni care executau prin muncă „Sebeşul" ; ORĂŞTIE : Anika merge estradă; 14,30 Cîntcco şi jocuri popu­
mîntului ideologic. Studiul învăţăturii na propagandiştilor şi cursanţilor do­ cducative să fie mult mai marc. Exem­ mare bucurie pentru cetăţenii din patriotică gropile pcnlru stîlpi, trans­ la şcoală — cinematograful „Patria” ; lare; 15,05 Muzică uşoară; 15,30 Me­
marxist-leniniste îi ajută pe profesori şi cumentele partidului nostru şi alte ma­ ple demne dc urmat în acest sens sînt această comună. portau materiale. La Gothatea în­ Uraganul — cinematograful „Flacă­ lodii orchestrale din operete; 16.00
învăţători la interpretarea ştiinţifică, teriale necesare pentru studiu. cadrele didactice din comunele Şibot, Asemenea inlăptuiri sini lot mat tregul sat a participat la lucrări. ra” ; HAŢEG : Minna von Barnhehn Suite dc balet; 16,30 Muzică populară
interpretată dc Ştefan Stere şi Nclu
matcrialist-dialcctică a fenomenelor din Măsurile luate s-au reflectat în buna Geoagiu, Balşa, Vinerea şi altele. dese în raionul llia. Aceasta bucură Aici, toii slîlpii de joasă tensiune — cinematograful „Popular” ; BRAD:
natură şi societate, îi ajuta la legarea cu­ pregătire a propagandiştilor şi în des­ Inchcindu-sc anul şcolar în învăţa- cu atit mai mult cu cil regimurile au losl tăiati şi transportau de că­ Medicamentul care ucide — cinemato­ Stan; 19,45 „Am îndrăgit o melodic”
noştinţelor teoretice dc practica con­ făşurarea corespunzătoare a cercurilor mînrul ideologic al cadrelor didactice trecute au lăsat o moştenire grea. tre cetăleni. Tot ei au lăcut gropile, — emisiune dc muzică uşoară romî-
strucţiei socialismului, să manifeste o din învăţămîntul ideologic. Astfel, cer­ prin discuţiile recapitulative, care s-au Sale sărăcăcioase, cu oameni la Ici precum şi alte lucrări necaldicate. graful „Steaua roşie" ; 1 LI A : Agatha, neasca; 20,15 Şcoala şi viaţa; 20.35
mai marc combativitate faţă de influ­ curile dc învăţămînt ideologic conduse desfăşurat sub directa îndrumare a Bi­ puteai intilnt la lot /rasul itninte de Dator Hă muncii depuse de către ce­ lasa-tc dc crime — cinematograful Solişti şi formaţii artistice dc amatori;
enţele ideologiei burgheze, să lupte cu dc propagandista Nicolau Ana (Gcoa- roului comitetului raional dc partid, 23 August 1944. Dacă mergeai mai tăţeni. în acest an s-au aprins becu­ „Lumina". 21,10 Actualitatea muzicală; 21,55 Mu­
mai mult succes pentru înlăturarea din giu), Cocinii Victor (Cugirj, Tition concluzia desprinsă a fost aceea ca, ales la Fintnar/, Vurmaqa sau Mă- rile electrice şi In satele Got ha­ zică dc dans; 22,30 Cîntarc Romînici
activitatea Jor a rutinei şi formalismu­ Elena, Dănilă Remus, Moisin loani- profesorii şi învăţătorii şcolilor din ra­ qura, nici nu puteai alirma că aici lea, Burjuc, Nevoicş si Gura&ada. RADIO socialiste — montaj dc versuri; 22 43
lui şi si muncească cu deosebit entu­ cluc, Loîş loan (Orăştie) şi altele, au ionul nostru au privit cu mult simţ de trăiesc oameni ai secolului două­ Cine nu-şi aduce aminte şi despre Cîntă formaţia de muzică uşoară
ziasm pentru înfăptuirea tuturor sarci­ obţinut rezultate bune. Se pot dc ase­ răspundere pregătirea lor ideologică, zeci Eliberarea patriei q adus şi ce­ telul cum cetăţenii din 6 sate ale 3 IUNIE 1964 Michel Legrand; 0,03 Muzică de dans
Buletine de ştiri şi
radiojurnale :
nilor. menea scoate în evidenţă şî cursanţii studiind cu perseverenţă documentele tăţenilor din raionul llia multe comunei Lăpuşnic au introdus cu­ Programul I : 5,06 Melodii popu­ 5,00; 6.00; 7,00; 8,00; 10.00: 12.00;
rentul electric tntr-un timp record?
Sub îndrumarea comitetului raional care s-au străduit să-şi însuşească cîc partidului nostru. bucurii. Pe lingă construirea a nu­ lare interpretate la diferite instru­ 14,00; 16,00; 18.00; 20,00; 22,00; 23.52
Datorită sprijinului acordat de sta­
Cu priîcjul închiderii anului şcolar,
de partid, în acest an, în raionul Orăş- mai bine materialul predat, conspcc- Biroul comitetului raional dc partid a meroase obiective social-culturale, tul nostru şi cu contribuţia cetăţe­ mente; 5,30 Emisiunea pentru sate ; (programul I) 9.00; 11.00; 13.00;
tic, învăţămîntul ideologic al cadrelor tîndu-şi toată bibliografia indicată şi cerut cadrelor didactice să nu sc limi­ care să schimbe lata satelor s-a pus nilor i ajuns ca In prezent In ra­ 5,40 Muzică uşoară; 6,10 Jocuri inter­ 15.00; 17,00; 19 C0; 21,00; 23,00;
didactice a fost organizat pe 9 centre, căutînd să lege problemele studiate dc teze numai la studiul problemelor cu­ problema introducerii curentului e- ionul f/ig să lie e/eclrilicale 31 sale. pretate dc fanfară; 6,20 Lecţia dc gim­ 0,52 (programul II).
cuprinzînd un număr de 442 învăţători practica construirii socialismului în pa­ prinse în cadrul formelor organizate, ler.irtc. Acest lucru era şi hresc. Din In 34 do i'.* ard mi de becuri, nastică; 6,35 Jocuri populare; 6,45
şi profesori din învăţămîntul de cultură tria noastră. Asemenea exemple sînc ci în continuare să studieze documente­ dalele statistice reiese că inainte de funcţionează suie de aparate de ra­ Salut voios dc pionier; 7,30 Sfatul me­ Buletin meteorologic
generală şi învăţămîntul profesional. tov. Ciorogaru Aurora, Pasc Elena, le partidului nostru, să-şi îmbogăţească eliberare in tot raionul llia exista dio. televizoare. Dacă vei merge la dicului; 7,45 Formaţii artistice înfiin­
Aceste cadre au fost cuprinse în 13 Dragau Elisabcra (Geoagiu), Vulcu Bu­ cunoştinţele politice şi ideologice, spic un singur sat electrificat: Certe- llia. Ldpugiu, $oimuş, Briz.nic, Do- ţate în anii puterii populare; 8,16 PENTRU 24 DE ORE
cercuri dc Economie Politică anul 1(, jor, Ncamţu Emil (Orăştie). Conţan Trn- a înţelege mai temeinic politica parti­ jtil. Dună eliberare, prima comună bra şl in alte sale vei observa mul­ Muzica de estrada; 9,00 Sclccţiuni din
2 cercuri dc studiere a Istorici P.M.K.. ian (Şibot), Mariş loan, Moga Leoniil dului, pentru a putea să-şi aducă astfel electrificată a losl llia. Din anul te antene de televiziune, semne ale operete; J0,03 „Cine a ucis?" — sce­ Vreme nestabilă cu ccr schimbător,
şi 2 cercuri de Filozofic. (Cugir), Ocneanu Ghcorghiţa (Homo- 1950 acţiunea de elcclrilicare a în­ unei vieţi noi. Dar, acţiunea de elec­ nariu radiofonic de Ştefan Beiciu; mai mult noros 2Îua, cîml vor cădea
rod), Popa Marin (Orăştioara dc Sus) ctc. toată contribuţia la creşterea şi educa­ ceput insă peste tal. La Intifnirile averse dc ploaie însoţite dc descăr­
Spre deosebire de anii crecuţi, ca ur­ Aceşti tov. şi mulţi alţii au obţinut rezul­ ţia tinerei noastre generaţii. trificare nu s-o încheiat. In acesi an 12,03 Prelucrări corale; 12,30 Melodii cări electrice. Vîntul va sufla din sud-
mare a preocupării organelor şi orga­ tate bune la scminariul recapitulativ ION D1ACONESCU cu deputaţii, se ridicau aceleaşi pro­ sint prevăzute a se e/ec/rilica 13 populare olteneşti; 14,30 Roza vîntu- vest. Temperatura staţionară, ziua va
nizaţiilor dc partid, frecvenţa la cercuri al învăţămîntului ideologic, şi sînc frun­ Secretar al Comitetului raional bleme. sale. iar In anii viitori altele. După rilor; 15,00 Din muzica popoarelor; fi cuprinsă între 20 şi 26 grade iar
a fost mult îmbunătăţită, calitatea lec­ taşi în munca didactică. Avînd un nivel al P.M.R. — Să introducem curentul elec­ 16,10 Muzică uşoară interpretata de noaptea între 7 şi 13 grade.
ţiilor a fost asigurată cu mai multă politic ridicac ei se orientează mai bine VAS1LE RADU tric. cum se preconizează. în anul 1972 formaţia condusa dc Enrico Fanciotti;
competenţă, discuţiile în scminarii au în problemele muncii instrnctiv-cduca- Şeful secţiei învăţămînt a raionului Si rînd cetăţenii făceau asemenea întregul raion va // clcctrilicat. 17.00 Dansuri dc estrada; 17,30 Vă PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
fost mai vii, mai documentate, legate dc tive şi în activitatea social culturală, Orăştie * 2 * * * 6 alirmatii, ei arătau şi avantajele e- V. AL13U prezentăm romanul „Moromeţii” ; Vicrnc nestabilă favorabilă precipi­
problemele concrete ale muncii din situîndu-se în fruntea tuturor acţiu­ 18.05 Potpuriu dc muzică uşoară ro- taţiilor şi cu temperatura la sfîrşitul
şcoli. Aceste realizări se datorcsc în pri­ nilor. mîncasca; 18,15 Fapte din întrecere; intervalului în uşoară scădere.
mul rînd faptului că biroul comitetu­
lui raional dc partid a îndrumat cu Cu multă pricepere şi interes a fost
competenţă învăţămîntul ideologic al cultivată la elevi, dragoscca faţă dc pa­ NOI TREPTE Nedumerire
cadrelor didactice, acordînd toată aten­ tria noastră socialistă, faţă dc clasa
ţia organizării şi desfăşurării anului de muncitoare şî dc partidul nostru drag.
studiu. Astfel, propagandiştii au fost La ora de dirigenţie, cînd s-a vorbit des­ PE LINIA BELŞUGULUI (Urmare din pag, l-a)
instruiţi cu regularitate în cadrul ca­ pre patrie, profesoara Opreau Lucia nltor din jur. Aici a prins gustul
binetului dc partid de lectori compe­ din Orăştie, a organizai un panou „Prin (Urmare din pag. l-a) In slirşitul anului trecut la peste cititului.
tenţi. Un lucru demn de remarcat este patria mea iubita", înfăţişînd elevilor 2000.000 lei. Acestea sini numai ci-
faptul că instruirea nu s-a rezumat în imagini minunatele realizări din ţara al servilelor şi al păsărilor. Creş/eri/e teva din realizările colectiviştilor din De la comunişti a invutat că pro­
doar la pregătirea propagandiştilor pen­ noastră. Profesorul Preda Ionel, dc la înregistrate de elective, ca şi cele ce Rahău. Ele sint suficiente insă pen­ ducţiei fre/u/ic să-i slujeşti cu tot cc
tru formele de învăţămînt pe care le aceeaşi şcoală a prezentat elevilor într-o vor urma In continuarc, s-au tăcut tru a demonstra progresul infuptuit ai mai bun. că meseriei trebuie să i
conduc aceştia^ ci în cadrul lor s-au ţi­ oră dc dirigenţie tema; „Oraşe noi pe Si se lac îndeosebi i>c seama pră- de această gospodărie colectivă pe te dăruieşti dacă vrei s-o cunoşti in
nut şi unele lecţii dc către membrii silci proptii- calea consolidării ei cconomico-otgu- toate tainele ei. Si a mai invaiat că
biroului comitetului raional dc partid harta ţării”, caic a suscitat un interes La început si producţiile erau mo­ nlz'jtorice. niciodată omul nu ştie totul.
pe diferite teme ale politicii interne şi deosebit. deste. Colectiviştii nu erau mulţu­ O dulă cu dezvoltarea gospodăriei loan Jitaru, cu toate că abia a
internaţionale, asigurîndu-sc astfel pro­ lnsuşindu-şi permanent învăţătura miţi. S-a discutat In adunările orga­ colective prefaceri înnoitoare au avut împlinit 27 de ani, are in spate lu­
nizaţiei dc partid şi In adunările ge­ loc şi în viata salului, a oamenilor. crări care i-au adus stima întregu­
lui colectiv...
nerate ale colectiviştilor. Măsurile Statistica arată că de la inliintarea
adoptate s-au dovedit a ti elicace. gospodăriei colective şi pină acum ...Treburile la laminorul dc 650
Accentul s-o pus pe permanentizarea an losl construite 32 case noi, iar mm mergeau relativ bine planul se
îngrijitorilor. Comuniştii au losl altele au lost renovate. Peisajul con­ realiza, rebutul era sub admts. To­
exemplu. Ilie şi Stelan Neaga au ce­ strucţiilor rurale s-n îmbogăţii în tuşi ceva nu era In regula. Se lucra
rut sa li se dea loturi de animale în anul 1959 cu un nou cămin cultural, frecvent cu viteză redusă. Jitaru s-a
primire. P.xemplul lor a losl urmat de care are o sală cu o capacitate de qtndii mult la aceaslâ problemă. în­
treba L\j pe unul. ba pe a ltu l: „Cu
PkUvcI Ncdelcu, Arsenic Tîmpea. Cor­ 400 locuri, iar în anul trecut, îndeo­
nelia Vulcu. loan Lupu $i de alfl co­ sebi pe seama contribuţiei voluntare viteza a 6-a nu s-ar putea lucra ?“ P C Q tC O L O i
lectivişti. La locul de muncă şi Iu cer­ a cetăţenilor, s-a ridicat un nou ma­ I sc răspundea însă In doi peri: A S P /Jf/£
cul zootehnic r.i s-au specializat. gazin universal. Creşterea nivelului „Teoretic, dn". „De ce nu şi prac­
Si-au însuşit metodele noi. avansate dc trai al colectiviştilor este ilustrată tic ?“ — se qinrlca el. Inlr-o zi, era
dc creştere a animalelor. Eficacitatea şi dc sporirea an de an a volumului pe post in schimbul de dună-amiază.
Sc lamina „palral". A cercetat din
lor se reltcclă in rezultatele obţinute măr lut Hor desfăcute prin cooperativă. nou a<rregatul şi a dat triu liber unui
In producţie. Cantităţile de lapte şi Azi în sal există 200 aparate dc radio. ginrl carc-l muncea de mal multă
carne livrate stalului In decurs dc 180 uruga/.e, 20 maşini de spălat, Ul vreme: a mărit viteza.. A 5-a... A
2 ani — din 1000 pină In 1002 — motociclete şi motorete, televizoare fi-a t.aminoml mergea de minune.
s-au dublat. In aceeaşi măsură an ele. Productivitatea a crescut imed.al cu
sporii şi veniturile băneşti realizate Dragostea şi setea pentru cultură 25 la sula
din zootehnie. Si învăţătură au căpătat un nou Reuşita a tost cunoscută dr> în­
Dezvoltarea creşterii animalelor n sens. la activităţile culturale — in trerup colectiv. Curiml după aceea
lidical şi alte probleme, legale de lormaliilc dc cor, dansuri şi la pro- mnj multe prolile s-au laminai cu
adănoslirea lor. La acest capitol s-a rrramele organizate de htig-ida dc viteza maxima...
pornit de la zero. Anul 1002 a losl agita{ie — participa sule dc colecti­ Despre toate acestea şi despre
bogat In fapte şi in această privin­ vişti. loan llâbean, Marin frimic, multe alte lapte s-a vorbit pe larg
ţă La slirşitul uceslui an vizitatorul Ghcnrghe Cărpinişan. Mioara Ston- In adunarea generata a orgoni/utlei
puica consemna aici existenta a 3 nu. Marin Vulcu sini doar cifivn (ie haz* PM .tL rînd s-a hotărit cri
grajduri, a două saivane, a unui co­ dintre colectiviştii rare nu participat loan Jitaru să tic prunii membru de
tei pentru păsări şi a unei materni­ In întrecerile lor mat iilor artistice or­ partid cu stagiu redus
tăţi pentru scroafe. La acestea s-au ganizate pe plan raional sau iegio-
adăugat altele noil ridicate in anul nal. Interesul pentru cunoaşterea nou­ •k
uecui. Convinşi de avantajele pe lui este Ilustrat şi de alte cifre. In Cind s-a în/ors de la lucru a gă­
care Ic prezintă, colectiviştii s-au primul trimestru al acestui an de la sii o telegramă acasă : „Sosec mii-
biblioteca comunala au lost citite cu
orientat şi in acest sector spre me- ne 7‘oln". Trei cuvinte dc mult aş­
cagizarea proceselor de lucru. S-au aproape 000 volume mai midi dccii teptate A doua zi. in <fără la Hu­
procurat mijloace pentru prepararea In întregul an 1903. tar valoarea nedoara. tatăl şi Uul ş-uu îmbrăţi­
furajelor grosiere şi concentrate, s-au cărţilor vindulc prin cooperativă In şat. Apoi au pornii către oraşul
construit linii decovil şi, prin con­ primele 3 luni ale acestui an întrece muncitoresc, unde locuieşte loan. STAŢIUNEA EXPERIMENTALA GEOAGIU
struirea unui bazin cu capacitate dc pe cea realizată in întreg anul 1903. Tăceau amindot; erau încă emo­ s
Numărul intelectualilor şl al elevilor ţionali. Frumoasă treabă aici* — s
6 vagoane s-a rezolvat favorabil pro­ gindea talul. „O să-i placa ?*' — Centrul şcolar agricol Geoagiu s
blema alimentării cu apă a fermelor a tost $i cl în continuă creştere In !
dc animale. Toate construcţiile zoo­ ultim ii ani peste 100 Iii de colecti­ se întreba fiul. raionul Orăştie, regiunea Hunedoara I
vişti au terminat facultăţi, şcoli medii
tehnice sini c/cctrilicnte. In plus, con­ Tafât luj loan Jitaru a sl-ut o săp-
şl nrolestonale dâmină la Hunedoara A vizitat şi
semnăm laplul că lot cu ajutorul cu­ Şirul prelacerilor survenite In viata lam inorul: l-a văzut pe loan la­ \
rentului electric de la cele 5 incuba­ salului poale li completat şt cu alte crimi. La plecare însă. in gară, in î l
toare se scol antlal ciieva serii de date. Pcnlru îngrijirea sănătăţii co- răgazul pină la plecarea trenului, îi P R O S P E C T
pui. a cile 12.500 bucăţi liccare sene. lerlivişlitor şi o liilor tnr in anul tre­ spunea ţiu lu i: v
Pe lingă cultura cerealelor şi zoo­ cut ş-a amenaiat un dispensai care — Totuşi nu mă pot dum iri: ce IN CADRUL CENTRULUI ŞCOLAR AGRICOL GEOAGIU DE PE I
tehnie s-a dezvoltat legumicultura, este dotat cu cadre de snprfatllnte Şi eşti tu? Muncilor sau intelectual? LINGĂ STAŢIUNEA EXPERIMENTALĂ VOR FUNCŢIONA IN ANUL l l
s-au inliintat plantaţii noi de vie. Prin cu anaratură corcsounzătaorc. Te-am văzut lucrind •. mj s-a părut ŞCOLAR 1964— 1965 URMĂTOARELE ŞCOLI : S
dezvoltarea şi îmbinarea armonioasă lată. ne scurt, ciieva din treptele ca nu Iaci mal nimic. Stai comod pe a) ŞCOALA TEHNICA AGRICO LA s
s
a ramurilor de producţie. nn de an belşugului pe care le-au urcat colec­ scaun, cu cămaşă albă si cravată, V
s-au lărgit sursele de venituri, a tiviştii din Răliău în and dc după în­ b) ŞCOALA TEHNICA HORTICOLA. s
Printre cei care contribuie la elaborarea fontei, dc aceasta dată indirect, crescut landul de bază şi averea ob­ fiinţarea qo.spodăriel colective Ase- şi manevtcz.i nişte manele La sa­ ŞCOLILE AU O DURATA DE 4 ANI. IN TIMPUL ŞCOLARIZĂRII s
sc numără şi lăcătuşii apaductcri care trebuie să asigure permanent debitul ştească a gospodăriei colective. Vn- men°a lor. nrmind calea arătată de. lariu ai adus 2000 de lei înlr-o ELEVII PRIMESC BURSA DIN PARTEA UNITĂŢILOR AGRICOLE SO­ !
dc apă necesar răcirii furnalelor. loarca acumulărilor in construcţii, in partid, transformări înnoitoare au lună. Ce eşti tu ? CIALISTE CU CARE AU ÎNCHEIAT CONTRACTE. 4
\
IN FOTOGRAFIE : loan Popcscu, şeful unei echipe dc lăcătuşi apaduc­ inventar gospodăresc, mijloace de loc zl de zi in viata tuturor satelor — Muncilor, lată. Muncesc uşor, DUPĂ TERMINAREA CELOR 3 ANI DE STUDII Şl A ANULUI DE <i
I
tcri, montînd cu un coechipier al său o pompa dc înaltă presiune. transport şi prăsilă proprie se ridica din tara noaslră. aşa cum ai vrut tu I PRACTICA. ELEVII VOR DA UN EXAMEN DE ABSOLVIRE Şl VOR PRI- N
Ml DIPLOMA DE TEHNICIAN IN SPECIALITATEA RESPECTIVA. fi >
ADMITEREA IN ANUL I SE FACE PE BAZA DE CONCURS IN OR­ s 1
Un scrişnet de roii intri note. De Luna mai a marcat o treaptă su­ rămase In urmă cu circa 25 metri. bil. Fără să lie scăpată din vedere dente tectonice, intercalaţii soco­ DINEA MEDIILOR, IN LIMITA LOC URILOR PLANIFICATE. LA CON- l
sub deal. din gura galeriei, convoiul perioară dc muncă in viata colecti­ S-au stabilit măsuri ca la aceste lu­ preocupare a pentru sporirea produc­ tind că acestea ar putea constitui CURS SE POT PREZENTA ABSO LVENTI Al ŞCOLILOR DE 7 ANI. v i
negru, parca atumut, vede lumina vului minei. Pentru prima dată in crări încă de la începutul lunii iunie, ţiei, sini urmările cu rigurozitate, scuze Vitezele dc avansare In aba­ DIN REGIUNEA HUNEDOARA Şl REGIUNILE CRIŞANA (RAIOANELE i
zilei: lumina unei dimineţi tinere, istoria acestei mine sarcina dc plan să se imprime o viteză medie zilnică schimb de schimb, zi de zi, telul cum tajele frontale din sectorul tV A i
de mai. La gura (/aleriel un qrup de înregistrează o producţie de 5.000 dc avansare In galerie de 3 metri. decurg lucrările de prcqătirc Si si­ sini pe bună dreptate socotite ca GURA HONŢ Şl INEU), BRAŞOV (MEDIAŞ Şl SIBIU), CARE NU DE­ > i
mineri saluta aceşti zori de dimi­ tone cărbune pe zi. Este un barem — Acum două zile. sectorul III a tuaţi a oregălirilor la slirşitul a două diminuate. In unele locuri cum sint PĂŞESC VIRSTA DE 17 ANI. T
neaţa ureîndu-se în cărucioare, ga ta nernaiatins pină acum. Si nu lip­ extras 1.500 tone de cărbune. Re­ decade arată că ele se ridică la ni­ 6/1 Vest şi 5l l Vest s-au realizat PENTRU ÎNSCRIERE LA CONC URSUL DE ADMITERE, CANDIDA­ > 1
dc drum, lucru care sc identifică cu seşte nici optimismul şi nici certi­ zultat bun. feri, n-au tos: scoase de­ velul cerul. viteze medii de avansare de 9.4 şi ŢII VOR COMPLETA O CERERE LA CARE VOR ANEXA URMĂTOA­ i
pregătirea pcnlru o nouă încleşta­ tudinea precum nici posibilităţile cit 1.300 tone — spunea la raport Cu satisfacţie s-a vorbit ta rapor­ 7,5 metri liniari lună. Pe întregul RELE ACTE: »
4
re. In adincurile subpămintene în­ realizării in viitor a unui asemenea tul operativ din zilele trecute des­ sector, lată de sarcina planificată 1) CERTIFICAT DE NAŞTERE IN COPIE SCRISĂ CITEŢ SAU LA %
cepe o nouă zi dc muncă. Ut dis­ obiectiv zilnic. Raportul din acea inginerul şei Oprtş. Cc s-a intim- pre laplul că măsurile Iunie In ulti­ de 22.4 metri liniari tună, media rea­ MAŞINA. CARE SE VA LEGALIZA DE CĂTRE ŞCOALA; l
pecer. acolo unde se simte pulsul dimineaţă (inul dc şelnl exploatării plai in sector ? S-au schimbat oa­ mul timp pentru îmbunătăţirea ca­ lizărilor se ridică doar la 11,8 metri 2) CERTIFICAT DE STUDII (DIPLOMA DE ABSOLVIRE A ŞCOLII «
i
minei. Irenmătul fiecărui ceas de a confirmai pe deplin că adincu- menii de la o zi la a Ha ? Nicidecum. lităţii cărbunelui cocsilicabil au dut liniari lună. sS/ toate acestea se In- DE 7 ANI) IN ORIGINAL;
muncă, cifrele sc aduna una după timplă în condiţiile cind in abata­ i
alta. E o opctaUe aritmetică simplă jele vecine, din sectoare vecine ca 3) RECOMANDAREA UNEI UNITĂŢI AGRICOLE SOCIALISTE
care înmănunchează in ea străda­ cele conduse de minerii Gheorghe (G.A.S., G.A.C. ETC), DIN CARE SA REZULTE CĂ IN CAZ DE REU-
nia. efortul unui întreg schimb de Jttrj şi Troian Praja s-au atins intr-o ŞITA VA ÎNCHEIA c o n t r a c t PENTRU ÎNTREŢINEREA IN ŞCOALĂ;
muncă. RAPORT OPERATIV singură tună 30,5 şi respectiv 29 4) CERTIFICAT DE SANATATE ELIBERAT DE DISPENSAR. SPITAL
I.upcnt. Birou! dc lucru al setului metri liniari viteză dc avansate pe SAU POLICLINICA, IN CARE SE VA SPECIFICA REZULTATUL ANALI-
exploatării. O masă dreptunghiula­ lună. ZEI SINGELUI Şl AL RADIOSCOPI El PULMONARE Şl DACA ESTE APT
ră, căreia i sa mai spune ..masă ro­ Luna mai a tost pentru colectivul PENTRU SPECIALITATEA RESPECTIV A. NU SE PRIMESC ÎNSCRIERI SUB
tundă”. In jurul ei s-a a aşezat ingi­ ri!c Lupanilor mustesc nu numai de O vizită tăcută in sector scoale h minei Lupeni. după cum spu­
nerii şeii ai minei, şeiii de sectoa­ cărbune, dar şi de for/ă, de acea iveală destule ncajunsdri. delecţiuni rezultatele scontate. Cu diva timp neam la începui — o tună deosebită. REZERVA COMPLETĂRII ACTELOR.
re şi de servicii, factorii de răspun­ încredere in puterile proprii dc a In urmă, preparatorii din Lupeni ca Pcnlru prima dată In istoria mi­
dere din conducerea exploatării. Se extrage din adincuri cantităţi spon- ale părţii mecanice şi electrice, şi corsarii de !a Hunedoara aveau nei, in istoria dezvoltării ci, ea Examenul de admitere
locuri de muncă în care ordinea
line „ operativa mare*', ceea ce în­ le de cărbune. temeinice motive să se declare ne­ trebuia să producă zilnic 5.000 tone
seamnă analiza producţiei uc de­ cam laxă de dorit. Lucrurilor II s-au mulţumiţi de calitatea cărbunelui de cărbune cocsilicabil de bună ca­ constă din următoarele probe :
cursul unei săptămini dc lucru. N-a Raportul a urmat o ordine crono­ spus pe nume tn abatajele Itontale extras la Lupeni. Procentul de ce­ litate. Luna iunie această sar­
losl o sâpldmind tocm ii uşixtru. logica obişnuită. Pc rînd au prezen­ ale sectorului IV A lanchmentele nuşă din cărbune se ridica la 33,6 cină es/e majorată cu încă pes­ — Limba romînă scris şi oral
Simţămintele celor dc lată se îm­ tat informări şetii de sec/oare de la ce se obţin sint sub nivelul posi­ procente. Buletinele de analiză din te 50 de tone. Este nu numai un
part in două. fiecare îşi are in iată I A. 1 B, 11. IU, IV, A, IV B, V sud ca bilităţilor. Unele dintre ele — s-a ulii mul timp arată o scădere simţi­ prilej de mindrie pentru colectivul
şi ceilalţi. Analiza producţiei a avut apreciat la raportul operativ — sini toare a procentului de cenuşă din — Matematică scris şi oral
lin carneţel dc nofife. Intr-unele sint cărbune; el reprezentind de la o minei, ci şi o mare răspundere pen­
conscmnutc ci re ce n:ată un plus un pronunţai caracter de lucru. Nu chiar mai mici dec/t cete ce se ob­ vreme încoace 32,3 procente, ceea tru îndeplinirea căreia au lost luate SUBIECTELE PROBELOR SCRISE Şl ORALE, SE STABILESC DIN
de producţie. In niţele, situaţia nu de puţine ori argumentele mai pu­ ţin in abatajele cameră ce denotă că in abatajele de la Lu­ din timp măsurile cuvenite. Ascen­ MATERIA PREVĂZUTĂ IN PROGRAMELE ŞCOLARE ALE CLASELOR
este tocmai îmbucurătoare. Analiza ţin obiective au tost confruntate cu Au lost examinate cu meticulozi­ peni se acotdă o atenţie sporită siune a colectivului, experienţa lut V—VII.
muncii pe decursul unei săptămini lealitat'dc din sector. S-a vorbit mai tate pregătirile care se tac pentru puşcării selective a intercalatiilor bogată de pină acum. realizările ob­
nu Înseamnă h Lupeni o simpla tre­ pi din despic ceea cc an realizat to- deschiderea abatajului frontal din de steril din cărbune, alegerii ste­ ţinute dau certitudinea că si aceste ÎNSCRIERILE LA CONCURSUL DE ADMITERE, SE FAC INTRE 1-30
cere in revista a ceea re a însem­ leviii de siv.h.arelor şi nun mult stratul 17, blocul fi. In timpul cel rilului ta locul de muncă etc. sarcini noi voi li îndeplinite cu IUNIE A.C., LA SECRETARIATUL CE NTRULUI ŞCOLAR A G R I C O L
nat ziua de ieri, de alaltăieri. Aici despre ceea ce au de lăcut In pe­ mai scurt va trebui ca suitorul să Raportul operativ ce a avut loc cinste. Chiar şi raportul operativ din GEOAGIU.
pronosticurile sini de un singur iei; rioada cate urmează, usltel ca unele lie străpuns. Se iac aici pregătiri in­ la conducerea minei Lupeni a pus zilele trecute, modul in care au lost
az.i trebuie muncit mai bine docil rdmincrl itt urmă să lie ne/ntirzial tense pentru introducerea plugului discutate şi evaluate posibilităţile EXAMENUL DE ADMITERE SE ŢINE INTRE 1-12 IULIE 1964 LA
ieri, miine mal bine deciI azi. Nu lichidate. Inginerul şei Dumitru mecanic Colectivul sectorului a teu- la(ă în lată, ca într-o adevărată existente, rezervele interne ce pot SEDIUL CENTRULUI ŞCOLAR AGRICOL GEOAGIU.
c vorba dc cuvinte dc aruncat in Opriş s-a declarat nemulţumit de Şti ca in această lună să extragă confruntare, situaţia realizărilor tu­ îi valorificate, dau convingerea a- LĂMURIRI SUPLIMENTARE
vini, ci se poale spune, dc o tradi­ faptul că în sectorul I A lucrările peste prevederile pionului mai bine turor colectivelor de sectoare. Unele SE POT PRIMI DE LA SECRETARIATUL CENTRULUI ŞCOLAR AGRI­
ţie încetăţenită la Lupeni. de pregătiri pentru luna în curs sint de 1.000 tone de cărbune cocsiJica- sectoare au Invocat anumite acci­ cestul lucru, M. CRIŞAN COL GEOAGIU, TELEFON 11.