Page 35 - 1964-06

Nr. 2939 Drumul socialismului Pog. 3

CONSFĂTUIREA Ş l P i S I B E i

FORMALIŞTILOR a a m ■ o n ■ b h a e ■ m . m ■ ii ■ ■ ■ o b b :Hi:ib, d:ib b m a a i m £ i v;a;.;na ■ s a & o c b b b b b b b b b b a a a a i . f i

DIN REGIUNEA

HUNEDOARA

in raportul prezentat la Congresul al HJ-lea nl P.M.R., tovarăşul Glieorglie Gheorghlu-Dej orăta : „...se va rerlucc pe toate căile consumul tic
cocs pc lonn tic lontă. prin extinderea tolosirii gazului metan in Jurnale, îmbunătăţirea mai departe a caii talii cocsului, precum şi a materia­
lului de încărcare a lurnalelor“ .
Pe drumul Inlăptuirii acestei sarcini, muncitorii, inginerii Şi tehnicienii de Ia CS. Hunedoara şi Uzina „ Victoria" Căhn, îndrumaţi de or­
ganizaţiile de partid pentru aplicarea celor mai bune măsuri tehnico-otganizatorice, lolosireu cil mai deplină a rezervelor interne, au obţinui in ul­
timii ani succese Inimoase. Anul acesta insă ei şi-au propus să intimpine cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu realizări deosebite.
Obiectivul întrecerii ce o desfăşoară este acela de a realiza şi depăşi angajamentul anual la fontă cu cocs economisit.
Pentru înfăptuirea cu succes a acestui obiectiv se cere a li aplicate noi măsuri tehnice şi organizatorice, valorificarea a noi rezerve, In acest
scop, zilele trecute, la indicaţia biroului Comitetului regional de partid, biroul executiv al C.L.S. Hunedoara, în colubotarc cu redacţia ziarului
locui „Flacăra Hunedoarei" şi conducerea CS. Hunedoara au organizai o consfătuire pe tema reducerii consumului de cocs. Au participat mem­
brii comisiei inginerilor şi tehnicienilor de pe lingă C.L.S. şi grupa pe ramura siderurgică, lurnalişli de la C S.H. şi Uzina „ Victoria“ Călan, pre­
cum şi reprezentanţi ni minerilor de la Gheţar, Teliuc şi Valea Jiului, 51 invita{i de Iu CS. Reşiţa.
In pagina de laiu redăm aspecte din lucrările consfătuirii.

O rezervă importantă în reducerea ţios nc pot acorda minerii de la Teliuc
Condiţii din ce în ce mai bune consumului specific de cocs o constituie şi Ghelar. Sterilul vizibil poate fi evitat
dc asemenea înlocuirea sîdcritci prăjite
printr-o exploatare selectivi
raţională
cu aglonacrat autofondanr. Acest lucru şi alegerea lui mai atentă.
se va înfăptui îndeosebi, prin punerea Desigur, cclc arătate nu epuizează pc
La secţia a Il-a furnale a C.S. Hu­ care ales dc noi (după reparaţia capitali în funcţiune a staţiei centrale de pre­ deplin posibilităţile. Ridicarea continuă
nedoara, ca urmare a c/oriului depus a furnalului nr 5) este sistemul: cocs- parare a minereurilor dc la Teliuc. a nivelului profesional al muncitorilor
de către întregul colectiv, sub îndru­ minereu — mincrcu-cocs (C.M.M.C.) In prezent consumul marc dc cocs şi maiştrilor, aplicarea metodelor noi
marea organizaţiei dc partid, pentru Acesta, în condiţiile folosirii minereu­ este influenţat adesea dc variaţiile mari dc muncă, a tehnicii avansate, o cîc mai
îmbunătăţirea regimurilor dc elaborare rilor mai mărunte, contribuie la afî- în compoziţia chimică a minereurilor judicioasă organizare a lucrului şi în­
şi aprovizionare a agregatelor cu mate­ narca zonei periferice şi asigurarea unui şi granulaţi.a acestora. In unele perioade trecerii socialiste sînt căi tot atît dc
rii prime de calitate cit mai buni în mers mai uniform. Indicele dc bazici- conţinutul dc steril vizibil în ele s-a sigure ale succesului. Folosindu-le din
perioada 1960—1964, consumul specific tatc al zgurilor care a dac cclc mai ridicat la 8—10 la sută, ccca cc a con­ plin vom reuşi să dăm patriei peste
de cocs a scăzut cu circa 22 la sută. bune rezultate se situează între 1,17 şi dus la creşterea consumului dc cocs cu plan tot nui multă fontă cu cocs cco-
Mai concret, s-a acţionat în direcţia 1,2. peste 16 procente. Aici, un ajutor pre­ nomisir.
îmbunătăţirii pregătirii materiilor prime, In ultimul tîmp s-a acordat o aten­
creşterii proporţiei dc aglomerat fic- ţie sporită caracteristicilor fizico-chi-
ros autofondanc, micc ale materiilor Privire în viitor
creşterii rezistenţei --------------------------- prime introduse în
cocsului, a tempera­ Din referatul prezentat furnale. Rezistenţa
turii acrului cald, cocsului a crescut la In ultimii ani, consumul specific dc asigura o creştere a conţinutului dc
de ing. PETRU OPRIŞ circa 70-74 la sută
insuflării gazului — la toba Micum. cocs la furnalele din ţara noastră şi în­ fier în aglomerat cu circa 16 la sută.
de la secţia a ll-a furnale deosebi la C.S Hunedoara a fost redus In acelaşi timp va putea asigura şi o
metan. în creuzet, re­ S-a îmbunătăţit in­
a C. S. Hunedoara simţitor. In unele perioade, faţă dc compoziţie chimică cît mai constantă
ducerii consumului dicele dc bazicitate 1957, marchează reduceri dc circa 50 a lui ca urmare a livrării concentrate­
--------------------------- al aglomcratorului.
dc siliciu şî mangan la sută. Aceasta dovedeşte că există lor omogene şi a punerii în funcţiune
în fontă ş.a.m.d. Rămînc însă dc stu­ reale posibilităţi pentru a produce fon­ a depozitelor de omogenizare în com­
Dc menţionat că paralel cu îmbună­ diat posibilitatea îmbunătăţirii compo­ tă multă cu cocs cît mai puţin. binat. DIN CUVÎNTUL PARTICIPANŢILOR
tăţirea acestor factori şi mai ales cu ziţiei lor granulomctricc. Care sînt căile cc Este necesar să sc
creşterea participării aglomeratului auto­ Intensitatea de ardere a fost scudiacă trebuie urmate? In -------------------------- ------------------ —-— încerce folosirea a-
fondanc în încărcătură a scăzut con­ temeinic la furnalul nr. 5. Ea depinde primul rînd o pre­ glomcratului cu ba-
sumul dc şpan, deşeu metalic şi de cal­ în mare măsură de pregătirea materii­ gătire cît mai co­ Din referatul prezentat zicicăţi diferite, ca­
car, iar cifra de scoatere a crescut cu lor prime şi regimul zgurilor. respunzătoare a în­ ic si fie încărcat respectat, iar perforările de rine şi pra­ le-a ajutat să stabilească criterii mobi­
circa 2,73 procente. Pentru ca studiile efectuate şi măsu­ cărcăturii furnalelor. de ing. IOAN BORZA diferenţiat în fur­ Gheorgho Cistnaş La începutul guri, deficienţa care duce la pierderea lizatoare, care să conducă la rezultate
Temperatura acrului cald a crescut rile cc s-au aplicat să dea rezultatele Pînă acum au fose şeful serviciului tehnic al C.S.H. nal, deoarece sc ştie maistru (a secţia a anului furnaliştii unei însemnate cantităţi dc fontă, la din cc în cc mai bune. Aşa sc face
în perioada amintita cu circa 66 la cclc mai bune, la secţia noastră .s-a pus puse în funcţiune câ rezistenţa cea II-a furnale a C.S-H. din secţia noa- prelungirea duratei dc execuţie a opera­ că au apărut iniţiative nok valoroase
sută- Aceasta, îndeosebi prin mărirea un accent deosebit pc îmbunătăţirea 200 m.p. bandă de ------------------------- --------------------------- nui slabă sc obţine ţiilor dc lucru, au fost complet elimi­ printre caic şî cea dc a realiza şi de­
suprafeţei de încălzire a caupcrelor, in­ cunoştinţelor profesionale ale muncito­ __________________ seră suu angajat nate. păşi angajamentul anual la fontă cu
troducerea gazului metan în creuzet şi rilor şi buna organizare a întrecerii so­ aglomerare a mine­ la un indice dc 1,2. să reducă consumul dc cocs cu 10 kg.
înlocuirea zidăriei grătarelor cu cără­ cialiste. Cu ocazia cursurilor dc comple­ reului. La finele anului acesta, cîfra sc Cum nici în acest caz aglomeratul cla­ pe tona de fontă. Pentru realizarea an­ In luna mai cocs economisit. Pentru a obţine pc
midă tip fagure (în zonele dc tempe­ tare a cunoştinţelor, de ridicarea ca­ va ridica la 300 m.p. (prin punerea în sic nu formează încărcătura optimă, gajamentului luat s-a scurtat timpul dc Ing, V. Răileanu noi am reuşit sa viitor realizări cît mai dc scamă în
raturi înalte cu cărămidă de şamotă alu­ lificării şi a lectoratelor, prin schimburi funcţiune a celei dc a doua benzi dc este bine si studiem posibilitatea înlo­ şeful aglomcratoru­ livrăm furnalişti- aplicarea ci, comitetul sindicatului va
ni moaşă) In luna februarie a.c., cu oca­ dc experienţă s-a explicat oamenilor ne­ aglomerare la C.S.H.). Cei 300 m p. cuirii lui cu pelctc. Ele satisfac pe de­ reparaţie a agregatelor, s-a ridicat tem­ lui nr. 1 C.S.H. lor aglomerat acorda un sprijin şi mai substanţial sec­
zia unor cercetări efectuate la furnalul cesitatea folosirii noilor metode, felul bandă dc aglomerare asigură circa plin cerinţele. » peratura acrului insuflat, s*a respectat ţiilor, care concură la producţia fontei.
nr. 5 s-a ajuns la temperaturi ale ac­ în care trebuie să sc lucreze pentru a 80—90 la sută din încărcătura furna­ Creşterea conţinutului de fier în a- graficul dc descărcare a furnalelor. Re­ __________________cu bazicitate de Le va ajuta să mobilizeze masele dc
rului insuflat dc peste 900°C. Este po­ obţine o producţie de fontă cu con­ lelor cu minereu aglomerat autofon- glomcrar, utilizarea unui calcar cu con­ zultatele bune nu s-au lăsat mult aş­ 1,16 la sută şi cu o rezistenţă de $0,5 muncitori în întrecerea socialistă pen­
sibil a se merge constant cu asemenea sum de cocs cît mai scăzut. Faptul că dant, prin folosirea căruia consumul ţinut redus dc siliciu şi folosirea unui teptate. In luna ianuarie colectivul sec­ Ia sută. Dc obţinerea acestor succese tru îmbunătăţirea calităţii materiilor
temperaturi în condiţiile îmbunătăţirii oamenii lc-au înţeles pe deplin şi le-au specific de cocs va scădea simţitor. cocs de calitate bună şi constantă sînr ţiei noastre a economisit 36 kg cocs pe s-a preocupat întregul colectiv. Mun­
granulaţici materiilor prime ŞÎ creşte­ tradus în viaţă a făcut ca ci să-şi ia an­ Punerea în funcţiune a staţiei de pre­ factorii ce pot contribui în viitorul a- tona dc fontă. citorii au respectat reţeta de dozare a prime, să colaboreze cît nul strîns în
propiat cel mai mult la reducerea con­
rii rezistenţei armăturilor furnalelor. gajamente valoroase, pc caic lc-au îm­ parare a minereurilor dc la Teliuc va Nu nc-am oprit însă aici. In luna materiilor, au căutat s5 menţină umi­ lupta pentru reducerea consumului dc
Insuflarca gazului metan în creuze^ bunătăţit mereu, Dc la angajamentul sumului specific dc cocs. cocs. Un accent deosebit sc va pune pc
tul furnalului a dus la schimbarea com­ iniţial dc a realiza o economie Ia con­ martie consumul dc cocs s-a redus cu ditatea şarjelor cît mai constantă să în­ ridicarea continuă a nivelului profesio­
poziţiei gazoase; creşterea capacităţii ^ sumul dc cocs'dc».10' kg- pc tona de 107 kg. pc tona dc fontă. Dc la înce­ carce ritmic buncÂrelc. nal q! oamenilor. Prin organizarea a
pesţc
fontă, au ajuns Ia producerea
de reducere şi deci, la înlocuirea par­ plan a 1.C00 tone fontă pe lună cu Folosind raţional agregatele putul anului şi pînă în prezent din Colectivul secţiei noastre este hotărîc
ţială a cocsului. Din încercările noastre cclc 21.509 tone fontă date peste plan, să-î sprijine mai mult pc furnalişti în cît mai multe expuneri pe teme, prin
rezulta că cel mai economic mers se cocs economisit împreună cu secţia l-a, 15.800 tone s-au produs cu cocs eco­ realizarea obiectivului propus. Nc vom selecţionarea celor mai bune cadre in­
realizează cu un consum dc gaz metan în apoi la a da lunar peste plan, pe ace­ nomisit. preocupa dc aplicarea în producţie a ginereşti ca lectori la cursurile dc com­
jurul dc 3,2-3,6 Jn sută şi o ridicare ma­ eaşi calc, producţia unei zile întregi, Reducerea consumului specific dc la 160 mm. la furnalul 2, îmbunată- pletare a cunoştinţelor şi ridicarea cali­
ximă a temperaturii aerului insuflat. şi în cclc din urmă la acela dc a rea­ cocs duce la sporirea producţiei de ţîndu-se astfel mult utilizarea termo- Avem condiţii pentru obţinerea unor unor măsuri bine gîndite, dc antrenarea ficării, îi vor ajuta pc muncitori să-şi
Totuşi, problema utilizării lui necesită fonta, la scăderea simţitoare a preţului chimîcă a gazelor. Numai pc aceasta succese mai frumoase. Pentru aceasta tuturor muncitorilor în întrecerea so­ însuşească temeinic procesele tehnologi­
un studiu mai amănunţit paralel cu îm­ liza şi depăşi întreaga cantitate de fontă dc cost al acesteia. Dc aceea, în ulti­ cale s-a obţinut o economie dc 47 kg. vom ridica în continuare temperatura cialistă pc bază dc obiective concrete. ce, modul dc folosire raţionala a agre­
bunătăţirea granulaţici încărcăturii. peste plan prevăzută în angajamentul mii ani, colectivul sectorului nostru, cocs pc tona dc fontă. acrului insuflat. Vom spori cantitatea Criteriul principal al întrecerii sociali­ gatelor.
Cit priveşte sistemul optim dc încăr- anual cu ccos economisit. îndrumat de organizaţia dc partid, s-a La reducerea consumului specific dc de gaz metan introdus în furnale. Nc ste va fi producerea ţinui aglomcrac de
preocupat în permanenţă dc aplicarea cocs. a influenţat pozitiv încărcarea vom preocupa dc ridicarea calificării
în producţie a unor măsuri tchnico-or- ritmică a furnalelor. In secţia noastră profesionale a muncitorilor. Echipele calitate superioară. Vom căuta să cu­ Ing. loan Niţâ In ultimii ani
M 1 vem rezerve chibzuite, de valo- s-a ajuns ca timp tori cu înaltă calificare. Acest lucru nc noaştem mai bine şi să perfecţionăm director tehnic s-au creat con­
bine
ganizatoricc
a
de întreţinere vor fi întărite cu munci­
procesul tehnologic dc fabricare al aglo­
dc 5 zile din săp-
diţii tot mai bu­
al C.S.H.
rificaica unor rezer­
ve interne menite să Din referatul prezentat tămînă să sc introdu­ va ajuta să scurtăm mai nude timpul meratului autofondant. ne pentru obţi­
că în fiecare schimb,
reducă consumul dc de tehnicianul NICOLAE PIILY acelaşi număr dc în­ de reparaţie a agregatelor. nerea unei producţii sporire dc fontă
Un scurr bilanţ al activităţii secţiei lăcătuşi conduse dc Petre Almăşan şi Consumul dc
noastre în perioada scursă din 1959 şî Constantin Ştef, caic au reuşit să schim­ cocs: pc tona dc soctorul furnalş a) Uzinal cărcături în furnal. Ing. N. Kindler cocs în furnal cu consum dc cocs scăzut. Rezistenţa
pînă în prezent arată că indicele me­ be gurile dc vînt în numai 10 minute fontă Atenţia noas­ „Victoria" Câlan Ca urmare, furnale­ Colectivul de serviciul C.T.C. cocsului a crescut în perioada 1959—
tră principală a fost
diu dc utilizare al furnalelor a crescut şi şuberelc dc aer cald în nui puţin de le au mers mai uni- Alexandru Olaru muncă din secţia al C.S.H. depinde în mare 1964 de la 285 kg. la circa 320 kg. Con­
cu 28,S la şută, iar consumul dc cocs 2 orc. îndreptată spre ex- -------------------------- form, s-a redus con­ prinţ furiuiist la noastră şi-a de­ măsuri dc rezis­ ţinutul său dc sulf a scăzut. A crescut
a scăzut cu 290 ltg. pc tona dc fontă. In 1964 la noi, practic, nu sc poate ploatarca cît mai ra­ sumul dc cocs. secţia a II*a furnale procentul dc minereu aglomerat îu în­
Rezultatele sînt e- vorbi de răciri dc ţională a agregatelor, respectarea pro­ Măsurile aplicate au fose eficace. Faţă a C.S.H. păşit sarcinile pe tenţa sa mecanică. Aceasta, la rîndul eî, cărcătură dc la 50 la sută la 6.1,4 la
fcctul unui complex --------------------------- --------------------------furnale sau agăţări. cesului tehnologic dc elaborare a fon­ dc anul 1961, în cursul acestui an con­ primele 3 luni este determinată în prinsul rînd dc ca­ sucă. S-a îmbunătăţit şi calitatea mine­
întreg dc măsuri a- Aceasta, ca urmare tei. asigurarea mersului uniform al sumul specific de cocs tehnic a scăzut ale aitului cu 21.509 tone fontă. Din litatea materiei prinse; cărbunele şi în­ reurilor. Ca urmare, consumul dc cocs
plicatc în acest in­ Dia referatul piezentat a preocupării pentru furnalelor îi scurtarea duratei de mers cu 202 kg. pe tona dc fontă elaborată. această cantitate aproape 16 000 tone deosebi de conţinutul lui de cenuşă.
terval pentru per­ de ing. ALEXE DOBOLl respectarea nivelului încetinit. Cc s-a făcut în acest sens ? In cclc cinci luni ale anului 1964, noi Cărbunii cc i-ans primit în p*r*Oada a scăzut şi el, dar nu pc măsura posi­
fecţionarea continui şeful s&cţioi l-a furnale de încărcare şi do­ Noi am căutat să insuflam în furna­ am produs cu cocs economisit circa fontă s-a produs cu cocs economisit. scursă dc la înccpurul anului din partea bilităţilor. Aceasta, pentru că imensita­
a procedeelor tehno­ zare corectă ,\ şar­ le aer care sâ aibă o temperatură tot 3.500 tone fontă. La obţinerea acestui succes o contri­ C.C V.J. au avut, în general, conţinutul tea de ardere nu este încă cea optimă.
a C S.H. mai ridicată. La furnalul nr \ tempe­ buţie însemnată au adus-o şi muncito­
logice, îmbunătăţi- jelor. A crescu c apoi ratura acrului insuflat a fost ridicată la Rezultatele de pînă acum însă nu ne dc cenuşă între 8,8 şi 9,4 la sută. Or, Noi nu nc-am străduit suficient să gă­
rea aprovizionam ——— ——-------------- temperatura aerului $00 grade Cclsius, iar la furnalul nr. mulţumesc. Noi avem posibilitatea să rii din echipa pe care o conduc. In conţinutul optim pentru a produce cocs sim corelaţia cea mal justă între consu­
furnalelor cu cele cald, cifra dc scoa­ 2 la 830 grade Celsius. Creşterea tem­ obţinem succese mai frumoase în redu­ cursul acestui an noi am respectat cu de rezistenţă superioară trebuie să fie mul dc cocs şi celelalte materii intro­
necesare şi ridicarea nivelului profesional tere ş.a.m.d. Ca o consecinţă, în peri­ peraturii aerului cald se datoreşte îm­ cerea consumului dc cocs. Şi iată cc stricteţe procesul tehnologie de elaborare în jurul a 8,7 la sută, sau mai puţin. duse în furnale. La secţia l-a furnale,
al oamenilor. S-a îmbunătăţit din ce în oada 1 ianuarie — 30 mai, s-au produs bunătăţirii utilizării caupcrelor, perfec­ vom face. Mai îiuîi vom continua stu­ a fontei, ant asigurat furnalului un Aceeaşi observaţie trebuie făcută şî mai ales, n-a existat o preocupare sus­
cc mai mult calitatea minereurilor pro­ peste plan circa 3.600 tone fonta cu ţionării arzătoarelor prin modificarea diul şi încercările dc insuflare a cărbu­ nters uniform, scyrtînd durata de mers asupra scmicocsului dc la Călan. ţinută pentru creşterea temperaturii ac­
venite dc la Teliuc şi Ghclar. Rezistenţa cocs economisit. dimensiunilor injcctoaiclor. nilor mărunţi, a scmicocsului şi cocsu­ încetinit. Cheia succeselor noastre a
cocsului a crescut de la un an la altul. Rezultatul nu exprimă pc deplin posi­ La ventilatoarele existente s-au adus lui de fluidizare prin gurile dc vînt. constat în organizarea judicioasă a mun­ Deci, o rezervă importantă dc pro­ rului insuflat. Din această cauză nu s-a
Paşi mari s-au făcut pc drumul asigu­ bilităţile, iar la secţia noastră mai îmbunătăţiri constructive. Vom studia şi aplica cernerea mine­ ducere a cît mai multă fontă peste putut introduce nici gazul metan.
rării bunei întreţineri şi funcţionări a Intensitatea de ardere a fost corelată reurilor la silozurile de zi La furnalul cii. Personal am repartizat muncitorii plan cu cocs economisit o constituie Iată deci numai cîtcva din rezervele
agregatelor. In 5 luni din anul acesta există suficiente rezerve pentru a-1 cu consumul de cocs. In acest sens, noi nr. 2 este în curs de montare o insta­ dir\ echipă în mod chibzuit, pc operaţii îmbunătăţirea continuă a calităţii ma­ ce ne stau lj îndemînă pentru a pro­
durata opririlor accidentale a fost re­ îmbunătăţi. Spic exemplu, temperatura am făcut experienţe îndelungate pentru laţie dc analiză automată a bioxidului dc lucru, ţiniişd seama de calificarea fie­ teriei prime dc fabricare a cocsului. Un duce cîc maî multă fontă cu cocs eco­
dusă la numai 5,3 ore. Aceasta pentru acrului cald mai poate să crească, odată determinarea intensităţii dc ardere opri­ căruia, cxplicîndu-lc concret cc au dc ajutor preţios în acest sens ni-l pot nomisit. In afara acestora însă, buna în­
că s-a organizat temeinic munca la în­ prin repararea şi mecanizarea a doua mă a cocsului. Rezultatele dobîndite dc carb.on din gazele arse. Apoi, se pre­ ficuc. Periodic i-am controlat şi le-am acorda minerii.
treţineri şi reparaţii, s-a făcut o apro­ au fost dintre cele mai bune. La cclc vede utilizarea aglomeratului în încăr­ dat indicaţii asupra felului cum trebuie treţinere a agregatelor, gospodărirea cu
vizionare judicioasă cu piese de schimb caupcrc şi apoi, prin respectarea întoc­ două furnale s-a redus simţitor consu­ cătura furnalului. să lucreze. Am eşalonat în aşa fel or­ Comitetul sin­ grijă a cocsului (cîrca 8—9 la sută din
şi de. rezervă. mai a instrucţiunilor dc lucru de către mul specific dc cocs. Apoi, s-a mărit Aplicarea acestor măsuri şi a altora dinea operaţiilor, înde lucrările de pre­ Şiefan Şotmoşi dicatului pe com­ cocsul de aprovizionare sc pierde prin
Merite deosebite revin echipelor dc cauperişti. secţiunea gurilor dc vînt dc la 150 mm. preşedintele Comi­
pc care le preconizăm a le lua vor con­ gătire pentru descărcarea furnalului să tetului sindicatului binat a sprijusic risipă), ridicarea continuă a calificării
tribui la reducerea consumului speci­ se încadreze în timpul planificat şi să din C.S.H. comitetele pc oamenilor şî organizarea unei însufle­
fic de cocs, la obţinerea pc acesta bază fie dc calitate bună. Ca urmare, gra­ secţii în organi- ţite întreceri socialiste sînt căi tot atîe
a unui însemnat spor dc fontă. ficul de descărcare a furnalului a fost zarea mai bună a întrecerii socialiste şl dc sigure spre succes.
L iutocomoane
i p a B B
*u.ri ce Tror £î a p lic a te
«ŢsrCiS» W
fa cienilor din sectorul furnale de a obţine succese tot mai frumoase, cea a denţiaţii şî fruntaşii în întroccrca socialistă, comitetele sindicatelor vor fi aju­
Din materialele prezentate în cadrul consfătuirii, cit şt din cuvîntul par­
ticipanţilor la discuţii a reieşit preocuparea pc care au avut-o furnaliştii pen­
tate sâ organizeze schimburi dc experienţa.
tru reducerea consumului specific de cocs, eficacitatea măsurilor aplicate în
0 In vederea ridicării cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor, comi­
producţie De asemenea, a reieşit hotărîrca muncitorilor, inginerilor şi tehni­
tetele sindicatelor şi conducerile întreprinderilor vor lua măsuri ca în progra­
mele cursurilor de calificare şi dc ridicare a calificării profesionale să fie cu­
minerilor din Valea Jiului, Teliuc şi Ghelar, a cocsarilor şi aglomeratorişti-
prinse teme legate de această problemă.
lor dc la C.S.H, de a-i sprijini pc furnalişti în realizarea obiectivului ce şi bau
0 Biroul executiv al C.L.S, Hunedoara, cu ajutorul Comisiei Inginerilor
propus- Cea mai bună dovadă este faptul că îu cuvîitlul lor, participanţii la
între­
conducerile
s p r i j in i
şi tehnicienilor dc pc lingă C. L. S. va
discuţii au venit cu propuneri eficiente, bine chibzuite, menite să îmbunătă­
prinderilor ji comitetele sindicatelor în
ţească activitatea economică a unităţilor industriale uude lucrează, pentru a
velor de nutucă a unor cicluri dc expuneri legate dc reducerea consumului
realiza şî depăşi angajamentul anual la fontă cu cocs economisit.
Ţinînd seama de experienţa practică dobîudivă pînă în prezent, de pro­ de cocs. organizarea şi ţinerea în faţa colecti­
0 Crupa pe ramura minieră va studia posibilitatea omogenizării mine­
punerile făcute, de rezervele interne existente pentru obţinerea în viitor a unui reului în scopul obţinerii unui minereu dc calitate corespunzătoare. Tot In
însenuut spor dc fontă cu cocs economisit, consfătuirea a adoptat un plan acest sens, colectivele de muncă de la E.M. Teliuc şi E.M. Ghelar vor folosi
dc măsuri. îu mod eficient instalaţiile dc clasare a minereului.
Redăm maî jos o parte din măsurile prevăzute iu el. 0 Biroul executiv al C.L.S. Hunedoara va orienta activitatea grupei pc
O Biroul executiv al C.L.S. Hunedoara va sprijini nui mult comitetele ramura siderurgica în stabilirea problemelor de îmbunătăţire a şarjelor cc se
sindicatelor din C.S. Hunedoara şi Uzina „Victoria" Călan în vederea orga­ încarcă în furnale prin : îmbunătăţirea calităţii aglomeratului, mărirea bazici- .
nizării şi intensificării întrecerii socîa liste. Unul din obiectivele importante taţii lui şî înlocuirea completă a călcatului brut introdus în furnale cu aglo­
ale întrecerii socialiste va fi economisirea unei cantităţi cît mai mari de merat cu bazicitate mare.
cocs, astfel ca pc această bază să sc obţină o producţie cît maî marc dc 0 Grupa pe ramura siderurgică va studia posibilităţile de reducere a
fontă peste plan. La stabilirea şi stimularea evidenţiaţilor şi fruntaşilor în în­ conţinutului dc mangan din fontă şi eliminarea minereului de mangan, din
trecerea socialistă, respectiv a echipelor şi brigăzilor evidenţiate şi fruntaşe, sc şarja furnalelor care influenţează negativ consumul dc cocs.
va ţine scamă în mod deosebit de rezultatele obţinute în reducerea consu­ 0 Redacţia ziarului „Flacăra Hunedoarei" va susţine prin publicarea
mului dc cocs. unui ciclu de materiale iniţiativa funialişiilor dc a realiza şi depăşi angajamen­
Q Comisia inginerilor şi tehnicienilor şi grupa pc ramura siderurgică vor tul anual la fonta cu cocs economisit.
studia în continuare potrivit specificului fiecărui loc dc muncă, posibilităţile 0 Conducerea C.S. Hunedoara şi conducerea Uzinei „Victoria" Câlan
şi contribuţia ce o pot aduce colectivele de muncă in reducerea consumu­ se vor preocupa dc aplicarea celor mai eficiente măsuri pentru reducerea con­
Iată ce se poate construi cu oţelul elaborat din fonta produsă peste plan cu cocs economisit la furnalele din lui de cocs. Pc baza studierii şi cunoaşterii metodelor bune folosite dc evi­ sumului de cocs.
‘egiunea noastră în primele 5 luni ale anului.