Page 37 - 1964-06

Huwa'oara-Deva !
PROLFJ ARI DIN I'O.UG Ţ .W lfi. UNIŢI V A l
CITIŢI

IN NUMĂRUL
DE AZI:
Să dăm comunei un aspect
ordonat;
O Spariachiada republicană
(pag. 2-a)
^ Metode moderne de exploa­
tare şî prelucrare a marmurei şî
pietrelor de construcţie
$ Pe şantierele din Valea Jiu­
lui ritm de execuţie nesatisfăcător
(pag. 3-a)
^ De peste hotare.
(paR- 4-aî

Se finisează un nou bloc îurn
la Hunedoara.
La I. F. Haţeg
Sniineiea

DUPĂ CINCI LUN li prietenii săi, leeiifârii

DE ACTIVITATE Istoria literaturii romînc înregistrea­ re sufletească, de care dădea dovada In toamna anului 1877, cîntt Emi­

ză numeroase exemple de înălţătoare şi Eminescu, mergea pînă la minuţiozita­ nescu a plecat la Bucureşti. Creangă a
trainice prietenii întemeiate de scriitorii tea şi răbdarea cu caro revedea manus­ rămas la Iaşi, tle unde scria marelui prie­
In .mii trecuţi, întreprinderea noas­ şinoase s-a atins un indice tic 95 la noştri, în numele unor nobile senti­ crisele bunului său prieten. „Deoarece ten : „La Eşi ninge frumos de ast-noap-
tră nu s-a numărat printre cele cu re­ sută. Prin sporul tle calitate realizat mente şi aspiraţii. eu nu eram în stare să scriu corect, tc. îneît s-a tăcut drum de sanie. Cin-
zultate demne de a fi remarcate. Nu­ noi am cîşcigat cîrcva ’zcci de mii de Prieteniile dintre marii scriitori au el îmi copia manuscrisele, făcînd în ele cu 1 parcă c mai frumos acum. Vino,
mai de puţine oii am putut să ne ali­ Ici la planul valoric. îndeplinit de cele mai multe ori un rol corecturi cu multă discrcţnmc", mărtu­ frate Mihai, căci fără rine sînt străin".
niem şi noi în rînd cu celelalte între­ Fiind vorb;» tlcsprc bilanţul muncii botărîtor în activitatea lor creatoare. riseşte Slavici. Eminescu şi Caragialc s-au cunoscut
prinderi similare din cadrul D.R EF.- noastre în cele 5 luni, c locul să amin­ Printre manie şi înălţătoarele prie­ In cele mai dureroase momente ale în toamna anului 1868. cînd poetul
ului. tim că planul a fost îndeplinit lună de tenii. se numără legăturile lui Eminescu existenţei sale, în Bucureşti, Eminescu a avea vîrsta de ÎS ani şi era angajat ca
Motivul principii -> al unei activităţi lună la toţi indicatorii cu cx'ccpţia cî- cu Slavici, Creangă, Caragialc Şi Yla- fost învăluit de întreaga şi profund.» al doilea sufleor şi copist la Teatrul
de producţie nccoiespunzătoarc a fost torva sortimente şi a indicilor de uti­ huţă. dragoste a lui Slavici, în casa căruia a Naţional, iar viitorul dramaturg, cu doi
lipsa de coordonare sistematică a mun­ lizare a mecanismelor. Cumulat pe ce­ Lmîncscu l a cunoscut pe Slavici în locuit multă vreme. ani mai mic, era elev la cursul de tlc-
cii noastre Copleşiţi de probleme mă­ le 3 luni, planul producţiei marfă şi iama anului 1869, la Vicna, unde amîn- Dacă literatura rom ir. a îl arc pe clamaţiunc al lui Costache Caragialc.
runte. nccscnţialc, pierdeam din vedere globale a fost îndeplinit în proporţie de doi audiau cursurile universitare. In Greangă, aceasta s a datorat şi lui Emi­ Prietenia care s-a închegat între cî a
sarcinile de bază, cele mai importante. 103,2 la sută şi respectiv 113,5 la sută. scurt timp, între ci s-a stabilit o vi­ nescu. durat multă vreme, în ciuda unor vi­
In felul acesta răul se „moştenea" de la Economiile suplimentare obţinute la brantă pasiune sufleteasca. ,,Mic nu mi-a Prietenia dintre cei doi scriitori a în­ cisitudini trecătoare. In lS77,cînd Emi­
un trimestru la altul, de la un an la preţul de cost depăşesc cu 240 000 lei fost Mihai Eminescu poet, ci om sufle­ ceput în anul 1S73, la Iaşi. cînd Emi­ nescu devine redactor la Timpul, ape­
altul, fără a putea face o cotitură în angajamentul anual. teşte apropiat, pe urma căruia am avut nescu a primit funcţia tle revizor şco­ lează mai întîi la colaborarea lui Ca­
bine în munca noastră. Tireşte că succesele n-au venit de la multe zile tle mulţumire senină şi po- lar Şi l-a întîlnit pe Institutorul Creangă. ragialc, care consimte cu bunăvoinţă
Acestui stil de muncă defectuos, lip­ sine. Brigăzile complexe conduse de Nu- văţoitor în cele literare1*, mărturiseşte Eminescu şi-a dar seama de talentul prietenească devenind apoi el însuşi re­
sit de orizont, i s-a pus capăt înccpînd ţu Raţ şi Glicorgbe Bilaşcu, împreună Slavici. lui Creangă de poveştilor şi-l îndemna dactor la acelaşi ziar.
din vara anului trecut. Şi s-a conturat cil tractoristul Dragalina Opruţ, clin Slavici a început să serie cu ajurornl cu stăruinţă să aştearnă pe liîrtic ceea Anii "rci. de istovitoare muncă în re­
mai pregnant o dată cu dezbaterea ci­ parchetul Poiana Omului, Gbcorghe şi din îndemnul prietenesc al Ivii Emi­ cc exprima oral atît de fcrmccăror. dacţia Timpului, au fose luminaţi doar
frelor tic plan pe anul în curs. Sub con­ Moiscseu, din parchetul Oţapul şi mulţi nescu. „Nu era zi ca să nu ne întîlnim Deveniră apoi prieteni buni. îşi citeau tle calda prietenie cu Caragiaic. Ion
ducerea 51 îndrumarea permanentă a alţii, avi fost în fruntea întrecerii pen­ şi toate orele libere ni le petreceam reciproc scrisorile, îşi alinau unul al­ Slavici evocă astfel prietenia diptic
comitetului de partid, s-a trecut la o tru îndeplinirea exemplară a sarcinilor împreună. In urma stăruinţelor lui am tuia durerile şi necazurile, preţuindu-sc Eminescu şi Caragialc : „Doi oameni în
muncă gîndită, planificată. Muncitori tic plan. început să citesc romîncşcc, m-am de­ cu sinceritate şi căldură. multe privinţe foarte deosebiţi, care se
cu experienţă, buni cunoscători ai pro­ Bilanţul activităţii noastre ar fi in­ prins încetul cu încetul cu rostirea li­ In articolul: „Doi mari prieteni : căutau unul pe altul şi se bucurau cînd
cesului tehnologic de exploatare a lem­ complet tlacă am trece cu vederea pes­ terară a vorbelor şi am scris, cum zicea Eminescu şi Cicangă'*, publicat în 1916, puteau să petreacă un ccas-două îm­
nului au fost solicitaţi să-şi spună pă­ te unele lipsuri şi deficienţe ce au avut el. în şiriencasca mea, mai întîi come­ M. S.ulovcanu spunea : „Amîndoi —- preună.
rerea asupra pregătirii producţiei aces­ loc în activitatea tle pînă acum. Şi din dioara „Fata de birău'*, apoi povestea şi Eminescu şi Creangă — au fose nişte Ceea cc-î apropia sufleteşte era atic
tui an. Mai înainte însă, am avut grijă acestea am începe chiar cu ncrcaliza- ,,2 îna zorilor". mari nefericiţi, fiecare în felul lui ; cu potrivirea de gloduri şi în simţăminte,
să nu se mai repete greşelile altor ani. rca planului sortimentar. Din cele 25 Prietenia cu Eminescu a constituit toate acestea prietenia lor le-a adus cît şi credinţa în rzbînda...
S au întocmit studii tchnico-cconomice sortimente tic bază cu pondere marc, pentru Slavici un izvor dătător de cla­ multe ceasuri de uitare şi de mîngă- Prof. R. NOJA
pentru fiecare parchet şi s-au adoptat nu s-au realizat complet dccîc 17 sorti­ nuri şi putere creatoare. Sincera dărui­ icrc". comuna Dalşa, raionul Orăştic
cele mai economicoase şi accesibile so­ mente. Una dm cauze constă în nccxc-
luţii de exploatară a masei lemnoase. cutarca drumului forestier, Gura-Zlatci
Măsurătorile făcute pe teren, cîntân- — Gura Apei tle către I.C.F. Hunedoa­
rea mai multor păreri nc-au fost de ra — Deva. Aceasta a dus la imobili­ Se pregăteşte o nouă puşcore în cariera de Li E.M. Teliuc.
marc folos. In pregătirea producţiei cu­ zarea a circa 40.000 m c. răşînoasc do- Foto : VIRGIL ONOIU DESERVIREA POPULAŢIEI
rente, am mers pînă la cele mai nuci borîtc de vînc dispersate pe o lungime
amănunte, stabilind precis timpul şi de aproape 20 km care sînt deja sor­
numărul ele utilaje folosit într-o fază tare numai să ia drumul depozitelor. „VÎNT DE LIBERTATE11 ÎN
sau alta şi randamentul ce trebuie să Era însă în putinţa noastră să recupe­ ÎN PAS CU CERINŢELE
răm rămîncrea în urmă la sortimente­
se obţină de la fiecare. le de răşînoasc în alte parchete, lucru INTERPRETAREA AMATORILOR
In general, activitatea noastră a fose
jî este orientată spre extinderea meca­ ce nu l-am făcut cu toată răspunderea. Colectivul de artişti amatori ai Unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti mulţumire cooperatorului. ‘Titrîiad cont prins o scrie de lucruri bune, demne
nizării şi reducerea, pe această bază, a Nu s-a acordat aceeaşi atenţie tuturor Trustulu} aurului Brad a prezentat menlinci, Rozalia Baba, in rolul Ste­ din regiunea noastră, cooperatorii, au de importanţa pe caic o arc coopera­ de a fi luate în seamă. In primul tri­
efortului fizic al muncitorilor, la ope­ sortimentelor. Cu bună ştiinţă s-a de­ zilele acestea la Deva, jn sala „z\rla“. lei, Radu Cliinla, in rolul lui Geotq un rol important în satisfacerea unor ţia meşteşugărească în satisfacerea unor mestru al anului planul producţiei glo­
raţiunile grele cu volum marc de păşit planul la sortimentele mai uşor de in cadrul lazci regionale 3 celui de-al Sten, Rodica Călin, in rolul Pepitei, cerinţe ale populaţiei. Datorită profilu­ nevoi ale populaţiei, partidul şî statul bale a fost îndeplinit în proporţie de
muncă. icali/at şi cu valoare mare. De exemplu, Vlt-lea concurs, opereta „V ini de li­ Nicolac Birna, In rolul lui MiUv, Ni- lui cî, cooperaţia meşteşugărească este nostru acordă o atenţie deosebită dez­ 108,1 la sută, planul productivităţii
Concomitent, am urmărit şi contro­ in timp ce la lemnul tle mină şi buşteni bertate'' de I. O, DunncvsUi. colac Tnlu, in rolul patronului. Vic­ chemată să execute o gama tle lucrări voltării bazei cî materiale. Datoriiă muncii în proporţie de 109,4 la sută,
lat cu rigurozitate crearea stocurilor de stegar se înregistrează o depăşire de tor Fesei, in rolul lui Mister Ches- ale ccrăţcnilor. Dacă vrei să-ţi confec­ acestei griji, în regiunea noastră au fost volumul deservirii populaţiei în ramu­
Publicul spectator a primit cu căl­
de masă lemnoasă necesare în toate fa­ 530 m.c„ la sortimentele lemn de mină dură spectacolul preveniţii de artiştii 'erlilld. Roluri hune au rejilizai şl 1Sa- ţionezi un costum de haine sau o pe­ construite în ulrîmiî ani 7 complexe tle ra industrială a tost depăşit cu 4,1 la
zele procesului tehnologie şl îndeosebi din fag şi la buşteni de diverse foioa­ brădeni care au lost aplaudau la sce­ bina Lepedeanu, inlcrprcfii ro/uri/ot reche de pantofi, dacă vrei să-ţi repari deservire înzestrate cu mobilier şi uti­ sută ctc. In luna aprilie rezultatele au
în faza apropiat. Decatlal, volumul se tari, planul nu c realizat! Exemple nă de set ii sa. marinarilor şi altU. încălţămintea, ceasul sau stiloul ccc. te fost şi mai bune. La obţinerea acestor
stocurilor a fost confruntat cu cifrele de genul acesta pot fi date încă multe. Petica .muzicală, sub 'conducerea prezinţi la unităţile cooperaţiei. Cînd laje moderne. In prezent alte două com­ succese au contribuit majoritatea coo­
plexe se află în lucru ele urmînd să
de plan, luîndu-sc măsuri operative de Este adevărat că rămîncrea în urmă la Din distribuţie au plăcut in mnd prol, O. Silviu a susţinui cu succes cşri bine servit, cînd lucrarea a fost fă­ fie date curînd în folosinţă. peratorilor şi, în mod deosebit, coope­
înlăturarea lipsurilor în sectoarele ră­ unele sortimente este mica. dar realiza­ deosebit Emilia Şelarii, in rolui C/c- spectacolul prezentat. cută pe gustul tău aduci cuvinte de rativele „Jiul" Petroşani, „Progresul"
mase în urmă. rea lor incumbă deopotrivă aceeaşi răs­ Avînd la îndcmînă asemenea condi­ Deva, „Deservirea" Lupeni şi „Unirea'*
pundere. ţii se pune întrebarea: se achită oare co­
Cu mai multă răspundere şi grija a Un capitol al planului, cu rezultate operatorii din regiunea noastră de sar­ Sebeş. Realizările dobîndico se tlatorcsc
fost privită şi problema asigurării con­ şi faptului că prin grija U.R.C.M. şi
diţiilor optime de hrană şi odihnă ale mult inferioare posibilităţilor sînt uti­ IN RAIONUL PRAŞTIE cinile pe caic le au ? Răspunsul la acea­ a unor conduceri de cooperative au
lajele. In afară de faza tloboiît-secţio-
stă întrebate a reieşit şi cu ocazia unei
muncitorilor. Toate măsurile de ordin nat în care indicele de utilizare a fic- fost aplicate în practică o serie tle mă­
tchnico-organi/.atoric au fost însoţite şi 1 ăstraielor a fost depăşit cu 6 la sură, recente şedinţe tle consiliu a U.R.C.M. suri cchnico-organizntoricc eficiente.
completate de o vie şi susţinută mun­ Ja fazele scos-,apropiat ji încărcat, indi­ Cei prezenţi la şedinţă au dezbătut, cu Astfel, unităţile de producţie şi deser­
că politică. S-a dus o muncă perseve­ cele de utilizare a mecanismelor n-a fost multă competenţă realizările obţinute vite au fost dotate cu utilajele şl scu­
rentă pentru permanentizarea muncito­ realizat. Răspunzători de folosirea ncra- de cooperatori în primele patru luni lele necesare, aprovizionarea s-a făcut
rilor şi organizarea lor în forme supe­ ţională a o scrie întreagă de mecanisme ale anului, au scos la iveală o serie tle ritmic, întrecerea socialistă a fost mai
rioare tic muncă, pentru creşterea simţu­ şi utilaje, sîntem noi. deficienţe care încă se mai manifestă bine organizată. Au fost procurate uti­
lui de răspundere faţă de sarcinile şi an­ şi au venit cu propuneri pentru elimi­ laje pentru ramura lemn, piele încălţă­
gajamentele luate în întrecere. Cîtcva ci­ Am încredinţat mînuirea unor fimi- narea lor. minte, textile, confecţii, instrumente de
bă pregătire profesională. De aici desele Ia p o r u m b s a f i e u r g e n t a t e :
fre sînt semnificative în această privinţă. c vi la re şi tractoare muncitorilor cu sla­ Din discuţiile purtate ca şi din darea . V. ALDU
In prezenr. în sectoarele şi parchetele în­ de scamă prezentată de tov. Leontin
treprinderii noastre îşi desfăşoară acti­ defecţiuni ale utilajelor, ele fiind scoa­ Dlăjan, preşedintele U.R.C.M. s-au des­ (Continuare In pag. 3-a)
vitatea peste 20 de brigăzi complexe cu se din exploatare 15-20 de zile pentru Ploile frecvente, căzute în această
plata în acord global. Din totalul ma­ reparaţii. pimuvar.i au creat condiţii foarte pri­ timp la organizarea muncii, precum şî la ilnea de 10 iunie. La G.A C. din Tur-
sei lemnoase exploatate ift la începutul In urma unei analize făcute de comi­ elnice pentru dezvoltarea plantelor. In la mobilizarea tuturor colectiviştilor la daş deşi prăşitul mecanic Ia porumb s-a
anului şi pînă în prezent mai mult de tetul de partid în caic s-au constatat acelaşi timp însă au apărut şi au cres­ muncă. Rezultatele acestor preocupări efectuat pe întreaga suprafaţă do 84
7() la sură s-a realizat numai după aceas­ cauzele care au dus la slaba folosire a cut ş[ buruienile, lată de ce se impune nu au intirziat sa se arate. De îndată cc Ficctare. prăşitul manual s-a amîr.ac de
tă metodă avansată de muncă, depăşind mecanismelor, utilajelor şi insralaţnlor mobilizarea tuturor mijloacelor mecani­ porumbul a avut 2-3 frunze s-a trecut la o zi la alta. I.a aceasta stare de lu­
cu 11 la sută sarcina planificată. existente, noi am luat unele măsuri. In ce şi a forţelor de care dispun unităţi­ la efectuarea primei lucrări cu sapa ro­ cruri s-a ajuns datorită slabei organizări
sectorul Darii Marc funcţionează un tativă, îngrijindu-se astfel circa 70 de a muncii. Organizaţia de partid de aici
In parchetele unde condiţiile de mun­ curs de calificare la care întreprinde­ le agricole pentru executarea întreţine­ hectare. Pentru a favoriza creşterea
că au permis, am mers pe linia ex­ rea noastră a trimis 30 muncitori pen­ rii culturilor, folosîndu-sc judicios fie­ plantelor, în tarlaua din punctul tle ho­ trebuie să determine consiliul tle con­
ploatăm lemnului în trunchiuri lungi tru diferite specialităţi. De asemenea, care oră bună de lucru. tar „Din sus tle drum", unde solul e ducere al gospodăriei colective (preşe­
«i catarge. Tot în scopul valorificării prin rapoarte operative se urmăreşte Efectuarea la timp şi R» bune condi- mai puţin fertil, înaintea primei praşilc dinte Alexandru Acs) pentru remedie­ Lotul olimpic de volei al R.P.R.
superioare .1 masei lemnoase s-a aplicat productivitatea zilnică a fiecărui utilaj ţiuni a lucrărilor de întreţinere la cul­ mecanice s-au aplicat în mod fazial în­ rea situaţiei nccorcspunzătoarc existen­
cu stricteţe exploatarea la rînd şi con­ în parte. turile prăşnonrc constituie un factor grăşăminte azotoasc. Pe fiecare hectar au tă mai ales la întreţinerea culturilor. in regiunea noastră
comitentă a lemnului de lucru cu cea Rămîne însă ca o sarcină centrala de important în sporirea producţiei la hec­ Este necesar să fie mobilizat un număr
a lemnului de foc. In felul acesta s-au acum înainte să ne concentrăm toată tar. De aceea, colectiviştii dm Spini fost administrate cîtc 50 kg. azotat tle mai marc de colectivişti la muncă. Un
amoniu. Prăşîtul mecanic al porumbu­
evitat deprecierile şi pierderile ce se atenţia, forţa şi priceperea noastră, spre acordă atenţia cuvenită executării prâ- lui a început arunci cînd plantele au simplu calcul ne arată că dacă ar fi Iubitorii voleiului dm regiunea noastră vor avea posibilitatea ca în zilele
înregistrau în cazul exploatării separat sectoarele cu activitate mai slabă. Şituliu la porumb, cartofi, sfeclă ere. participat zilnic la prăşit cei peste 200 de 13 şi 14 iunie a.c,, să urmărească evoluţia lotului olimpic de \<hci al R.P.R.,
a lemnului de lucru, apoi a celui de Pentru buna desfăşurare a lucrărilor de ajuns la înălţimea tle 10-12 cm. O aten­ de colectivişti apţi de muncă se putea caic va susţine două partide demonstrative în oraşele Hunedoara şi Alba lulia.
foc. Rezultatele obţinute vorbesc de Ing. MARIN BALAŢÂŢEANU îngrijire a culturilor respective, consi­ ţie deosebită s-a acordat asigurării zo­ executa prima praşilă la porumb în cir­ Sîmbătă 13 iunie a.c., de la orele 17,30 va avea loc prima partidă pe
h sine. Indicele de utilizare a masei director liul de conducere îndrumat îndeaproape nei de protecţie a plantelor. Astfel, pe ca 3 zile. La G A.C. din Turdaş munca stadionul „Constructorul" din Hunedoara. Cel de al doilea joc va fi susţinut
lemnoase, la fag, a crescut cu circa 7 )a ing. şef GHEORGHL ANDIUAN de către organizaţia de partid dm ca­ tarlalele mai îmburuicnatc distanţa din­ se organizează bine numai teoretic, dar duminică 14 iunie a .c. pe terenul „Ardeleana" din Alba lulia.
sută peste sarcina planificată, iar la ru­ I. F. Haţeg drul gospodăriei colective a trecut din tre plantele de porumb şi piesa activă a practic acest lucru se realizează anevo­ In regiunea noastră a făcut dcpla sarea un lot format din : Horaţiu Ni-
cultivatorului a fose de 15-17 cm. cu ios. De aceea se cerc o mai marc preo­
scopul tle a nu se acoperi cu pămînt cupare dm partea organizaţiei de partid colau, Aurel Dragau, Mihai Grigoro viei, Mihai Chezan, Davilla Plocon, Iu-
porumbul. De asemenea, viteza tle de­ pentru respectarea întocmai a măsurilor liu Szocs, Nicolac Bărbuţă, Schrcibcr
plasare a tractorului a fost mai redusă. stabilite. Instructaj Viliam, Constantin Ganciu, Derzei
In vederea unei bune afînări a solului Prăşitul manual In porumb se desfă­ Lduard, Mihai Costea şi alţii.
adîncimca de lucru a cultivatorului şoară în ritm necorcspunzător şi la gos­ Componenţii lotului sînt însoţiţi
C.P.U. 4,2 s-a reglat la 10 cm. Indi­ podăria colectivă din Cioara, unde dm la „Casa agronomului" de antrenorii Nicolac Sotir şi Ştefan
caţiile date tle către specialistul din cele 249 tle hectare cultivate s-au pră­ Roman.
gospodărie în cc priveşte aplicarea lu­ şit pînă Ia 10 iunie numai 35 ha. De Azi şi ntîinc la „Casa agronomului"
crărilor de îngrijire au fo;t respectate asemenea, la Foit s-au prăşit 20 hectare
întocmai de către mecanizatorul Nico­ cu porumb, la Orăştioara de Jos 20 hec­ din Mincia arc loc un instructaj la care
lac Moraru din brigada X-a de la tare ccc. participă 40 specialişti din agricultură.
Cu acest prilej, tov. ing Mîrcca Sil­
S M .T. Orăştic. După executarea prăşi - De altfel, în gospodăriile colective din vestru, vicepreşedinte al Consiliului a-
tului mecanic s-a trecut la efectuarea raion pînă în seara zilei de 10 iunie gricol regional, îng. Tiius Popovici, şe­
prăşitului manual, lucrare cc s-a realizat dm cele 4.524 de hectare cultivate cu ful Laboratorului regional pentru con­
pe 70 tle hectare din cele 100 cultivate cu porumb pentru boabe s-au prăşit me­ trolul seminţelor şi alţi specialişti pre­
porumb. Zilnic au fost mobilizaţi Ia lu­ canic 3.430, iar manual abia 44 la sută zintă informări în legătură cu recu­
cru peste 100 tle colectivişti care au dm suprafaţa respectivă. noaşterea locurilor scminccrc organiza­
prăşit cîtc 15 hectare tle porumb. In cc In această perioadă trebuie executat te în cadrul unităţilor agricole eliia re­
priveşte densitatea plantelor la hectar, un volum sporit de lucrări în fiecare giune, îi» vederea asigurării seminţelor
aceasta s-n realizat diferenţial de la o gospodărie colectivă. De aceea, pe lîngă necesare în anul agricol 1964—1965,
tarla la alta ţinîndu-sc scama în primul
folosirea judicioasă a mijloacelor de lu­
rînd de gradul tle fertilizare a solului şi cru mecanice şi a atelajelor se impune
hibridul cultivat. De exemplu, în tar­ tle a se mobiliza un număr cît mai marc CENTRU DE PRELUCRARE
laua „Holde lungi" s-au asigurat 35.000 de colectivişti, iar munca să fie mai bine A FRUCTELOR
de plante la hectar deoarece terenul era organizată. Experienţa pozitivă în or­
mai fertil, iar pe „Dealul Rîpaş" unde ganizarea muncii din gospodăriile co­ DE PĂDURE ■
solul este mai sărac în elemente nu­ lective fruntaşe să fie extinsă, şî în gos­
tritive, 25.000 de plante. Organizînd podăriile colective mai rămase în urmă
Pentru a valorifica superior fructele
bine munca, pînă Ia 9 , iunie aici s-a cu întreţinerea culturilor. Proccdîndu- de pădure, în oraşul Haţeg se va con­
terminat prima praşilă la culturile de se în acest fel se va reuşi să se recu­
carrofi şi sfeclă. pereze din decalajul creat între prăşîtul strui un centru de prelucrare a fructe­
mecanic şl cel manual, iar ritmul de lor de pădure. Capacitatea de produc­
Rezultate bune la prăşîtul porumbu­ ţie a acestui centru va fi tic 144 tone
lui au obţinut şî colectiviştii din Şibot executare a lucrărilor să se intensifice. fructe pe an. Prin completa mecanizare l w n p p p
şi Pi ■ieaz, unde această lucrare csrc pe Conducerile gospodăriilor agricole co­ a tuturor operaţiilor, efortul fizic va
sfîi'şirc. lective au datoria să' militeze consec­ fi înlăturat, iar productivitatea extrac­ ■
vent pentru efectuarea la timp şi la un
In raionul Orăştic mai sînt însă une­ nivel agrotehnic înalt a tuturor lucră­ ţiei din materia primă va creşte mult.
le unităţi unde nu se acordă atenţia cu­ rilor de îngrijire a culturilor, cunos- Tot pe lîngă acest centru, se va con­
venită lucrărilor de îngrijire a cultu­ cîndu-sc că numai pe această calc se va strui din fondul tle mică mccani/.arc un
rilor. Numai aşa se explică faptul de ce contribui în mod simţitor la obţinerea centru de decantare a fructelor de
In aceste zile pe cîmpiile gospodăriilor colective se munceşte de zor la prăşîtul culturilor. la gospodăriile colective din Turdaş şi uror recolte sporite. pădure.
Fotografia reprezintă brigada legumicolă condusă de Dancea Vasile (G.A.C. Teiuş), care execută pra­ Dîncul Mare prima praşilă manuală la AUREL ANCA Am să mă fete mzctuiic.
ştia a IIl-a la varza timpurie. porumb nu a fose încă începută pînă A. POTOrEA corespondent Polo: A. VOT$