Page 39 - 1964-06

Nr. 2940 Drumul

('Sucii" i
u
9

A n
a
f / #
I S C /
Pe planşeta arhitectului, trecute popular al Capitulai li se voi rno/
Subsolul ţarii noastre conţine Ia de oţel cu un diametru de 4-5 mm., In linii şi schite, ideile si indrăz- adăuga anul acesta încă 15.1100. Om-
Ruşchiţa, Moncasa, Boz, Alun, Căpri­ constituite din 3 toroane, montate în- netele căutări încheagă incctut cu tre acestea. 12.30(1 revin sine con­
oara, Vaşcău. Vasiova, llia, Bampotoc tr-un cadru sub forma unui cărucior încetul contururi precise, asemeni cu­ struire Diicctici generale de con-
etc. zăcăminte mari de marmură şi pie­ suspendat. Tăierea se face prin mişca­ lorilor înfr-un portret sub mina ar­ struetii st montuic u Stuiunn popu­
tre de construcţii cu admirabile calităţi rea căruciorului cu o viteză de (-7 tistului pictor. Omul din tain plan­ lat qI Capitalei, iar restul Inhcpnn-
estetice. m/s. şetei vede acvea. mat mult decit deţii de constuiclii (le locuinţe a
Marmura indigenă rivalizează cu mar­ Viteza de tăiere a căruciorului se re­ oricâte altul, cum din bcion şi lier Ministerului tndustuci Cons/mc-
mura italiană de la Carrara, Massa, Fi- glează după duritatea rocii, folosind ca se vor înălţa noi ansambluri de t iilor.
rizano precum ţi cu cele greceşti. Pc- materia! abraziv de tăiere fie un ames­ blocuri moderne In cea mai conte in­ O notă specilică fn concepţia ut-
trografic, ea este o rocă cristalină, un tec de apă şi nisip, sau pulberi de car­ potană linută arhitectonică. M îinilc banislică a oraşului o constituie
calcar zaluroid compact, constituită borundum. Frecarea abrazivuluţ asigu­ harnice ale constiuclnrilor ridică construnca de micto-unoanc mlc-
din grăunţi microscopici de calcită, cu ră o pătrundere progresivi a cablului nxcreu. zilnic, la puteica buldozc- vurutc umlăli lubanisl-c formale
o grosime uniformă şi o repartiţie ne­ tăietor de oţel. relor şi a macara­ din locuinţe si do-
regulată a lamelelor. Porozitatea de Din blocurile derocatc prin despica­ lelor, a basculan­ târî sochif-nulu-
0,01-0,2 la sută poate fi considerată re în atelierele de prelucrarea marmu­ telor, h puf Ci ca ra.'e. In marele an-
practic ca neînsemnată, deci fără pori, rei şi pietrelor de construcţie se debi­ betonului i u fic- Să ne cunoaştem patria samblu din Dru-
calitate care o face apta de a fi prelu­ tează cu ajutorul maşinilor monodiscuri rului, lin iile di c p - _________________ ________________ mul Taberii, de e-
crată prin şlefuite. Faima marmurei sau multidiscuri (multilamc), plăci şi te. liniile curbe, li­ xcmplu, din cete
romîncşci străbate tot mai mult peste lame groase de 10-15-20-25 şi 30 mm., niile (rinlc din hirtia de calc a pro­ 0 mlcro-raioanc care se vor con­
hotare. Marmura de Ruşchiţa şi Boz folosind peneru tăiere abrazivi com­ iectantului. suni. două sini înlr-un stadiu loailc
este unica în lume ca culoare; bate de plecşi de marc duritate. Bucutcşllul, căruia acum 30 de avansat. Numai acestea două vor
la alb la negru-gri, cu vcnaiuri albe, ca Materialele abrazive sînt reciclate cu ani un autor l-a închinat o carie Însuma circa 6.000 de apartamente.
şi vestitele marmure italiene Bordi, ajutorul apei în circuit închis. Elimina­ In care spunea că „Pe măsură ce Fiecare din ele este alcătuit din
Glio, Di Carrara, sau Nuovo Carrara, rea şlamului rczulcat din tăiere se face înaintezi spre pcrilcrii. casele loarle blocuri cu 5 pînă la 10 etate, dota­
cu nuanţe „bianco P*. bianco chiara, într-o staţie centrală, întregul flux fi­ înghesuite şi înallc din centtu se te cu complexe comerciale de ali­
statuario, paanazzo" etc. ind automatizat. Pe zi ce trece, Cugirul capătă aspeclul unui ora$ modern. răresc şi se micşorează mereu, pînă mentaţie publică, cooperative meş­
Coloraţia marmurei se dacoreşte pre­ Recent, datorita vibrării discurilor se reduc la cocioabe şl s/irşesc la teşugăreşti, şcoli, dispensate de.
zenţei sărurilor metalice, a oxizllor de abrazive, s-a introdus metoda debitării sol în bordceu, a ajuns azi, în anul In afară de locuinţe, bucureştenii
fier, grafitului şi substanţelor bitumi­ fără vibraţii, cu discuri placate cu dia­ 20 al eliberării, un vast şantier, corn- vor mal primi in folosinţă anul a-
noase, precum şi cuarţului şi apatirci. mante tehnice, lucrînd cu viteze de de­ Băita—Crăciuneşti pletlndu-se mereu cu noi Si mari ccsta încă 13 şcoli cu 182 de săli
Astfel, prezenţa carbonatului de fier bitare de ordinul a 15-20 m.p./li., sau ansambluri de blocuri moderne, a- de clasă două cinematogialo, o
sau de mangan, precum şi a piritei, dă viteze liniare de 40 m/s., putînd debita dăugind întregii sale fizionomii no/e nouă stalie de salvare, o policlini­
nuanţe de pete galbene, brune sau ne­ practic, fără uzură, suprafeţe de 5.000 din ce In ce mai distincte, speci/icc că raională in carliau l Viton. un
gricioase. Varietatea Cioplm, conţine m.p Debitarea din blocuri a plăcilor de DE LA SUBREDACT1A NOASTRĂ marilor melroixole. Oraşul lacurilor, patinoar Qtlilical Şi o labrică de
mjcă, iar nuanţele albe sînt străbătute granit cu ajutorul discurilor de dia­ al trandafirilor şi al leilor, al largi­ gheală (cu o capacitate de 120 tone
de dungi de serpentine. mante tehnice, care în timpul procesu­ lor bulevarde, pe care linia conlem- pe zi) în Floreasca. noi spui ii co­
Datorita macrelor de calcită, marmu­ lui de tăiere se autoascut, dă o produc­ Lucrări gospodăreşti Asistenţa medicală gratuită, înalta brii U.CF.S. la muncă patriotică, reu- porană a construcţiilor se împleteşte merciale fnsumind 23.000 m.p. in
ra albă utilizată în construcţii, statui şi tivitate de 60-80 de ori mai marc dccît calificare a personalului mcdico-sanitar, şindu-sc astfel ca încr-un timp relativ cu utilul şi frumosul cotidian in vâsle special in incinta noilor ansambluri
confecţionarea ornamentelor, lustruită, la tăierea cu discurile abrazive obişnu­ Ca şi în anii trecuţi, cetăţenii din fac parte din un întreg complex de bi­ scurt să amenajăm pe lîngă terenul de construcţii, oraşul unei induşirii din de locuinţe ele.
reflectă lumină. Reflecţia luminii so da- ite din carborundum. Discurile trebuie Băiţa şi cei din satele aparţinătoare, au nefaceri, de care oamenii se bucură handbal, un teren de fotbal şi unul de cc în ce mai puternice arc acum Proiectanţii şi constructorii tin
toreşte pătrunderii pe o adîncime oa­ răcite abundent cu apa. participat cu muie entuziasm la lucră­ acum din plin de ele. volei. centrul şi in Floreasca şi pe Calea scama de farmecul natural al ora­
recare a radiaţiilor luminoase între la­ De asemenea, şlefuirea ji lustruirea rile gospodăreşti cc s-au executat de la TRAIAN GIURGIU Pe lîngă preocuparea manifestată faţă Gnvitei şl in Piala l Mat. pe Şo­ şului, de grădini şl parcuri, asigu-
melele şi macrele de calcită. marmurei şi pietrelor de construcţie se începutul acestui an şi pînă în prezent. medie de activitatca*sportivă de performanţă seaua Giurgiului. In G iu Ieşti şl in rînd o privelişte elegantă şi plină
de larmcc. înscriind in noua geo­
Exploatarea marmurei ca şi a pietre­ face tot cu ajutorul maşinilor semiau­ Cele 7.769 ore de munca patriotica o atenţie deosebită am acordat şi acor­ BaHa Albă...
Din vastul plan de sistematizate grafie a Bucureştilor spalit verzi,
lor de construcţie se face prin dcsco- tomate şi automate cu discuri confec­ efectuate de către 1.135 cetăţeni însu­ Activitate sportivă dăm atragerii tuturor membrilor aso­ a oraşului se împlinesc o scrie de încărcate de humusefe, conlort şl
pertare în cariere Ia zi, excrăgîndu-sc ţionate din pulberi de diamante tehni­ mează economii în valoare de 147.113 ciaţiei la practicarea sportului. Am ansambluri arhitectonice moderne: bun gust...
sub fornu unor blocuri paralelipipedice ce, aglomerate prin sinterizaro sub for­ lei. Lucrări mai importante sînt cele înfiinţată în urmă cu trei ani, aso­ reuşit astfel ca în cadrul spartachiadci Magistrala Nord-Sud, Balta Albă, la/u schilat în cîtcva linii vaslui
mari, de regulă dcrocatc prin despicare ma unor segmenţi. Segmenţii sînt am­ executate la curăţatul păşunilor şi re­ ciaţia sportivă „Minerul" Băiţa, arc în republicane să mobilizăm peste 1 200 de Şos. Ştetan cel Mare. $os. Betccni. panoramic al Bucuteşliului-şantlcr,
din treptele carierelor, fie cu ajutorul plasaţi la periferia unui disc din tablă paratul drumurilor comunale. In satele prezene un număr de 342 membri, ac­ oameni care s-au întrecut la discipli­ Jiulul-Scinlcia, drumul Taberii etc. aşa cum se înfăţişează el acum fn
găurilor de mină, a ficrăstraiclor meca­ de oţel, care se roteşte cu o turaţie de Băiţa şi Hărţăganî, tinde în prezent se tivi. Activitatea sportivă se desfăşoa­ nele : fotbal, handbal, şah, ciclism, te­ Olensiva constructorilor pentru a preajma sărbuloririi celui de-al 20-
nice cu lame de oţel, a picoanclor, pe­ 350 c/ni. lucrează la construcţia localurilor pen­ ră în cadrul secţiilor pe ramură de nis de masă etc. schimba fata bătrinn/ul oraş se altă tea an de tară nouă.
nelor de lemn, sau răngilor metalice. Comparativ cu metodele de prelu­ tru şcoli, cetăţenii au transportat im­ sport cum sînt : fotbal, ha'.’ibal în 7, îng PETRU IOVAN şt anul acesta în plină desfăşurare.
Tăierea plăcilor din blocuri se face cu­ crare în uz, discurile de diamante au o portante cantităţi de piatră, nisip şi şah, volei, tenis de masă, ciclism şi tu­ preşedintele asociaţiei sportive Celor aproape 60000 de apartamen­ AL BRAD
rent, fie cu ajutorul nisipului şi apei rezistenţă la tăiere de 100 de ori mai alte materiale. La confccţionatul a două rism. ing. AUREL DAMIAN te construite pînă acum de Statut redaclor Agerpres
dozate în anumite cantităţi, de regulă marc, mărind considerabil productivita­ podeţe oamenii au muncit, tăind şi Activînd în cadrul campionatului ra­ instructor voluntar
la hala gaterelor, sau cu ajutorul şaibe­ tea tăierii. Introducerea lor în exploa­ transportând lemnul necesar lucrării. ional, echipa noastră de fotbal, se men­
lor de carborundum, (consumul de dis­ tare schimbă radical caracterul produc­ In fruntea acestor acţiuni, dcpunînd ţine printre fruntaşele clasamentului,
se
dispunînd de tineri talentaţi care
curi de rectificat din carborundum pen­ ţiei prelucrării şi finisării marmurei şi mult interes atît în conducerea lu­ străduiesc ca şi în activitatea de pro­ Deservirea populaţiei, în pas cu cerinţei)
tru tăiere este de circa 0,01 bucăţi crărilor cît şi la mobilizarea cetăţeni­ ducţie să obţină succese. Printre aceştia
pietrelor de construcţie. lor. au fost în permanenţă deputaţii sfa­
/m.p.). tului popular, Nicolae Hogman, Dorin putem aminti pe tovarăşii Traian Gro-
Recent, pentru tăierea blocurilor mari i Conf. univ. ing. D. C. TRAUŞAN Şerban, Vilma Elckcş şi Florica Diaco- 2a, electrician, Traian Giurgiu, medie (Urmare din pag, l-a) le. Aceste măsuri au influenţat pozitiv Hunedoara, unitatea de reparaţii radio
uman şi Teodor Suciu, muncitor son­
se folosesc cabluri clicoidale din sîrma i Institutul de mine din Petroşani ncscu. dor. executarea unor lucrări de calitate. Petroşani, frizeria nr. 12 Brad, frizeria
VASILE LUPŞE măsura şi control pentru secţiile de ra­ Cu toate acestea, multe cooperative din Orăştic, şi altele.
Echipa de handbal în şapte în care
secretar al sfatului popular se disting atît pe terenul de sport cît dio şi televiziune ere. Urmărirea re­ nu au reuşit si se ridice la nivelul ce­ Preşedintele cooperativei „Drum nou*
comunal zultatelor s-a făcut cu mai multă ope­ rinţelor pe linia deservirii populaţiei. din Hunedoara tov. Martin Broşai, în
şi în producţie tovarăşii loan Rusn, teh­ rativitate, iar atunci cînd s-au ivit, au Mai sînt încă şi acum unele nemulţu­ Icc să scoată în evidenţă deficienţele
nician veterinar, Pavcl Bele, tehnician fost luate măsuri pentru eliminarea de­ miri din partea cetăţenilor privind ca­ care se manifestă şi să vină cu propu­
Grijă faţă de mecanic si Pollak Valtcr, lăcătuş, este ficienţelor. Măsurile luate ca şî îndru­ litatea lucrărilor. In cuvînrul său tov, neri de îndreptare a lor a făcut o serie
una dintre cele mai noi secţii înfiin­ marea acordată nu au avut însă aceeaşi
sănătatea oamenilor ţate. Lipsindu-i încă rutina de joc, re­ Dumitru Moşneag, vicepreşedinte al co­ de afirmaţii generale, laudative. Acea­
\ - zultatele de pînă acum în cadrul cam­ eficacitate la toate cooperativele meşte­ operativei „Moţul" Brad spunea : „In sta este cu atît mai rău cu cît la multe
Aici, la Băiţa, ca şi în alte localităţi pionatului regional nu sînt' prea stră­ şugăreşti. Din acest motiv unele uni­ perioada analizată cooperativa noastră unităţi dm Hunedoara deservirea lasă
din regiunea noastră, oamenii duceau în lucite. Important este însă faptul că tăţi au obţinut rezultate cu mult sub nu a realizat planul de deservire. Acea­ de dorit. O parte din conducerile coo­
trecut o viaţa aspra şi grea. In anii această disciplină sportivă a cucerit în posibilităţi. Aşa stau lucrurile la coo­ sta pe motiv că unităţile n-au respec­ perativelor nu îndrumă cu competenţa
regimului democrat-popular şi în aceas­ Kcurc timp simpatia oamenilor, fâcînd perativele „Mureşul" Alba Iulia, „Mo­ tat termenul de execuţie mai ales la în­ unităţile în subordine, tolerează indis­
tă aşezare dintre munţi, au pătruns bi­ să crească mereu numărul susţinătorilor ţul" Brad şi „Meşteşugarul" Tciuş care călţăminte după comandă". ciplina, nu iau măsuri împotriva celor
nefacerile civilizaţiei şi ştiinţei, condi­ ci. nu şi-au realizat sarcinile de plan în pe­ Tov. Dumitru Moşneag a mai spus care încalcă anumite reguli de condui­
ţiile de viaţă şi de trai sînt tot mai Amcnnjîndu-nc prin muncă patriotică rioada amintită. şi un ale adevăr şi anume că la o parte tă lată de ce numai în primul trimes­
bune. Este suficient să ne gîndim nu­ un teren de handbal considerăm că evo­ Succesele unei cooperative sînt strîns din unităţi se găsesc comenzi neînre­ tru al anului s-au înregistrat 763 ab­
mai la faptul că pînă în anul 1948, luţia jucătorilor noştri se va îmbună­ legate şi de modul în care se face de­ gistrate, iar contra valoarea lucrării este senţe nemotivate.
asistenţa sanitară în Băiţa se reducea la tăţi. servirea. Atunci cînd cooperatorii exe­ însuşită de către responsabilul unităţii. Faţă de anii trecuţi s-a acordat o mat
serviciile unui singur medie, la care cei Dintre celelalte secţii pe ramuri de cută lucrări de calitate şi la timp, cînd Pe de altă parte, unii cetăţeni aşteaptă marc importanţă dezvoltării reţelei de
mulţi cu greu puteau ajunge din cauza sport se remarcă frumoasa activitate a primesc bine cetăţenii, numărul comen­ săptămîm în şir pînă cînd II se execută deservire. In perioada analizată au mai
lipsei de mijloace materiale, fiind ast­ sportivilor ciclişti şi amatorii de tu­ zilor sporeşte. Fără îndoială că şi în comanda. Calitatea încălţămintei după fose deschise 16 unităţi cu activităţi de
fel obligaţi să poarte în ei durerile pro­ rism, printre care se remarcă Lîviu Ma­ această direcţie s-au înregistrat succe­ comandă executată de cooperativa „Mo­ reparaţii radio, tricotaje, reparaţii cea­
vocate de boală. Astăzi însă, la dispozi­ rian, lucrător în cooperaţie, ciclist ta­ se. Pot fi date multe exemple de co­ ţul" Brad lasă încă de dorit. Aici nu se suri, corsctc-suticnc etc. Rău este însă
ţia cetăţenilor din Băiţa sînt puse un lentat, precum şi pasionaţii de drumeţii operatori care se achită cu cinste de respectă încă modelul, iar livrarea se că în majoritatea oraşelor lipsesc unele
dispensar medical, dotat cu aparatură Aurel Mag, lăcătuş, Gheorghe Ister, sarcinile pe care le au. Merită a fi scoa­ face cu întîrzicre. Modul în care înţe­ activităţi solicitate de populaţie. De
modernă, un staţionar şl o casa de naş­ electrician şi loan Dobre, lăcătuş. să de asemenea în evidenţa procupa- lege cooperativa „Moţul" Brad sa de­ exemplu, la Deva, în zadar vei căuta
teri*. La sănătatea oamenilor veghează Preocupat de asigurarea condiţiilor rca U R.C.M. şi a cooperativelor pen­ servească populaţia este încă departe de ateliere de reparat stilouri şi ochelari,
acum 3 medici, două felcere şi doi sa­ materiale necesare activităţii sportive, tru aplicarea în practică a unor meto­ a satisface cerinţele. Aşa se întîmpla şi ateliere de tocilăric precum şi lusiragc-
nitari. consiliul asociaţiei si mobilizat mem­ de avansate de lucru. Astfel, în unele la secţia de reparaţii de încălţăminte din ric. La Hunedoara nu există unităţi de
cooperative s-a introdus lucrul pe faze Deva unde pentru o reparaţie măruntă lustruit mobilă, rinichigcric, reparaţii
la confecţii îmbrăcăminte după coman­ trebuie să aştepţi cîtcva săptămîni. Mă­ maşini de uz casnic şi altele. In centre­
P o ş ta re d a cţie i dă şi la încălţăminte după comandă, suri pentru îmbunătăţirea calităţii în­ le muncitoreşti Călan, Cugir, Vulcan,
s-a organizat lucrul în două schimburi, călţămintei după comandă trebuie să ia Petriia, Lonca, există secţii numai în
Tov. CORNEL FILIP-Deva. Scrisoa­ Tov. A. LUCA-I.R.E.H. Deva. In le­ s-au organizat schimburi de experienţă şi conducerile cooperativelor „Solidari­ meseriile clasice (croitorie, cizmărie, fri­
rea intitulată „Nea Sandu", nu poate fi gătură cu cele petrecute în ziua de 31 în ramura metal, picle-încâlţăinintc, co­ tatea" din Deva, „Unirea" Sebeş, „De­ zerie şi coafură) celelalte activităţi lip­
publicată. Aceasta, pentru că ea nu con­ mai a.c. cu ocazia călătoriei dv. cu tre­ afură şi îmbrăcăminte. In vederea cx-. servirea" Lupeni, „Viaţă nouă" Orăş- sind aproape cu dcsăvîrşirc.
ţine elemente concrete despre munca şi nul, adresaţi-vă conducerii staţiei C.F.R. tinderii experienţei înaintate s-au or­ tic şi „Rctczcatul" care mai execută mo­ O situaţie nccorespunzătoarc este şi
QCtivitatca celui despre care scrieţi. Pe Cugir, care arc datoria sa rezolve gre­ ganizat demonstraţii practice la mai dele învechite şi nefinisate corespunză­ în ce priveşte rentabilitatea secţiilor. In
viitor vă recomandăm să ţineţi seama şeala făcută de casierul staţiei. multe activităţi. La o asemenea demon­ tor. De asemenea, la unităţile de repa­ primul trimestru al anului 25 de secţii
de faptele cele mai esenţiale din viaţa Tov. MIRON TIC-G.A.C. Boz. Cli­ straţie cooperatoarele Ancta Sichitiu şi rat încălţăminte din Hunedoara, Petro­ au lucrat cu pierderi, iar alte 134 sec­
oamenilor despre care scrieţi, şeul trimis de dv$. redacţiei înfăţişînd Vilma Moraru caic au luat parte la şani şi Lupeni se execută lucrări de sla­ ţii au înregistrat o rentabilitate scăzuta.
unele aspecte din activitatea colectiviş­ concursurile internaţionale de la Varşo­ bă calitate. Nemulţumiri din partea ce­ Şedinţa de consiliu a U.R.C.M. a în­
Tov. $ERBAN IOAN-Hunedoara. In tăţenilor s-au manifestat şi în cc pri­
problema cu caic v-aţi adresat redac­ tilor din campania de primăvară, nu via şi Budapesta au împărtăşii din ex­ veşte comportarea unor cooperatori şi semnat un prilej de analiză profundă a
întruneşte calităţile necesare pentru exe­
ţiei vă sfătuim să apelaţi la secţia pre­ cutarea unor fotografii corespunzătoa­ perienţa lor. Alţi 6 frizeri şi coafori au responsabili de unităţi care practică fa­ tuturor laturilor activităţii cooperato­
vederi sociale a Sfatului popular al ora­ fose trimişi la un concurs internaţional rilor. Aici a fost adoptată o hotărîre
re. Pe viitor vă recomandăm să folosiţi voritismul, au o atitudine respingătoare. care cuprinde măsuri bine gîndite. Con­
O NOUA FRUMUSEŢE „VERTICALA** A ORAŞULUI DEVA. şului regional Hunedoara de la care un timp de expunere adecvat condiţiilor de la Budapesta avînd posibilitatea să-şi Asemenea aspecte, se întîlncsc la coafu­ ducerea U.R.C.M., cooperativele, au da­
Foto: B DUNAREANU veţi primi toate informaţiile necesare. de luminozitate în care fotografiaţi. ridice nivelul de cunoştinţe profesiona­ ra „Model" din Deva, frizeria din gara toria sa lupte cu mai multă hotărîre şi
simţ de răspundere pentru îmbunătăţi­
rea continuă a deservirii populaţiei din
regiunea noastră.
S/f CONSTRUIM MAI REPEDE. MAI RINE Există aici şi alte defecţiuni cauzate beton, ceea ce determina în ultimă in­ fără rost, se înregistrează numeroase ab­
fie din lipsa de preocupare a grupului, stanţă stagnarea lucrului în numeroase senţe nemotivate. De la începutul anului
fie din incapacitatea acestuia de a pu­ brigăzi. Acesta constituie un motiv orele absentate ncmotivac însumează
tea rezolva unele probleme cc se ivesc de execuţie este necorespunzător. Auto­ circa 470 oin/zi muncă, timp în care se Bine ar fi
foarte serios pentru care ritmul zilnic
Pe şantierele lllElll tămînă se întocmeşte un plan operativ baza din Petroşani şi chiar conducerea Din cauza diverselor deficienţe de or­
pe şantierul din Petriia. In fiecare săp-
însemnată.
putea realiza o producţie
I.R.T.A. Hunedoara-Deva trebuie să in­
ganizare s-au înrcgistrac şi peste'31.100
cu circa 8 anexe. Se prevede tot cc e
necesar pentru execuţia din următoare­
le 7 zile. Insă, pînă acum, se parc că tervină prin măsuri imediate, care sâ orc de stagnare. Or, dacă conducerea claca...
grupului cît şi a şantierului dovedeau
ducă la lichidarea întârzierilor şi ab­
ritm de l t i b planurile operative sînt inoportune din senţelor şoferilor ncdisciplinaţi. Condu­ mai multă operativitate în aproviziona­ pararea faţadei blocului U3 din Uricani.
fP w
...I.L.L Petroşani s-ar îngriji şi de re­
moment cc ele nu sînt respectate, co­
cerea I.P.I.P. va trebui şt ca să regle­
cu materiale,
re* locurilor de muncă
menzile de materiale nconorate etc. De
De mai mulţi ani, cînd se execută zu­
u
o
aceea, se impune ca grupul de şantiere menteze situaţia necorespunzătoare, care dacă se organizau mai bine locurile de grăvirea faţadelor la blocuri vecine,
muncă, blocurile se găseau acum într-un
se perpetuează de circa 8-10 zile. Acea­
nr. 2 şi chiar trustul să intervină mai sta cu atît mai mult, cu cî; este o în­ stadiu mult mai avansat, se încadrau cu
In 5 din localităţile Văii Jiului cons­ găzii de< zidari. Aici mai trebuie adău­ natc corect, lată însă din ce motive su­ acesta se omite.
tructorii din cadrul T.R.C.H. au primit gat şi faptul că există o planificare feră activitatea, fn primul rînd lipsesc substanţial în redresarea situaţiei de pe treprindere care trebuie să-şi subordo­ siguranţă în termenele prevăzute în gra­ C. JIMBOREANU — corespondent
sarcina să execute în total 1.666 apar­ judicioasă a sarcinilor de plan, pînă la braţe de muncă calificate şi nccalifica- accsc şantier, căruia îi revin sarcini im­ neze întreaga activitate şantierelor de ficele de execuţie. ...Centrul de desfacere a petrolului şi
tamente. Este o cifră pentru a cărei maiştri şi brigăzi, ceea ce a înlesnit şi tc, din care cauză nu s-au realizat sar­ portante de execuţie pe anul în curs. construcţii. ncofalinei din piaţa mică a oraşului
realizare se cer eforturi intense, o bună aprovizionarea ritmică cu materiale a cinile iunarc prevăzute. In al doilea O sifuafie care se repetă Orăştic ar avea un program mai adec­
organizare, un ritm intens de execuţie. locurilor de ntuncă". rînd aprovizionarea cu materiale s-a fă­ Organizarea muncii Din cele constatate în timpul vizitei vat, accesibil şi celor care dimineaţa
Dar, să vedem cum decurg lucrările Concomitent cu enunţarea şi expli­ cut şi continuă să se facă nccurcspun- In dimineaţa zilei de 25 mai a.c. la iasă de d o rif pe şantierele celor două grupuri se des­ sînt în cînripul muncii .
în realitate... carea realizărilor, tov. director a ţinut zător, ceea cc a dus în permanenţă la orele 8,30 în biroul tov. director al gru­ prinde faptul că ritmul de muncă este N. STOICA — corespondent
.. Direcţia regională Loto-Pronosport
să releve şi unele neajunsuri cc se mai folosirea nccorcspunzâioarc a muncito­ pului de şantiere nr. 2, ing. V. Badea, In general obiectivele cc le constru­ necorespunzător atît din cauza lipsei de ar lua măsuri pentru redeschiderea agen­
forţă de muncă cît şi a aprovizionării
In grafic manifestă aici. Bunăoară, la unele blo­ rilor existenţi. Iată cîtcva exemple. In se găseau mai muite persoane. Printre ieşte grupul de şantiere nr. 3 din Lu­ cu materiale efectuată în salturi Cert ţiei care funcţiona pînă mj demult în
curi nu se munceşte după metoda în momentul de faţă blocul E2 a „încre­ cei de faţă erau loan Tccuţă, maistru, peni sînt întîrziate atît la Lupeni, cît
lanţ. De aceea, ele avansează ntai greoi. este însă că nici forţa de muncă exis­ comuna Miercurea, raionul Sebeş.
In cartierul Aeroport continuă să se menit" la terasă. A fost turnat beto­ şî Nagy Dezideriu, şeful unei brigăzi şi la Vulcan. Explicaţia constă în faptul tentă n-a fost folosită raţional. Exem­ S. PETRU — corespondent
construiască 640 apartamente. De la De asemenea, plata muncii în acord glo­ nul de pantă însă, lipsind vaca minera­ de zidari. Foarte contrariat de situaţia că pe şantierele respective s-a muncit plul cel mai concludcne îl oferă cifre­ ...Unitatea Compctrol din oraşul Sebeş
bun început trebuie spus că majorita­ bal n-a fost extinsă într-un procent sa­ lă semirigidă, lucrările nu se mai pot care se repetă de cîtcva săptămîni, şe­ anevoios, ca urmare a organizării nc- le înregistrate în dreptul indicatorului ar da mai multă atenţie deservirii cu
tea acestora se încadrează în graficele tisfăcător. Ocupîndu-sc cu predilecţie de continua. Mare parte din apartamen­ ful de brigadă se plîngca de lipsa de corcspunzătoarc a punctelor de lucru. productivitate la sfîrşitul celor patru butelii de aragaz a cetăţenilor. Deşi s-a
de execuţie, stadiile fizice fiind la zi. înălţarea blocurilor, conducerea şantie­ tele blocului respectiv se găsesc în sta­ mortar şi beton. La rîndul lui maistrul In sprijinul afirmaţiei de mai sus să luni de activitate. Ambele grupuri sînt stabilit o ordine, ca nu se respecta.
Blocurilor B 13. B 12, D l, D2, El li se rului de aici a neglijat execuţia celor dii avansate de finisaj. Aici există pe­ loan Tccuţă nu era deloc mulţumit că luăm exemplul blocului Bl, cu 200 apar­ deficitare cu 8 pînă la 20 procente. V. ROŞIANU — corespondent
efectuează în marc parte finisajul. Co­ două centrale termice şi de aceea, ele ricolul ca din cauza ploilor care se ţin pe şantier lipsesc adesea timp de cîtcva tamente din Lupeni. (De altfel este sin­ In perioada actuală majoritatea şan­ ...Tov. Lctîţia Agoşton, lucrătoare la
lectivul de aici da bătălia terminării lor sînt mult întîrziate faţă de prevederile lanţ să se degradeze ceea cc s-a execu­ ore, sau chiar zile în şir, acic basculan­ gura lucrare niai importantă din anul tierelor din Valea Jiului dispun de forţa frizeria dm Petriia ar respecta progra­
la timp. graficelor de execuţie. Va trebui ca şi tat pînă acum. De aceea, se impune din tele LP.I.P., cît şi c'cle de la l.K.T.A. !n 1964). Văzînd lucrarea îţi face impre­ de muncă necesară. Va trebui însă ca mul de lucru. Deşi i s-a atras atenţia,
“T ovarăşul inginer Victor Badea, direc­ aceste două obiective, deosebit de im­ partea grupului de şantiere din Petro­ ziua respectivă din 7 maşini ele LP.I.P. sia că marc parte din muncitorii repar­ tovarăşii din conducerile celor două ca lasă clienţii pe scaun şi pleacă să-şi
torul grupului nr. 2 de şantiere, a ţinut portante pentru predarea la termen a şani şi chiar a trustului o mai mare pre­ lucrau doar două. Din diverse motive tizaţi aici se găsesc în concediu. Se avan­ grupuri de şantiere, sub îndrumarea or­ rezolve unele probleme personale
să aducă şi argumente de natură să ex­ tuturor apartamentelor, să fie aduse la ocupare pentru procurarea materialului şoferii nu s-au prezentat la lucru. Tot sează greoi, în pas de mele. Molcşcala ganizaţiilor de partid, să manifeste mai 1. BERCEA — corespondent
plice realizările. „In Aeroport există o z'*, să se urgenteze ritmul lor de execu­ respectiv Nici la blocul E3 situaţia nu în aceeaşi zi de la I.R.T.A. au sosit doar parcă a cuprins toate brigăzile. S-a ajuns multă preocupare pentru folosirea ei ra­ ...Secţiunea de drumuri a Sfatului
mai buni organizare a muncii. Aplica­ ţie. este mai bună. Din cauză că fîşiilc au 4 maşini, din 8 cîtc sînt repartizate să intr-o astfel de situaţie datorită faptu­ ţională şi aprovizionarea ritmică a lo­ popular raional Sebeş ar lua măsuri pen­
rea metodei de execuţie în lanţ cu flux lost depozitate la întîmplarc în tran­ lucreze zilnic pe şantierele grupului. De lui că cei care răspund de coordonarea curilor de muncă cu materiale. Să fie tru repararea drumului raional Scocş-
continuu, la cele mai multe blocuri a M uli rămase în urmă zitul de la Livezeni, ele n-au putut fi altfel, pentru cei de la l.K.T.A. este un execuţiei, în special ing. Ioncscu Nico- extinsă la toate blocurile metoda de exe­ Săsciori.
înlesnit înălţarea lor în termene destul transportate la Pccrila dccît cu marc în- fapt frecvent să întîrzic zilnic, să se lac, nu manifestă preocuparea cuvenită cuţie în lanţ cu flux continuu, să se 1. JUNEA — corespondent
de scurte şi a creat în acelaşi timp front In cadrul grupului nr. 2 singur şan­ tîrzicre, stagnîndu-sc astfel 15 zile. prezinte la lucru pe la orele 8-9 sau pentru accelerarea ritmului de execuţie. generalizeze sistemul de plată a muncii ...Organele locale din comuna llia
de lucru pentru ntai ntulte meserii. De tierul din Aeroport se prezintă cu rea­ Cînd s-a terminat şi cantitatea de fîşii chiar mai tîrziu. Tot dm cauza lor, în Nu se vede cît de cît iniţiativă, brigăzile în acord global şi în acelaşi timp să se s-ar hotărî în sfîrşic să repare şi să
pildă, la blocul J1 lucrează o brigadă de lizări mai bune în primele cinci luni. din tranzit s-a mai stat circa 5-7 zile zilele de luni şi sîmbătă din fiecare săp- lucrează pe apucate. Din cele cinci facă cu răspundere urmărirea consu­ pună în funcţiune baia populară. De 6
zidari condusă de Nagy Dezideriu, care La Petriia, unde trebuie sâ se constru­ pînă s-au găsit altele, cu totul întîmplă- tămînâ, pe şantiere se munceşte ane­ tronsoane două sînt în stadii mult în- mului de orc pe fiecare apartament. luni ca stă stricată fără ca nimeni să
este formată din 25 de oameni. In timp iască 344 de apartamente, lucrările sînt tor, Ia Lupeni. voios. Explicaţia constă în fapul că lu­ tîrziatc (fundaţiile tronsonului A abia ia măsuri.
ce o parte din ci execută zidăria, cei­ întîrziate cu circa o lună şi jumătate Greutăţi s-au încîmpinac în privinţa nca şoferii vin de regulă cu 2-3 orc acum se sapă). Numai astfel se va puica ajunge ca, I. BULZA — corespondent
lalţi montează fîşiilc pentru planşcc, faţă de prevederile graficelor de cxccu- aprovizionării cu ficr-bcton de 8,10 şi mai tîrziu, iar sîmbăta părăsesc şantie­ O situaţie destul de neplăcută se în* la sfîrşitul anului, constructorii din Va­ ...Sfatul popular al oraşului Petriia
toarnă bctoanelc. In urnta zidarilor se ţic. 12 mm. şi cu tcgofilm, necesar execu­ rele în jurul orelor 12-13 pe motiv că tîlncştc şi pe şantierul din Vulcan unde lea Jiului să raporteze îndeplinirea pla­ ar lua măsuri pentru repararea străzii
montează lîntplăria, se tcncuieştc, se Care este cauza? Acum, faţă de înce­ ţiei fundaţiilor blocului E4. Numai la sînt din Haţeg şi trebuie să plece acasă. foarte multe obiective sînt în stadii îna­ nului fizic, să predea oamenilor muncii minei. De mai mulţi ani, la sesizările
execută zidurile despărţitoare etc. In putul anului, pe şantier s-a făcut o mai blocul amintit, din cauza stagnărilor nu Ca urmare a absenţelor nemotivate poiate de execuţie. Aici, pe lîngă faptul toate apartamentele planificate în anul cetăţenilor, se promit măsuri, dar ele
permanenţă există un decalaj între di­ bună planificare a lucrului, în grafi­ s-a realizat în luna aprilie o produc­ repetate pe şantiere nu se transportă că aprovizionarea cu materiale se face 1964. nu se văd.
verse meserii şi chiar între membrii bri­ cele de execuţie lucrările au fost cşalo- ţie în valoare de 282.000 lei. cantităţile strict necesare de mortar şi în salturi, timpul de lucru se iroseşte A. OARGA D. IONAŞCU — corespondent