Page 43 - 1964-06

Nr. 2941 Drumul socialismului Pog. 3

II O B K E C T IV IM IP O W ir^ M T :
H H
De I a «îo C3H lU
N
" * “ E A S Ir 3 J
s a ,y
A N G A J A M E N T U I r U N T Â
Enunţate astfel cifrele din titlu par m m m
>t-
a fi lipsite de semnificaţie. Adăugind
C U C O C S E C C M i S I T l însă în dreptul lor faptul că ele mar­
chează creşterea productivităţii mun­ 1''
cii, ]j execuţia blocurilor turn din Hu­ - 4Jt - «-X
Amil acesta, pe graficele întrecerii socialiste ale furna- peste 900°C. Datorită strădaniilor cu care au muncit lăcă­ nedoara. cifrele îşi dezvăluie adevărata «XwT •* i tS-'
liştilor de )a Hunedoara şi Călan s-au văzut, de la o luna tuşii Brţlno Palcău, Ioan Haşu şi ceilalţi, reparaţiile plani­ dimensiune. m r n
la alta, realizări din ce în ce mai frumoase. Numărul to­ ficate şi accidentale au fost executate în termen mult mai Căror factori se datoreşte această rea­ B H i
nelor de fontă produse peste plan era în continua creş­ scurt dccît era planificat. Sub îndrumarea comitetului de lizare? Cifrele amintite s-nu născut din j ,
tere. Ia lei şi cel al tonelor de cocs economisit Pe măsură partid, conducerea combinatului a luat măsuri pentru apro­ preocuparea colectivului de aici de a-şi rit*
ce se îmbunătăţeau realizările şi se descopereau noi rezerve, vizionarea ritmică ;t furnalelor cu aglomerat şi cocs de ca­ îmbunătăţi activitatea la glisarea blocu­
panourile şi lozincile, care-i mobilizau pe muncitori, ingi­ litate cît mai bună. La Călan. Simion Stănculca, Petru Mai­ rilor turn, unde timpul de execuţie pu­ 0*3 Kfc
neri şi tehnicieni ia întrecere, îşi schimbau înfăţişarea. La dan, Gheza Sziikosa şi ceilalţi au reuşit să menţină o tem­ tea fi scurtat. Din aceste frămîntări s-a ' i t e s f e M
născut idcca tov. Ştefan Fira (dm meda­
început, îi chemau să lupte pentru a produce peste planul peratură ridicată la caupcre. Drept urmare, în luna trecută, lion), şeful lotului. Ea a fost aplicată
anual 5.000 tone fontă, să reducă consumul specific de indicii de utilizare ai furnalelor din Hunedoara au crescut înccpînd cu execuţia celui de al şaselea
cocs cu 10 kg pe tonă. O lună mai tîrziu, obiectivul în­ la secţia I-a cu 34 kg. pe m c. volum util şi la secţia a bloc turn. Pe scurt, iată esenţa ei. îna­
scris la Hunedoara era de a produce peste plan, lunar, doua cu 114 kg. pe mc. volum util, iar la Călan cu 113 inte. fiecare bloc glisat era deservit de macarale Utilajele făceau astfel multe deplasări î-
l.COO tone fontă cu cocs economisit. Mai apoi, la secţia a kg. pe mc. volum util faţa de cei planificaţi. Productivi­ nuiilc, benele pentru betoane şi mortare erau descărcate într-un timp destul de lung. La idcca
doua, era de a da peste plan, in fiecare lună, producţia tatea muncii, la cele două secţii ale C.S.H., după cum se şefului de lot a fost scoasă dm producţie o macara, cşalonîndu-sc astfel deplasarea ei, încărca­
unei zile întregi numai cu cocs economisit. Pe întregul vede şi din tabelul alăturat, a crescut cu 2,88 şi respectiv rea şi descărcarea benelor îneît această operaţiune se face acum într-un singur minut şi nu în PRIN FOLOSIREA
6—-12 minute cît erau necesare altădată. Proccdîiulu-sc astfel s-a redus număr arul echipelor de
sector, angajamentul îmbunătăţit prevedea depăşirea pia­ cu 16,81 la sută. Cantitatea de fontă produsă peste plan 6—12 minute
nului anual de producţie cu 39.000 tone fontă. cu cocs economisit în luna mai la ambele secţii este de circa turnare de la 4 la 2, timpii de manevrare şi staţionare inutili ai macaralei. De atunci zilnic i n
La începutul lunii mai, furnalişrii, îndemnaţi de comu­ 5.0C0 tone, iar la Călan de circa 500 tone. In prima decadă se construieşte un nivel, pe care se montează concomitent rîmplăria, se efectuează tcncuielîlc. DEPLINA A CAPACITJ l f !
nişti, au luat hotărîrea cea mai îndrăzneaţă : de a realiza a acestei luni, la Hunedoara, procentul de depăşire a pla­ Astfel productivitatea muncii la aceste obiective a crescut de la 5.800 la 8.900 Ici, pe cap de
şi depăşi angajamentul anual la fontă numai cu cocs eco­ nului este de 1,S şi respectiv 4,5 la sută. Aceasta, îndeo­ muncitor, fapt care a adus după suie îmbtinăruirea rezultatelor de producţie şi ca urmare de m . PRODUCŢIE
l i L
nomisit. Acesta este noul obiectiv al întrecerii socialiste 5 luni consecutiv, titlul de lot evidenţiat în întrecerea socialistă.
sebi pe scama cocsului economisit.
ce o desfăşoară în cinstea eliberării patriei de sub jugul
fascist. Pentru ca el sa fie îndeplmic cu succes, din îndem­ GH. COMŞUŢA Colectivul sectorului turnătorie I de Ia uzina „Victoria'*
nul organizaţiilor de partid, au trecut la valorificarea unor din Călan s-a angajat'să produci peste plan. pînă la 23 Au­
noi rezerve interne, la aplicarea a noi masuri. Echipele gust, 64 tone piese diverse din fontă turnată. Cînd ne-am
de pe terenul de încărcare au fost îndrumate să dozeze cît 1 * _ § luat acest angajament, am avut în vedere posibilităţile de
mai corect încărcăturile, cele de la caupcre să menţină cît tip a productivităţii care dispunem De la începutul anului, sub îndrumarea or­
mai ridicată şi mai constantă temperatura acrului cald, iar Situaţia ŞS ganizaţiei de bază P.M.R., s-a trecut la organizarea mai
cele de la descărcare să respecte graficele de evacuare, să-şi judicioasă a locurilor de muncă, la întocmirea şi aplicarea
organizeze cît mai judicios munca ş a m d In plus. la secţia A • I W Salo t unor măsuri tehnico-organizatorice eficiente.
l-a. echipele conduse de ilic Mîccă, loan facob, Ioan Pc\- mut q n inie3 i i n procente! In cadrul sectorului nostru s-a întocmit un studiu foarte
tolachc, Ilic Pestriţii şi celelalte s-au străduit să- reducă la a i II ■ o unele u n it a ! B U i v amănunţit al necesarului de forţe de muncă auxiliară. Cu
minimum declasatele. Echipele de lăcătuşi, jpaductcri şi acest prilej, s-a observat că la majoritatea locurilor de
electricieni cum sînt cele ale lui Constantin Ţirei, Viorel muncă se găseau muncitori auxiliari peste necesar. Aceştia
Morarii şi Ioan Ciubuc au reuşit să întreţină în bună stare 6 •>! Producţie au fost repartizaţi altor sectoare, care aveau neapărata ne­
3 n c
agregatele, cvitînd staţionările nepermise. La secţia a II-a, ÎNTREPRINDERI Producţie -3 ~ a ÎNTREPRINDERI Producţie ■3 — r. INTREPR1NDER1 1-10 iunie Produc­ tivitate luna mai voie de braţe de muncă. Apoi, pcncru creşterea producti­
2 > =
2 > §
prin efortul depus de cauperişni Ştefan Repede, Haralam- 1-10 iunie c, ~ -2 1-10 iunie Q, w “ vităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii pieselor turnate s-a
bic Covalciuc, Ghcoighc Sîna şi Samoilă Cano, s-a menţi­ organizat munca pe echipe, trceîndu-sc totodată la specia­
nut in unele perioade o temperatură a acrului insuflat de lizarea execuţiei pe repere. In acest fel s-a reuşit ca în
C. S. HUNEDOARA 105,69 Exploatarea minieră Muncclul Mic 98,8 106,2 ÎNTREPRINDEREA DE e x p l o - acest an să se depăşească productivitatea planificată pe cap
Cocscrin 99,9 102,76 Exploatarea minieră Băiţa- RARI MINIERE HUNED. 85 99,3 de muncitor.
Fabrica de aglomerare a minereu­ Crăciuucşti 81,06 102,2 FABRICA CHIMICA ORĂŞTIE 100,5 105,7
Cu contribuţia rilor nr. I 101,2 104,67 Exploatarea minieră Boiţa-Haţeg 100,7 109,9 ATELIERELE R.M R. SIMERIA ***25,4 100,71 In cadrul sectorului nostru, pentru a se obţine o produc­
Fabrica de aglomerare a minereu­ Exploatarea minieră Zlaşti 115 . 97.7 FABRICA „VIDRA** ORĂŞTIE 101 103,7 tivitate ridicată, s-au preconizat şi o scamă de măsuri tch-
tuturor sectoarelor rilor nr. 2 87,5 113,05 TRUSTUL AURULUI BRAD FABRICA „SEBEŞUL** SEBEŞ 100,38 100,42 nico-orgamzatoricc, dm caic multe au şi fost aplicate. Prin­
tre acestea se numără şi redistribuirea acrului la cubilounlc
Secţia l-a furnale 101,8 102,88 Exploatarea minieră Barza şi FABRICA „CĂPRIOARA** SEBEŞ 100,27 104,40
Secţia H-a furnale 104,5 116,81 uzina de preparare 100 106,9 FABRICA DE HlR I IE PETKEŞTI 101,48 110,97 de 0 700 mm., măsură prin caic s-a reuşit să se obţină
In nr. 2919 al ziarului studiat cu atenţie deficien­ Secţia IlI-a furnale — — Exploatarea minieră Zlatna 94,5 89,6 FABRICA „ARDELEANA* un spor de temperatură de 50—80 grade Celsms şi o creş­
nostru a apărut articolul: ţele care s-au manifestat şi Oţelăria Martin nr. 1 94,7 105,13 ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ ALBA IULIA 100 101,54 tere a productivităţii muncii cu 2,8 la sută. Prin extinde­
„La l.O.I.L. Deva, planul să a stabilit măsurile ce se im­ Oţelăria Martin nr. 2 109,9 102,46 ŢEBEA 111,7 113 ÎNTREPRINDEREA „MARMU- rea formării mecanice ia unele repere ca : dopuri de radia­
fie îndeplinit în toate sec­ puneau a fi luate pentru ca Oţelăria electrică 109,1 109,39 ÎNTREPRINDEREA DE CONS­ RA" SIMERIA 116.05 102,72 toare, supape pentru obiecte sanitare s-a rcuşic ca randa­
toarele**. Autorul articolu­ in luna mai realizările să fie 110,5 107,53 ÎNTREPRINDEREA „ v is c o z a mentul in muncă a celor de aici să sporească cu 8 la sută.
lui, după ce arăta că în­ cele aşteptate. Amintim Laminorul de 800 mm. 108,73 TRUCŢII SIDERURGICE 101 106,3 LUPENI 100.5 102,8 Una dm principalele măsuri preconizate de conducerea
HUNEDOARA
treprinderea orăşenească de printre altele faptul că Laminorul de 650 mm. ICO,3 DIRECŢiA REGIONALĂ A ÎNTREPRINDEREA DE PRO­ secţiei a fost şi punerea in funcţiune a unei staţii centrali­
industrie locală Deva a ob- a fose pus în funcţiune un Laminorul de 1000 mm. 110,7 104,23
«ţjaut«-<n primul trimestru al cuptor de uscat bcntonîtă la UZINA „VICTORIA*1 CĂLAN 82,9 100 ECONOMIEI FORESTIERE — 106,2 DUSE REFRACTARE BA RU zate moderne de prepararea amestecului de turnare. Cu aju-
anului ic/.ultatc frumoase unitatea tic bcncogcl din - Sectorul furnale 107,1 104,06 întreprinderea forestieră Baia MARE 107,7 115,3 .. torul ci s-a reuşit să se comprime suprafaţa de formare cu
în îndeplinirea sarcinilor de Deva, a fose introdusa o I Sectorul scmicocs 100 106,28 de Criş — 112,4 TRUSTUL REGIONAL DE CON ciica 76 m p Exccutind aceeaşi producţie pe un spaţiu cu
producţie, critică unele as­ maşină de şlefuit la atelie­ Turnătoria de lingoticrc 88 102,47 întreprinderea forestiera Dobra — 115 STRUCŢIi HUNED.-DEVA '71 108,6 mult mai rcstrîns am reuşit să realizăm o creştere a indi­
pecte ale munci» din luna rul de mobila fină, schim­ I Turnatoria nr. 1 S5,7 96,43 întreprinderea forestiera Haţeg — 107,8 ÎNTREPRINDERILE DE INDUS­ celui de utilizare la radiatoare de la 5,15 tone pe m p. h\
aprilie. In această lună la li­ barea structurii producţiei | COMBINATUL CARBONIFER întreprinderea forestieră Huned. — 107,4 TRIE LOCALA 1963, la 5,55 tone pe m p. în numai cinci luni dm anul
nele sectoare s-au înregis­ prin creşterea ponderii nas­ I VALEA JIULUI 102,4 99,8 întreprinderea forestieră Orăştic — 108,6 I.R.I.L. Alba 79 1964. Acestea n-au fost singurele măsuri aplicate.
trat rămîncri în urmă atît turilor stiplex, creşterea vo­ 96,4 100,7 Întreprinderea forestiera Petroşani — 105,5 I.R.I.L. Brad 115,5 Prin asigurarea în permanenţă a utilajului de formarc-
în ce priveşte realizarea pla­ lumului de bcntogcl şi al­ Exploatarea minieră Lonca 93,9 întreprinderea forestieră Sebeş — 104,5 l.O.I.L. Deva 107,01 turnarc U toate sortimentele şi reperele, prin îmbunătă­
nului producţiei globale cît tele. Exploatarea miniera Petrila 101,2 104 ţirea amestecului de miez, prin aplicarea unui control efica­
şi în îndeplinirea planului Aplicînd în viaţă aseme­ Exploatarea minieră Aninoasa 106 105,4 în t r e p r in d e r e a r e g io n a l ă I.R.I.L. Haţeg
productivităţii muncii. S-a Exnloatarea minieră Vulcan 102,4 93 DE TRANSPORTURI AUTO 101,7 109,3 l.O.I.L. Hunedoara — 91,4 ce a! fontei turnate am reuşit ca o dată cu depăşirea planu­
lucrat cu mult sub posibi­ nea măsuri, c o l e c t i v u l Exploatarea minieră Lupeni 100,5 100,7 Autobaza Deva 104,3 114,4 I.R.I.L. Orăştic — 103,4 lui global pe sortimente cu 5,3 la sută, să sporim producti­
lităţi mal ales în ramura de l.O.I.L. Deva a reuşit ca în Exploatarea minieră Uricani 112,2 107,8 Autobaza Petroşani 93,9 99,9 l.O.I.L. Petroşani — 100,81 vitatea muncii în primele cinci luni de activitate, să ne
prelucrare a lemnului şi la luna mai să îndeplinească TRUSTUL MINIER DEVA — 103,19 Autobaza Sebeş 101,3 114,S I.R.I.L. Sebeş — 104 depăşim angajamentul luat cu peste 80 tone piese şi în ace­
sectorul de apă minerală planul de creştere a produc­ Exploatarea minieră Tcliuc 95,7 100,8 Autobaza Alba Iulia 107,8 96,7 * Nu se face urmărirea dccadală a producţiei. laşi timp să reducem rebutul la 9,9 la sută faţă de 11,5 pla­
Boholt. tivităţii muncii la activita­ Exploatarea minieră Ghclar 98,6 109,7 Autobaza Hunedoara 114,8 124,9 Cifrele se referă la perioada 1 —7 iunie. nificat pe sector.
.După apariţia articolului tea de bază in proporţie de . Exploatarea minieră Deva 97 98,3 Autobaza Brad 93,6 106,7 Cifrele sini raportate la planii 1 lunar de IOAN MUNTEANU
conducerea I O.f.L. Deva a 107,01 la sută. Exploatarea minieră Săcărîmb 10 L 102,3 TERMOCENTRALA PAROŞENI 103,8 101,09 producţie. maistru

Mecanisme r a ţ io n a l î DE CE REZULTAT D I F E R I T E ?

Colectivele întreprinderilor forestiere Realizările obţinute puteau fi însă deplină mecanismele pentru doborîtul,
dm regiunea noastră obţin succese fru­ mult mai bune dacă exista mai multă secţionatul, scosul şi apropiatul lem­
moase in întrecerea socialistă. In luna preocupare pentru folosirea cît mai nului. In luna mai la doboiît-sec- URMAREA ABSENTELOR
ţioim mecanic I. F. Orăştic a rămas cu O r e z e r v ă : t e h n i c a n o u ă
mai. în afară de I F. Orăştic caic a raţională a mecanismelor. Ori, in
rămas restantă la producţia globală şî luna mai, planul la operaţia scos-apro- o restanţă de 3 195 m.c., iar cumulat
marfă cu 9,7 la sută şi respectiv cu piac mecanic s-a realizat doar în pro­ pe 5 luni cu 35 500 m.c. masă lem­
7,9 la sută şi I F. Dobra, care nu şi-a porţie de 79,3 la sută. Cele mai slabe noasă. Conducerea întreprinderii nu a Sporirea continuă a producţiei de minereu prin creşterea productivităţii NEMOTIVATE
îndeplinit planul producţiei globale, rezultate le-au obţinui I. F Baia de luat toate masurile pentru utilizarea muncii este preocuparea permanentă a minerilor, tehnicienilor şi inginerilor
toate întreprinderile şi-au depăşit sar­ Criş, care a înregistrat o restanţă de dm plin a mecanismelor, nu a sprijinit din sectorul II al E.M. Tcliuc. Birourile celor trei organizaţii de bază din sec­
cinile planificate. Cele mai bune rezul­ 500 m.c. şi I. F. Haţeg, care şi-a înde­ suficient sectoarele productive îu organi­ tor au iniţiat constituirea unor colective care să studieze posibilităţile de folo­ I i i lima mal Exploatarea miniera Deva nu şi-a realizat sarcina de creştere
tate le-au obţinut I.F. Sebeş, I.F. Pe­ plinit planul numai în procent de circa zarea judicioasă a muncii. La J. F. Oră­ sire optimă a scrcpcrelor la ramblccrc, aplicarea metodelor de muncă de marc a productivităţii muncii dccît în proporţie de 98,3 la sută. Este adevărat că
troşani şi I.F Hunedoara. Pe D.R E F 27 la sută (!). La Baia de Criş o parte ştic muie sub capacitatea lor au fost productivitate, folosirea condiţiilor pentru exploatarea raţională a maşinilor de in subteran au apărut condiţii noi. Din cauza apropierii locurilor de muncă de
planul producţiei globale şi marfă a fost din mecanisme au stat în curtea între­ folosite şi încărcătoarele I. M. B. La încărcat. Aceste studii s-au concretizat în măsurile luate de conducerea tehnică
depăşit în luna mai cu 2,1 la sută şi prinderii fără să fie utilizate zile în acest utilaj l. F. Orăştic şi-a îndepltmc la orizontul 90 m, presiunea a crescut, fapt ce a impus renunţarea la transpor­
respectiv cvi 4,8 la sută. şir, iar la l. F. Haţeg în parchetele Roff planul în luna mai doar în procent de a sectorului, care a stabilit metode de exploatare pentru fiecare orizont în tul mecanic al minereului. Aceasta a necesitat sporirea numărului de muncitori
Realizările bune obţinute pînă în pre­ şi Vraniţei funicularclc iui au fost apro­ 12,5 la sută. Justificarea că utilajele uu parte. La orizontul 140 pregătirile s-au executat în aşa fel îneît exploatarea mi­ de la transport şi întreţinere, dcscom plctîndu-sc astfel unele echipe. Dar, şî
zent au fost obţinute în cea mai marc vizionate ritmic cu material lemnos, sini bune ni se parc nepotrivită. In sec­ nereului sa se facă în abataje complet mecanizate. Brigăzile au fost dotate cu în aceste condiţii grele, majoritatea bi i găzilor de mineri şi-att îndeplinit cu
parte pe scama sporirii productivităţii deşi exista suficîcnr. toarele unde aceste mecanisme au fost maşini de încărcat pe pneuri şi cu scrcpcrc pentru ramblcerc. In funcţie de
O situaţie ncsatisfăcătoarc în ce pri­ folosite raţional, unde a existat preo­ regularitate sarcinile de plan ; la sfîrşitul lunii înrcgistrînd un însemnat nu­
muncii. Pe D.R.E.F. productivitatea condiţiile de zăcămînt şi gradul de mecanizare s-au stabilit metodele de lucru.
veşte folosirea utilajelor se întîlncştc şi cupare pentru utilizarea lor, s-au ob­ măr de tone de minereu extras în plus. Se remarcă, în mod deosebit, brigăzile
muncii a sporit în luna mai cu 6,2 la !a I. F. Orăştic. Colectivul acestei în­ ţinut rezultate foarte bune. Brigada condusă de Joan Enăşcău, care este dotată cu scrcpcrc pentru ram-
suta faţă de planificat. j treprinderi nu a folosit la capacitatea D. LUPAŞCU blccrc, exploatează zona mineralizată în cîtc două fîşii radialc, ramblccrca exc- conduse de Iulian Doţa, Nicolac Buhui, Ilic Luca, Ladisiau Gliczan şi alţii.
ciitîndu-sc fără să fie necesară mutarea scrcpcrului. Astfel, timpul de ram- Repartizarea de sarcini precise fiecărui miner, respectarea întocmai a gra­
blcere a fost redus, brigada rcalizînd un randament de 6 tone pe post, faţă
de S tone planificat. ficelor de lucru, preocuparea susţinută pentru realizarea exemplară a planului
zilnic, au făcut ca aceste brigăzi să depăşească sarcinile lunare cu cîtc 7—24
,Tot în vederea creşterii randamentului, s-a stabilit ca brigada lui Victor
Marincaş să aplice metoda de exploatare prin 2bataj frontal lung de 30 de metri procente.
Lucrînd într-un abataj complet mecanizat (brigada dispune de maşină de în­ Rezultatele obţinute de aceste brigăzi arata că în sectorul II al minei
cărcat pe pneuri şi scrcpcrc), minerii, judicios repartizaţi pe toată lungimea Deva au fost create condiţiile ncccsa re realizării randamentelor planificate
frontului, folosesc din plin timpul de lucru. Eficacitatea metodei este dove­ şi deci a productivităţii muncii pe întreaga exploatare. Dar am avut brigăzi
dită de faptul că brigada realizează în medie randamente de 7 tone pe post, caic uu şi-au realizat cifrele de pian. Brigada condusă de Oniciu Sabin şî apoi
cu o tonă mai mult dccît sarcina de plan. Cu rezultate bune aplică şi bri­ de Popau Alexandru, şi cco a lui Vraciu Ambrozie, care au avut abatajele
gada condusă de Vasjtc Ccaşcai noua metodă de exploatare cu felii suprapuse.
apropiate de cel unde a lucrat brigada lui Nicolac Bubui, deci aceleaşi condiţii
Folosind judicios timpul de lucru prin repartizarea de sarcini precise fiecărui
de zăcămînt, nu şi-au realizat sarcinile lunare de plan dccît în proporţie de
miner, brigada a reuşit să utilizeze din plin maşina de încărcat şi screpcrul,
realizînd astfel o productivitate de 8 tone pe post, faţă de 7 cît era plani­ 71 şi respectiv 62 la sută. In schimb, daci minerii din brigada lui Bubui şi-au
ficat. organizat bine munca şi au folosit judicios timpul de lucru, în brigăzile lui
Concomitent cu aplicarea noilor metode de exploatare, birourile organiza­ Oniciu şi Vraciu s-au înregistrat 14 şî respectiv 10 absenţe ncmotivatc. Aceasta
ţiilor de bază de partid din sector au lansat o acţiune de masă care să ducă a dus ia dcscomplctarca formaţiilor de lucru, la dezorganizarea muncii, la
la folosirea integrală a capacităţii maşinilor. A fost formată o echipă complexă rămîncri în urmă care n-au mai putut fî recuperate. Tot din cauza absenţelor
de întreţinere alcătuita din meseriaşi cu o bună calificare profesională cum
sînt Mihaî Olani, Aurel Vasiu şi Carol Ungur, care se ocupă îndeaproape de ncmotivatc, brigăzile lui Sasu Gheorghe şi Gavrilă Ştefan nu şi-au realizat
buna funcţionare a maşinilor. Pentru a scurta timpul de mutare a scrcpcrelor, sarcinile dccît în proporţie de 57—72 la sută.
acestora le-au fost aplicate roţi rabatabile. Astfel, indicele de utilizare a Exemplele de mai sus arată că una din cauzele care au dus la ncrcaiizarca
scrcperclor a crescut cu 20 la sută faţă de rezultatele obţinute anterior. Creş­ randamentelor planificate au fost absenţele ncmotivatc. In luna mai în secto­
terea randamentelor în abataje a avut un efect pozitiv asupra productivităţii rul II numărul acestora a trecut de 120, influcnţînd negativ asupra reali­
muncii. In luna mai pe întregul sector s-au realizat 2,S8 tone pe post, faţă de
2,44 tone pe post planificat. zării sarcinii de creştere a productivi tăţii muncii.
Cu aceasta însă n-au fost epuizate toate rezervele de creştere a randamen­ Sub îndrumarea organizaţiei de panid s-au luai în ultimul timp o scamă
telor. Introducerea noului va trebui să-şi spună cuvîntul şi în reducerea tim­ de măsuri bune pentru reducerea absenţelor ncmotivatc. Ccî cr.rc lipsesc de
pului de încărcare la gurile de rostogol prin mecanizarea acestei operaţii, timp la lucru sînt puşi îu discuţia întregului colectiv. Grupele sindicale voi desfă­
caic în prezent influenţează negativ asupra creşterii randamentelor. Pierderi şura o muncă politică mai susţinută împotriva abaterilor de la disciplina de
de timp se înregistrează şi la ascuţirea coroanelor pentru sfredclc caic se
producţie. Au fost confecţionate panouri sugestive care demonstrează ce se
uzează repede, cit şi din cauza pneurilor de la maşinile de încărcat caic
pierde din cauza ncmotivatclor, iar în consfătuirile de producţie, disciplina a
au o uzură prematura. Cadrele tehnice şi inginereşti din sector, urmînd indi­
devenit un obiectiv principal al discuţiilor. Este necesar însă să se acţioneze
caţiile organizaţiilor de partid, au trecut deja la studierea posibilităţilor de
rezolvare a acestor probleme. mai operativ, cu mai multa exigenţă.
Ing. DAN ANDREESCU M IHAI NICULIŢA
Ficzorul Noc Crişan de la Atelierele R. M. R. Sîmeria este evidenţiat în întrecerea socialistă.
şeful sectorului II preşedintele Comitetului sindicatului
Foto : .V. ONOlU de la E. M. Tcliuc de la E. M. Deva