Page 45 - 1964-06

COTIDIEBE

N U M Ă R U L D E A Z I :
Noi utilaje pentru mineri
75 dc ani dc In moartea mare­ din lipsurile anilor trecuţi.
lui poet M iluil Emincscu: — Lu­
ceafărul poeziei romîncşti. — Pne- ^ L. Demeter — Aşa lucrează Ma- In cursul acestui an exploatările
lul trăieşte -prin opera sa. — Pe ria Toader. miniere din cadrul Trustului minier
Deva au fost înzestrate cu noi utilaje
6 meleagurile copilăriei lui Eminescu.
$ Magazin : „Carul cu bere". — moderne, dc marc productivitate. De
^ Simpozioane literare. Tren condus de mecanic automat. la începutul anului şi pînă în pre­
zent, Trustul minier Deva a fost do-
(pag. 2-a) — Profesorul şi gemenii. — Nou­ tac cu 2 comprcsoarc de 45 m.c.
tăţi din domeniul cosmonauticii. (E M Tcliuc), S locomotive electri­
+ Din activitatea sfaturilor popu­ ce, un concasor, 7 autobasculante şi
(pag. 3-a)
lare : — Hotărîrilc prind viaţă. alte utilaje care contribuie la spo­
rirea continuă a productivităţii
+ Toate gospodăriile colective Ia ^ Dc peste hotare muncii.
I. PRUNA
nivelul celor fruntaşe: Invăţînd (p-iR- 4-a), corespondent

Un act umanitar

Să construim mai repede, mai bine! La circumscripţia sanitară nr. 2
din oraşul Orăştic s-au prezentat cu
cîtcva zile în urmă 2C0 de oameni ai
ESENŢIALUL: MĂSURI EFICACE muncii. Răspunzînd apelului făcut dc
organele sanitare, ci au donat în mod
c.\
onorific sînge, conştienţi fund
prin aceasta contribuie la salvarea
APLICATE LA TIMP unor vieţi. GHEORCHEx MÎNDRUŢA
corespondent

La începutul anului 1964, odată cu timp dc muncă. In acest scop s-a or­ Emisiunea „Seară
cunoaşterea sarcinilor dc plan, colecti­ ganizat pe şantier un atelier dc prefa­
vul şantierului nostru s-a angajat ca în bricate mozaicare în caic se execută pentru tineret"
cinstea zilei dc 23 August să predea 12S trepte, plinte şî profilc pentru balcoa­
apartamente, să reducă termenul de exe­ ne. Dotarea atelierului cu mijloacele ne­ Emisiunea „Scara pentru tineret",
cuţie 21 fiecărui bloc la 4 luni şi jumă­ cesare ne dă posibilitate» să prefabricăm transmisă în fiecare joi «le posturile
tate. Pentru ca angajamentele noastre treptat tot necesarul tic astfel dc ele­
ră prindă viaţa, se impunea, ca o con­ mente şi, în acelaşi timp, prin montaj noastre dc radio, este deosebit dc în­
drăgită dc toţi tinerii. Cu prilejul •-
diţie dc prim ordin, sporirea producti­ să sporim productivitatea muncii cu misiunii caro ?. avut loc joi scara, ti­
vităţii muncii pe ansamblul activităţii 7 hi sută la lucrările respective.
• cu re) puţin 7 )a sută faţă dc plani­ 'lor în ateliere s-a trecut la verifica­ neretul huucdorcan, căruia i-a (ost
dedicata această emisiune, s-a întîlnit
ficat. In virtutea acestei cerinţe, con­ rea tîmplânilor, la pregătirea şi aplica­ la clubul „Sidcrurgistul" cu tovară­
ducerea şantierului, sub îndrumarea bi­ rea primului strat de vopsea pe ele, şii Victor Popa şi Mihai foncsgu, re­
roului organizaţiei tic partid şi-a întoc­ precum şi tăierea şi montarea geamu­ dactori ai radiodifuziunii rbminc.
mit un plan dc măsuri tchnico-orga- rilor pentru toate apartamentele aflate Tinerii au făcut numeroase propu­
nl/atoricc. a cărui prevederi a vi fost a- in execuţie.
vaic pe creşterea productivităţii muncii Activitatea noastră pe Linia prefabri­ neri pentru îmbunătăţirea emisiuni­
>i,îmbunătăţirea calităţii apartamentelor. căm elementelor de construcţii nu s-a lor pentru tineret.
Potrivit prevederilor planului M T O mărginit însă numai la arîr. Executăm Oraşul siderurgişlitor hunecloreni văzut de pe dealul Chiziduluî SAPTA RAVECA
«lenţi» noastră s-a îndreptat, în primul şi panourile pentru cofrajclc necesare corespondau»
rînd, spre organizarea munci» în cele soclurilor de Ia fundaţiile blocurilor,
îmi bune condiţiuni. Încă do 1» început boiandrugi, plăci pentru trotuare, ele­
»u fost întocmite grafice. în baza că­ mente tic ventilaţie pentru coşuri, tu­ SCRISORI DIN G. C.
rora s-a trecut la extinderea metodei buri de beton pentru canalizare. In
dc execuţie în lanţ cu flux continuu, ansamblu, prin folosirea acestora, ana
folosind brigăzi complexe, salarizate în reuşit să reducem termenele dc execu­
acord global. Parale) ev» execuţia în ţie cu circa 12 —14 la sută faţă tic exe­
lanţ, pentru prim a dată s-a introdus cuţia „la faţa locului", folosită în trecut. a 1 V-a, brigadier Dragau Cornel şi cei nicie şî conştiinciozitate in muncă.
şi sistemul urmăririi consumului dc orc Tot ca o măsură aplicată în scopul BUNA ORGANIZARE din brigada a M-a, brigadier Truţâ Flo­ Drept rezultat am reuşit să terminăm Cartierul Aeroport s a născut la de elevi ascultă cu luare om ude
pe fiecare apartament. Serviciul orga­ creşterii productivităţii muncii trebuie ria n. praşila I-a mecanică şi manuală pe 100 marqinca bătrinului Petroşani. nu cuvintele calde dc bun sosit ale
nizării muncii din cadrul şantierului a amintit şi faptul că încă dc la începutul IŞI SPUNE CU VIN TUL PETRU JOI.DO$ din cele 166 lui cultivate cu porumb, depaile de locul unde frafii Jiu se profesorului Constantin Parasclu-
stabilit concret, pe fiecare bloc, cîtc anului s-a trecut la specializarea pe ca­ preşedintele G.A.C. 35 ha cartofi, 15 ha floarca-soarclui. La inli/ncsc in îmbrăţişarea din caic voiu, directorul şcolii. Dilcrcnla
ore tic execuţie sînt necesare în ansam- tegorii dc lucrări atît a maiştrilor, cit cartofi s-a început şi s-a executat deja nu se mai despart puni la intilnirca din vară pină-n toamnă : 13-1. Tre­
h'vi şi pe categorii de lucrări. Ulterior, şi a brigăzilor. Specializarea pe carcgo- Consiliul dc conducere al gospodăriei praşila a U-a pe aproape 10 hectare Co­ cu Dunărea. Pe locul unde azi, 81 buia.
din suma totală a orelor rezultate s-a ni de lucrări, cum ar fi : fundaţii, zi­ agricole colective din Cricău, raionul LA TIMP lectiviştii care obţin cele mai bune re­ dc blocuri svcllc, în culori tinc- Iunie 1964 Directorul şcolii pri-
defalcat necesarul pe fiecare din apar­ dirii. tencuieli, instalaţii a dat posibi­ Alba, îndrumat dc organizaţia dc partid, zultate, atît în cc priveşte calitatea cît v c.ş/c panoul elevilor Irunloşi la
tamentele blocului respectiv şi pe me­ litatea maiştrilor să-şi planifice mai ju­ a acordat o marc atenţie organizării Şl DE CALITATE şi suprafaţa, sînt cei din bric da l-a, bri­ rcşli, se inşiruie in salbe. în urmă invălălură. Din Intor/ralii ii zâmbesc
serii. In funcţie de calculele amintite dicios munca, să se permanentizeze for­ muncii pentru executarea lucrărilor de gadier 7udor Alexandru şi brigada a cu ciliva ani nu era nimic. \'« i chipuri senine de şcolari: Huqcn
\-a făcut repartiţia brigăzilor la locu­ maţiile dc lucru pe categorii de lucrări întreţinere a culturilor Pe bn2a unui II», brigadier Vinti Ghcorchc. măcar o salcie bătută dc vini nu-li Pclrov, Elena Hampo, Ambrozie
rile de muncă. Pentru a se obţine o efi­ Şi la acelaşi maistru, fapt ce a dus în plan au fost stabilite pe brigăzi sarci­ Sporirea producţiei la toate culturile ZUDOR LADISLAU olcrcu priveliştea. Azi, in 17(K) dc Perei, Georqdu Tefu, Milr.ii Ec-
cienţă maximă, la sfîrşitul lunii se ana­ final la folosirea timpului dc lucru, la nile cele mai urgente şi termenul tic prăşitoarc este condiţionată, înafarâ tic preşedintele G.A.C. apartamente pulsează vin fa anilor renezi. MihacUi Popesc u. Dndica
lizează comparativ orele realizate pe eşalonarea judicioasă a desfăşurării ope­ execuţie a lucrărilor de întreţinere la noştri, anii implirusdor. Covriq, Ana Mc.rcioiu. Teodor IJte-
etape sic lucru, cu cele planificate. Deşi raţiunilor. Astfel, am realizat două lu­ fiecare cultură în parte. Aceste sarcini alţi factori, dc calitatea lucrărilor de z\ răsărit ia marr/j/tea Pc/royi/iht- lan, Gheorqhc Ghcrlan ..
întreţinere şi de timpul cînd se fac a-
acest sistem a fost introdus pentru pri­ cruri deodată : creşterea productivităţii au fost defalcate pînă la echipă. ccstea. Avîntl în vedere acest lucru, LA G.A.C. DIN ŞARD lui un alt oraş Iar in mijlocul lui
ma dată pe şantier, el a dat încă din numen şi îmbunătăţirea calităţii lucră­ Folosind din plin cultivatorul S.M.T. Consiliul dc conducere al G.A.C. liu- s-a inaifal o clădire cu zeci dc <ica- 'ic
prima lună satisfacţie. Timpul dc lucru rilor. şi propriile mijloace şî forţe, am reu­ ccrdca. raionul Alba, la indicaţia orga­ nnin deschise spre soare. Locatarii ? Directorul şcolii qcncuilc tic 8
nu se mai iroseşte fără folos, maiştrii Măsurile aplicare pînă acum şi au do­ şit să terminăm praţila I mecanică şi nizaţiei dc partid, a organizat în aşa Colectiviştii din $ard, raionul Alba, Fiii. minerilor. am din cartierul zXcropon Petro­
şi brigăzile acţionează în virtutea unor vedit din plm eficienţa. Un calcul efec­ manuală pe roate cele 375 ha. cultiva­ fel munca. îneît toarc lucrările să se au prăşit mecanic 200 hectare din cele Septembrie 1961 început dc an şani discută uprins cu preşedintele
sarcini mult mai concrete şi totodată tuat ulterior ne-a demonstrat că prin te cu porumb şi să aplicăm praşila a facă în perioada optimă şi L un nivel 235 hectare cultivate cu porumb şi ma­ şcolar. J20 de elevi s-nu oprit in comitetului dc pănn\i, tovarăşul
avem posibilitatea să depistăm la vreme .sporirea productivităţii muncii, ca ur­ ll-a mecanică pe mai mult dc 70 hec­ agrotehnic corespunzător. Colectiviştii, nual aproape 100 ha. La celelalte cul­ iala şcolii noi cu 16 săli de clasa Danci. Au probleme Multe uu re­
cauzele unor eventuale nereguli. tare. Pe alte 15 ha cu cartofi şi 10 ha turi cum .sînt : cartofii, floarca-soarclui, spaţioase, cu laboratoare boqat in-
mare a metodelor amintite, cît şi prin srrăduindu-sc şi aplicîiul în practica zolvat împreună in cursul anului
O marc parte din prevederile planu­ organizarea mai bună a lucrului, vom cu floarca-soarelui. s-au executat cîtc cele învăţare la cursurile agrotehnice, au sfecla furajeră ctc„ s-a terminat praşi­ zcsttalc, cu bibliotecă... l-a prund încheierea anului şcolar le-a pus
lui M.T.O. au fost îndreptate spre me­ putea preda pînă la 23 August 160 apar­ două praşilc. La fasole în cultură pura, executat lucrări tic bună calitate şi la la 1-a şi se execută praşila a II-a. Prin un mănunchi dc dascăli. Le-a drtd probleme noi. Le-au rezolvai /ie
canizarea operaţiunilor cu volum marc tamente, în loc dc 128 cît nc-am an­ sfeclă furajeră şi cicoare am făcut nu­ timp. munca depusă şi rezultatele dobîndiic bun sosii in noua şcoală, succese. Si tonic Dc la occasiă şcoală au plecat
dc execuţie şi. în special, spic desfăşu­ gajat la începutul anului. mai o singură praşila. Acum colecti­ Folosind din p'in timpul dc lucru, a- s-au evidenţiat pînă acum colectiviştii au inccput cursurile. in vaconfă 960 dc ele\ i. Da. 960.
rarea unei activităţi parţiale dc montaj, viştii noştri îşi intensifică eforturile lelajelc şi forţa de muncă, noi am reu­ din brigada 1-a, brigadier Dumirran Tra- Iunie 1962. Stirşit dc an şcolar Nu 878 cili s-au inscris toamna
"lrrbuic spus că pentru desfăşurarea ac­ DUMITRU MOGA pentru terminarea praşilci a TI - a la toa­ şit să terminăm praşila l-n mecanica ian, care sînt re primul loc în între­ La şcoala nr» 3 din cartierul Aeru- trecută pentru anul şcolar 1963—
tivităţii de montaj ne am îndreptat a- adjunct al şefului şantierului te culturile. In primele rînduri ale în­ şi manuală pe toate cele 224 hectare cerea cvi celelalte brigăzi din cadrul port absob ă 320 dc cle\ 1 Ditcicn- 1964.
tenţia spic prcfabricarca unor elemen­ nr. 4 al T.R.C.H. din Cugir trecerii pentru executarea la timp şi de cultivate cvi porumb pentru boabe şi gospodăriei noastre. Lucrările executa­ l< 1 ; 100 S-au transferat ta şcoală Iar ht Joam/ui ? Da, la toamnă,
te dc construcţii, pentru realizarea că­ calitate a lucrărilor dc întreţinere a cul­ am trecut la efectuarea prnsilci a If-a. te de ci sînt de bună calitate. pe parcurs. Trebuia. S au dat noi lată problemele pe care le discută
rora se consuma în trecut foarte mult (Continuare in par/ma 2 a) turilor se află colectiviştii din brigada La cartofi, floarca-soarclui. chimion, s-n M II.AŢIU ÎOAN blocuri in iolosinlă acum cei doi oumem. Pentru că aici
jnccpur, dc asemenea, praşila a U-a, care preşedintele G.A.C. Septembrie 1962 I/icep cursurile la Ac/oporl, sint in construcţie ci-
s-a şi executat pe mari suprafeţe. 620 de- elevi in noul an şcolar. Di- te va sute dc apartamente noi. A-
Pentru rezultatele obţinute şî contri­ Icrenta din vara pină-n toamnă : colo vor locui sule dc familii, sute
buţia adusă In executarea la timp şi ACTIVITATE 100 dc copii, care vor veni în această
de calitate a lucrărilor vie întreţinere, Iunie 1963: La şcoala nr. 3 — toamnă >a şcoala nr. 3 din carlicr,
merită a fi evidenţiaţi colectiviştii din SUSŢINUTA LA BOZ Aeroport 620 de elevi îşi vor lua Da, chior in această loamnă. Cnns-
brigada a IV-a. brigadier Miclca Toan vacanta ? <Vi/. 7-14. Dilcrcnla : 124 Iruclorii s-au anqajal să dăruiască
şi cei din brigada a U-a, brigadier S-au translcrat în cursul anului minerilor. In praqul sărbătorii lui
Nistor Florian. Colectiviştii din satul Roz. raionul Auqtisl, o parte din apartamentele
R.OREA EMANOII. Ilia. lucrează dc zor la întreţinerea cul­ şcolar. Trebuia. Sau dai alte pe ca i c le constru iesc.
vicepreşedinte al G.A.C. turilor şi recoltarea nutreţurilor tri­ blocuri not in Iolosinlă.
H foi icnc. Pînă în prezent ci avi prăşit a Septembrie 1963. Sărbătoare. 878 LUCIA LICIU
doua oară 6 ha. cu floarca-soarclui. 22
NU NE LÂSAM ha cu cartofi, iar pe 145 ha cu porumb,
avi făcut prima praşila. La grădina vie
MAI PREJOS legume avi fost prăşite pentru a doua
oară cele 12 ha ocupate cu dilcritc le­
gume şi zarzavaturi. S-a efectuat apoi
La G.A.C. Jclcdinţî. raionul Orăştic. combaterea gîndacului din Colorado,
culturile s-au dezvoltat mai încet, da­ srropindu-.se în acest scop cu Detox
torită în primul rînd timpului frigu­ emulsie în concentraţie dc 0.6 la sulă.
ros. In felul acesta şi lucrările dc între­ întreaga suprafaţă ocupată cu cartofi.
ţinere au început mai tîr/iu. Cu toate Paralel cu aceste lucrări, se face şi re­
acestea, noi sînrem hotârîţl să nu ne coltarea nutreţurilor trifolicne. Pînă
lăsăm mai prejos. Dc aceea, am luat acum s-au cosit 23 ha tic trifoi şi lu­
măsuri pentru a urgenta efectuarea lu­ cerna şi s-a început recoltarea fîncţclor
crărilor de întreţinere. Plantele sînc naturale.
m m acum dezvoltate bine şî nu sînt pica Tot pentru asigurarea bazei furajere
îmburuicnitc, ceea cc ne uşurează mun­ a animalelor au fost însăminţate 22 In
Pe cele 471 dc hectare cultivate cu porumb la G.A.S. Gelmar s-a terminat cu multe zile în urmă prima pra- ca. Pentru executarea lucrărilor de în­ cu porumb pentru siloz pe suprafeţele
şilă mecanică, cea manuală şî răritul. Ca urmare, plantele au condiţii bune de creştere şi dezvoltare. treţinere, folosim 12 prăşitori cu trac­ eliberate de secară.
In fotografie : Unul din mecanizatorii dc aici cxccutind pră.şitnl al doilea mecanic la porumb. ţiune animală, iar la praşila manuală TRAIAN $TEF
colectiviştii dau dovadă de multă hăr­ contabil

pînă
Sp pune punct istoriei de
NAŞTERE ŞI RENAŞTERE aici. Se inlource o lila, Isloiia Hu­ de metal. Linqă aqrerptlclc moderne,
de inaltu tehnicitate, a crescut o qc-
nedoarei se sci ic cu litere noi, in-
ncra/ic nouă de lurnalişh pricepuţi
tr-nn nou şi luminos capitol Furna­ şi cu expciicnfă, capabili să rezol­
lele au început să lucreze din plin. ve astăzi problemele complexe ale
♦ CUM ÎNCAP OPT DECENII ÎN ClIE'/A MINUTE ❖ SALTUL INDICILOR TEHNICO • ECONO- In numai 3 ani, producfiu ilc tontă ridicării nivelului tehnic al produc­
MICI ♦ DOUA SURORI BUNE : TEHNICA Ş! EXPERIENŢA ♦ ADEV ARATA TiNL-REJE A FURNALELOR. a depăşit nivelul anului 1938 de ţiei.
2,3 ori. „Ghiitelc" au losl aruncate ...z\m redat rînduri lapidare du\
Băhina Hunc.doata împlineşte zi­ tontă. An urmat la tind ani şi ani. acest capitol al istorici uzinei. Hi Iu licr vechi, -uqrcqrdelc ou (ost mo­ istoria şi dezvoltat ca producţiei dc
lele. acetica Uf> de ani Opl decenii Hunedoara parcă ajunsese la apo- completează tabloul cu multe ele­ dernizate. Productivitatea muncii a lontă l:t Hunedoara. Două aniversări
tic chiti primul iunuil al Hunedoarei (icu. Săqcata producţiei coboro ie r- mente care uneori ni se par neve­ — datele naşterii şi renaşterii Hu­
a statornicit pe loturile de azi a ti u- th/inos pe scara anilor. Criza r/cnc- rosimile. Vreme dc 00 de ani cele inccput să urce mereu. Băl rinele nedoarei ne îndeamnă să mai addu-
rina tic /ier. Este o vitstă respecta­ rolă din 1029—1933 a pus u/.inu 3 furnale n-au cunoscut o cil de Inrnule, trezite la noua vutfa, de qăm cileva lapte proaspete, demne
bila. 6; ducă <u ti sd nu ne luăm p ăm înlF urnalele — cate şi aşa mică pcrlccfionarc tehnica. Anul oameni entuziaşti şi pricepuţi, uu de consemna/. In întrecerea în cin­
(lupa drdu de 1-1 iunie 188-1 — cmd abia funcţionau invioiat inlreot/u stea marij sărbători a eliberării pa­
primul lurnrd </ ,.bnic/.ul“ Incul — cu 26 hi sula d in --------------------------- Hunedoara. $i ca triei. lurnaliştii liuncdorcni, cei cure
ci după vechile documente, am i e­ capacitate — au un /aton nou in dau /tesle 80 la sulă din producţia
deri ru Hunedoara s-n insei is <lc-a încetul set lumc- dezvolta rea rapi­ de tontă a tării, înscriu pe qrulicc
lunqul istorici ca un adevărul ica- r/c Imma Hune­ M O N O G R A F IE H U N E D O R E A N Â dă a uzinei, Hu­ o nouă istoric. Fonta produsa pină
(jdn al <udcrutqicî romincşti, doarei s-a oprit nei/ oara sărbâln- acum /reste plan inlrcce cu mult in-
Citiri o ii or uhu i din acele vie mu ti Peste oraş s-au---------------------------- ------------------------- reşte în ’32 intra­ Ircaqn ptoduc/ic a anului 1938 O zi
de începui nu mai exista. An rămas abătui ameninţă­ rea în produci ic din acel un se realizează acum in
insă de pe alunei destule cronici, toare foametea, şomajul, mizeria eliberării le-a qăsit vlăquilc. încăr­ a turnatului 6 de 4:>0 m c. Era unul ce\u mui bine de 30 minute. Indicii
stampe, rpuvuri. ba cluur şi Intot/ra- Ghelarul şi Tcliucut au împărtăşit carea se tăcea cu faimoasa „ qhilia“ din primele roade boqaic ale politi­ dc utilizare urcă vcrtn/uios, iar con­
lii d i pa care poale li reconstituită soarta tristă a Hunedoarei şi a Vtiii in nor de qaze şi de prut. Multe cii dc industrializare socialistă a sumul de cocs cnboara in aceeaşi
istoria uzinei de licr. Să Iciccm n p il Jiului. vie fi de jurnalişti an lost plătite ca larii promovată dc partidul nostru. masuri). Ghcorr/hc Koman, set de
hi ele Viola furnalelor hunedorene Au /ost sinqurii ani citul tocul lril)ut înapoierii tehnice, condiţiilor Era un slilp zdravăn aşezai la te­ seclie, împlineşte curind 30 de ani
n irxt deosebii tle Irăminttdă. Cine Hunedoarei s-a stins. Conjunctura inumane dc lucru. melia industriei noastre socialiste, de muncă Io turnate, llic Nlîlcă,
cnimuşlc coşmarul prmluclici de „înviorării" capitaliste, ptcqutiiea Furnalele Hunedoarei, Icqate la un aqrcrial modern care arăta cu prim-lurnalisiul de Ut secha l-n,
lon.’a de aici Dinu in anul eliberăm războiului uni Isovici ic. l-au aprins căruia capitalului monopolist pacli- certitudine perspectiva transformă- Ghcorqhc Cisma.ş, maistrul de la
are in Inia cea mai Udeiă moşită a din nou. Anul ’38 înscrie in tlocu- cular. ou losl prinse de revolut ta rn Hunedoarei intr-un pivot princi­ scclia ll-a şi muţii uliii, au trecut
modului in rare cupitalininul din mente o producţie tic 28 000 tune. populara înlr-o stare jalnica. Ca ur­ pal al industriei romineşti. prat/ul unui deceniu de zile şi nopţi
Itominiu s-a născut, a crescu! mereu „Hunedoara decade irevocabil — mate a lipsei de materii prunc, a Isloria producţiei de tontă se />rc- petrecute la doqocrca marilor aqre-
cuprins tic cnn\ulsn.ini şi a apus susţineau economiştii bim/he/i. S-o dc/ncqani/.ărij economice şi sabota­ cipită. Kilmul de creştere cu precă­ (pile
pentru intdcuuiw, după re rcvo/uli:i a b a n d o n ă m la t drept arqumente tului, la Hunedoara lumer/a dour un dere n indus!tici qrele a adus rapid Vechea istoric n furnalelor Hu­
nnasltă popn'ară \ ietnrinusă i-a se aduceau lipsa mulcriei prime şi sinqur jurnal. Conferinţa Naţională noi elemente pe marile \crticatc ule nedoarei am reconstiliiil-o după do­
semnai cu Iile re de loc actul de <1 combustibilului. Ce ironie I Cirul a P.C.n a pus pe prim plan aceste combinatului sidcrurqic. Fabrice <1c cumentele vremii. Istoria şi dezvol­
condamnare ’a moarte. Ghelarul, Tcliucul, V^lca Jiului erau mari (treutăti şi a trasai cu îndrăz­ aqlomorarc, uzina cocso-chrmică. tarea furnalelor in cei 20 de am de
Dnr să răsloim documentele. Con­ la doj paşi. Bnrqhczm o venii cn neală iima dezvoltării sidc'utqici turnatele nr. 3 şi 7. o aha fabrică muncă şi violă liberă au scris-o
cepute ca turnate „moderne" pen­ n01 „dovezi". Producţia de fontă ca principală pirqhic în rclaccrca de aqlomcrare — ialu ciliva coloşi lurnaliştii pe carc-i ştim şi n-am
tru orele vremuri. Hunedoara ajun- slaqncazM din lipsa de consum in­ economiei naţionale şi transforma­ care fac ca „oraşul flăcărilor" să lutul ilecit s-o consemnăm.
qc să producă in ajunul primului fern". rea Bomînici Intr-un stal industrial verse pe arterele economiei no/io- Pe oglindii upeî, nuferii şi-du deschis petalele, îm plinind frumuse­
război mondial peste 87 000 tone de Veteranii Hunedoarei refin bine înaintat. nalc un puternic şi viquros torent AL. VASIU ţea Horei din secularul parc.
Foto : V. ONOIU