Page 46 - 1964-06
P. 46
D rumul socialismului Nr. 2942
Pag. 2
7 5 D E ANI D E LA M O A R T E A M A R E L U I P O E T ESENŢIALUL :
MĂSURI EFICACE, Şcoala profesionalâ de ucenici
i ih . a. i 1 IE 3 3so. i aa. a s c t i APLICATE LA TIMP căi ferate Arad
(Urmare din pag. I-a) recrutează elevi pentru meseriile:
— MONTATOR! TELECOMUNICAŢII ;
Mai am Pentru înfăptuirea noului angajament — MECANICI 1NTREJINERE TELECOMUNICAŢII;
r luat în întrecerea socialista nc-au mai
trebuit doar 40 dc zidari, atîc cîc era — DULGHERI CONSTRUCŢII;
un singur dor necesar pentru a completa efectivele — CAROSIERI AUTO;
I f e ; planificate. După sosirea acestora pc
şantier s-a tiecuc din nou la redistri — MECANIC! AUTO-MOTO;
Mai am un singur dor: buirea sarcinilor pc maiştri şi obiective.
In liniştea serii In ajutorul nostru a venit biroul orga — ELECTRICIENI INSTALAŢII AUTO-MOTO.
Sâ mă lăsaţi să mor nizaţiei dc partid caic a repartizat la
La marginea mării; locurile chcic ale producţiei pc cci mai înscrierile pentru examenul de admitere se lac pînă la data de 30
Să-mi fie somnul lin buni comunişti, pc cci cu o calificare iunie 1964.
l i Şi codrul aproape, superioară. întărind astfel formaţiile de Se primesc candidaţi din localităţile: DEVA şî BRAD, precum şi
lucru, numea a decurs nui bine. mai
Pe-ntmsele ape
ritmic, ceea ce a dus în prezene la în din comunele subordonate — absolvenţi ai şcolilor de 7 ani.
Să am un cer senin. cadrarea în angajamentul nostru dc a
Nu-mi trebuie flamuri,
realiza un apartament pe zi. Datorita Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic de la secretariatul şco
Nu voi sicriu bogat ritmului bun în caic se munceşte acum,
Ci-mi împletiţi un pat roate lucrările se încadrează în preve lii, Arad, Piaţa Vasile Roaitâ nr. 1 telefon P.T.T.R. nr. 33—49 sau
Din tinere ramuri. derile graficelor dc execuţie, crcîndu-sc C.F.R. 343, intre orele 7—15.
pc alocuri chiar avansuri substanţiale.
Şi nime-n urma mea In această situaţie sc găsesc blocurile
Nu-mi plîngâ la creştet, B II/6. BII/7 şi B 1/5, unde s-a creat un
Doar toamna glas sâ dea decalaj dc 7—10 zile faţă dc prevederi.
Frunzişului veşted. Avansurile create ne dau convingerea i m p o r t a n t ;
că şi celelalte 112 apartamente pc caic
Pe cind cu zgomot cad va trebui să le predăm pînă Ia 23 Au
lzvoarele-n-truna,
gust, vor fi executate înainte de ter ÎJ^TREPRINDEMEA
Alunece luna
men.
Prin virfuri lungi de brad.
Pâtrunzâ talanga PLANTE MEDICINALE PRAŞTIE
Al serii rece vînt,
Deasuprâ-mi teiul sfint Poşta redacţiei
Să-şi scuture creanga achiziţionează plante medicinale din flora
Tov. A. ADAMONI — Haţeg şî
Cum n-oi mai fi pribeag GH. BULUMACI — Simeria. In scri spontana la preţuri avantajoase pentru
De-atunci înainte, sorile dumneavoastră : „Fruntaşii între culegători, după cum urmează:
M-or troieni cu drag prinderii" şi respectiv „Simbol al mun
Aduceri aminte. cii socialiste” , enumerat) pe cci care au PRET/Kg.
Luceferi, ce răsar fost declaraţi fruntaşi în întrecerea so
Din umbră de cetini cialistă pc anul 1963 la I.C.R. Haţeg şi v e r d e u s c a t
Fiindu-mi prieteni, respectiv atelierele R.M R Simeria. Nu FLORI DE SOC 0,60 lei 4,00 tei
arătaţi însă, metodele lor de muncă şi
O să-mi zimbeascâ iar. căile prin caic au obţinut cele mai bune FLORI DE MUŞEŢEL 1,00 4# 6— 8,00 „
Va geme de patimi rezultate. Dc asemenea, nu amintiţi ni FLORI DE TEI 1,50-2,50 1# 7— 10,00 „
Al mării aspru cînt... mic despre realizările ce le obţin în FRUNZE DE MĂTRĂGUNĂ 1,50 II 10,00 „
Cî eu voi fî pămînt anul 1964. Din aceste motive scrisorile FRUNZE DE LĂCRIMIOARE 1,20 1 1 6,00 ,,
In singurătate-mi. nu au putut fi publicate. Vă rugăm ca FRUNZE CU FLORI DE PÂDUCEL 0,70 1 1 3,50 „
pe viitor, cînd mai scrieţi despic frun- FRUNZE PATLANGINA ÎNGUSTA 0,60 - 5,00 „
caşi. sau evidenţiaţi în întrecerea socia 1 1
listă, să împărtăşiţi şi din experienţa lor. IARBA DE ROSTOPASCÂ 0,60 II 3,00 ,,
P O E T U L T R Ă IE Ş T E 0 Tov. D. I.UCA — Săcărîmb şi T. IARBA DE SASCHIU 2,00 1 1 8,00 „
IARBA PĂPĂDIE
2.C0 ,,
0,40
APOLZAN — Vinţul dc Jos : Scrisorile RĂDĂCINĂ DE MĂRUL LUPULUI 1.70 II II 7.00 „
dumneavoastră „Contribuţia brigăzilor
RĂDĂCINĂ DE STRIGOAIE
5,00 „
Luceafărul P R I N O P E R A S A Ia îndeplinirea planului” şi respectiv RĂDĂCINĂ DE 1,00 II 9,00 „
„Notă de întrecere” n-au fost publi
1,75
PĂPĂDIE
In dimineaţa zilei de 15 iunie 1SS9, Creaţia lui Eminescu se bucură dc o cate deoarece au parvenit la redacţie cu COAJE DE CRUSIN 1,00 II 2,50 „
multă întîrzicrc. cînd faptele erau deja
doi servitori ai spitalului Brincovcnesc adevărată şi larga preţuire abia în perimate Este bînc ca în asemenea ca MUŞCHI DE BRAD — 1# 2,00 ,,
poeziei romîneşti au declarat Oficiului dc stare civilă de anii regimului dc democraţie popu zuri sa nc scrieţi cît nui operativ. MUŞCHI DE STEJAR — 2,50 „
lara, ca urmare a politicii înţelepte a
cesul lui Eminescu. Pc actul de moarte
al poetului cci doi servitori, neştiutori Partidului Muncitoresc Romîn de va $ Tov. I. PADUREANU — C. S Aceste plante se preiau la sedi I întreprinderii şi de achizitorii în-
dc carte, au pus pecetea degetelor lor lorificare a toc ce este dc pic; în moş
Luni, 15 iunie, se împlinesc 75 de fletesc al poporului Creaţia popu bătătorite. tenirea noastră literară In aceşti ani Hunedoara. Intr-o scrisoare nc sesizaţi treprinderii care se găsesc în raza itregii regiuni.
oni de la moîiflea marelui nostru lară a fost pentru el un izvor nese La 17 ionic, la orele 6, cortegiul înso Eminescu a fost proclamat membru dc faptul că Ia secţia dumneavoastră pla
nul sc depăşeşte în fiecare luna. Ar fi
poet Mihail Emmcscu. Cu prilejul cat de inspiraţie, o şcoală a poeziei ţit Jc un mare număr dc studenţi. g-i* onoare post-mortem al Academici bînc dacă nc-aţi scrie şi caic sînt meto
acestei comemorări, poporul nostru care l-a ridicat la cele mai înalte /etan şi prieteni, porni spre cimitirul R.P.R., iar opera sa a fost publicată in dele dc muncă şi măsurile cc sc aplică
îl sărbătoreşte pe Luceafărul poeziei culmi ale artei poetice moderne. Bcllu, creeînd pc calea Victoriei, calea mai multe volume şi comentată dc că pentru obţinerea acestui rezultat. ! Uniunile raionale ale cooperativelor de consum
romîneşti în mod deosebit. „ Zilele Nimeni în literatura noastră n-a Rp.huvci şi Cîmpia Filarctului. In drep tre cercetători dc scamă ca Tudor Via- ♦
nu, G Călincscu, Pcrpcsicius,
Mihail Eminescu’ . desfăşurate între închinat iubirii şi naturii versuri alit tul Universităţii şi la mormînt se ţi Simion şa. Eugen
5— 75 iunie pc baza unei Hotărîn «i de Inimoase, de înflăcărate ca Emi nură cuvîntări îndurerate. Pc înserat, din A Jba lulia, Brad, Haţeg, llia, Orăştie şi Sebeş
corpul neînsufleţit al poetului fu cobo-
Consiliului de Miniştri, în cate au nescu. Trecutul glorios al po rit în mormîntul umed, dc ploaia mă Recent au apărut noi volume cum A G E N D Ă
avut loc numeroase acţiuni cultura porului nostru, lupta sn pentru li runtă ce pica ilin cor, între un tei şi sînt : „Eminescu — proză literară1', c-
diţic îngrijită dc Eugen Simion şi Do
le închinate memoriei poetului, au bertate îşi găseşte oglindirea în ver vm brad. rea Şutcu, cu un studiu introductiv dc RADIO recrutează candidaţi pentru şc olile tehnice de cooperaţie cu du- j
constituit o manifestare de sinceră suri de un fierbinte patriotism, iar Astfel s-a stins cel mai marc poet, pc Eugen Simion ; „Eminescu şi teatrul"
cinstire adresată de popor celui mai revolta viguroasă de nedreptă care l-a ivit pămîntul romînesc. dc loan Masroff, care ptme în lumină 15 IUNIE 1964 rata de 4 ani pentru specialităţile:
strălucit poet al său. In aceste zile ţile sociale este o puternică che credinţa nestrămutată a lui Eminescu
au avut loc o sesiune festivă co Mihail Eminescu. ridicat din mijlocul în misiunea culturnl-cducaiivă a teatru PROGRAMUL I: 5,06 Cîncccc dc — MERCEOLOGI Şl CONTABILI.
mare la luptă „Zdrobiţi orîiuJuirea
mună a Academiei P P Romînc şi ce.i crudă şi nedreaptă / Ce lumea poporului nostru, a fost numit pe bună lui : „Viaţa lui Mihzi Eminescu” do G. munca; 5,-10 Muzică uşoară interpre-* Aceleaşi uniuni raionale recrutează candidaţi pentru şcoala pro- ,
Uniunii Scriitorilor. s-a deschis e:t- dreptate „Luceafărul poeziei romîneşti” Călincscu, a IV-a ediţie, cît şi lucrarea tată la diferite instrumente; 6,07
poziţia „Eminescu", la cluburi si că- o împarte în mizeri si bogaţi". Prin Eminescu, pentru întîia oară crea Zaci Dumiirescu-Buşulenga „Eminescu” . Jocuri populare; 7,06 Melodii popu festonalâ cu durata de 2 şi 3 ani pentru meseriile:
ţia literară romîncască a intrat în lite
lare; 7,30 Statul
medicului;
9,01
nv'ne culturale, în şcoli şi mstitu{ii Creator strălucit a lim bii romîne ratura universală, cu poezii dc marc apărută în colecţia „Oameni dc scamă” , Mici piese de estradă; 9,20 Jocuri
aduc o nouă lumină asupra operei şi
au lost organizate simpozioane, con literare, deschizător de drumuri în valoare. Poezia lui Eminescu este plină personalităţii lui Eminescu. populare; 11,00 Muzică populara in — VINZATORI MAGAZINE SĂTEŞTI;
ferinţe, spectacole, festivaluri de evoluţia stilului poetic romînesc, dc dragoste pentru viaţă, pentru natu terpretată de Sofia şi Gloria Burnca; — VINZATORI LIBRARI;
Eminescu a continuat şi a dus la Cu prilejul comemorării morţii poe
poezie. ră. pentru popor, pentru luptele po tului să ne aducem cu toţii aminte dc 11.30 Muzică uşoară; 12,51 Solişti şi
desăvirşire eforturile înaintaşilor porului.
In ultim ii ani poporul nostru i-a ccl mai ales între toţi scriitorii aces orchestre dc muzică populară; 13,10 — OSPĂTARI, CROITORI Şl CIZMARI.
pentru crearea unei lim bi artistice. Cnnoscînd viaţa poporului si cînrecu!
adus lui Eminescu cel mai mare Oamenii muncii l-au iubit întot popular, Eminescu a trăit adine senti tui neam, apărut pc neaşteptate în lite Melodii din operete; 15,00 Muzică Examenul de admitere pentru şcolile tehnice se dă între 1— 6 iu- j
omagiu p o s ib il: tipărirea operei sale ratura epocii. In viaţa lui scurtă a dus populară din Moldova; 16,10 Muzi
deauna pe Eminescu. dragostea şi mentul patriotismului, pe care ni l-a că uşoară interpretată la havaiană şi
în milioane de exemplare şi în zeci stima lor faţă de cieaţia poetului lăsat şi prin poeziile sale (Scrisoarea III). arta poeziei la înălţimi neîntrecute pînă chitară; 18,35 „Un nume drag, o | lie a.c., iar pentru şcolile profesionale între 7— 12 iulie 1964, la cen- ţ
şi zeci de edi(h. Dacă de-a lungul Burghezia s-a străduit să înfăţişeze ci astăzi. melodic cunoscută” — muzică uşoa | trul şcolar Alba lulia. >
j
celor şase decenii — de la 1883 şi crescînd odată cu înţelegerea mai titorilor un Eminescu falsificat, tcmîn- R. NOJA ră; 20,10 „Din comoara folclorului
pînă în 1944 — opera lui Eminescu profundă a vieţii şi operei sale Lar du-sc de critica pc care poetul a făcuţ-o profesor nostru” ; 21,00 Jurnalul satelor; 21,25 Candidaţii se recrutează numai din mediul sătesc.
a fost tipărită doar în circa 7 75 000 ga popularizare a operei marelui orînduini crude şî nedrepte. Numeroa Muzică uşoară romîncască.
exemplare, în 15 din cei douăzeci poet, întreprinsă in anii noştri, prin se din scrierile lui au fost lăsate în în Şcoala dc 8 ani Balşa Informaţii suplimentare şi însc rierile se fac la uniunile raionale, \
de ani care au trecut de la elibera editarea şi cercetarea minuţioasă a tuneric. raionul Orăştic PROGRAMUL II: 3,40 Cîncccc şi | La comune şi sate au fost afişate prospecte. |
rea patriei tirajele operei emines com oiilor poeziei eminesciene, au jocuri; 9,20 Muzică dc estradă; 9,40
ciene s-au ridicat la 1.500 000 de sporit şi mai mult dragostea po Cîntccc dc Constantin Romaşcanu ;
porului nostru fală de geniul poe S i m p o z i o a n e L i t e r a r e 10.30 Muzică populară din diferite
exemplare şi in mai mult de 50 de regiuni ale ţârii; 12,02 Melodii de
edilii. ziei romîneşti. Trustului minier s-a organizat o vitri muzică uşoară; 13,08 Orchestre dc
Opera inegalabilă ,i marelui geniu Dar poezia sa a căpătat în zilele Din iniţiativa Comitetului sindicatu nă cu operele scriitorului. mandoline; 13,37 Formaţii artistice
al poeziei romîneşti, în care se re noastre un larg răsunet şi peste ho lui Trustului mmicr Deva. s-a organizat M. BiSCA dc peste hotare care au conccrtac în LA UN COSTUM ELEGANT,
flectă bogăţia sufletească a poporu tare. datorită creşterii prestigiului in cu salariaţii de aici un simpozion lite corespondentă ţara noastră; 15,30 Muzică uşoară dc
lui, delicateţea, înţelepciunea şi ge ternaţional a l.ţă rii noastre Opera rar închinat memoriei marelui poet ro- k compozitori romîni; 16,30 Muzică UN PANTOF MODERN „ SUPER-
nerozitatea sa, şi-a găsit cu adevărat eminesciană s-a răsnîndit in multe min îVlihnil Eminescu. In cadrul aceleiaşi manifestări închi populară; 19,05 Muzică u;oară inecr-
preţuirea de-abia în anii puterii ţări, versurile sale Iţind traduse in In cadrul simpozionului, tov. îng. Ni- nate memoriei Luceafărului poeziei io- pretară dc Gigi Marga şi Georgc Bu-
populare, cînd ea a cunoscut o răs- peste .30 de limbi. colnc Ghibincea a evocat viaţa şi ope mîneşti, din iniţiativa filialei sociccâţii nca; 19,40 Agenda teatrală; 22,00 produs al fabricii de încălţăminte
pîndire fără precedent Numai în Poporul nostru sărbătoreşte Lu- dc ştiinţe istorice şi filologice din Deva, „Zilele Eminescu” ; 22,30 Muzica din
ra marelui poet. Au fost audiate dc pc a avm loc în sala festivă a şcolii me operete; 0,05 Muzică dc dans.
1962 tirajul ediţiilor Eminescu a în cealăml poeziei romîneşti intr-o bandă dc magnetofon versuri recitate dii „Dcccbal” un simpozion literar „M i Radiojurnale şî buletine dc ştiri: „A R T A " ORADEA
sumat 230 000 de exemplare. epocă cînd Rominia cunoaşte o în dc regretatul actor Gcorgc Vraca şî hail Eminescu” . 5,00; 7,00; 8,00; 10,00; 12,00; 14,00;
Cu prilejul acestei acţiuni culturale,
Strîns legat de popor, Eminescu florire fără precedent în istorie, cînd melodii inspirate din versul emines tov. prof. Dumitru Susan, directorul 16,00; 13,00; 20,00; 22,00; 23,52; De vînzare la toate magazinele
i-a cunoscut îndeaproape viata, su poporul nostru, condus de partid cian interpretate dc artista emerită An- şcolii medii „Dcccbal” şi Elena Frunză, (programul I); 9,00; 11,00, 13,00;
15,00; 17,00; 19,00; 23,00; 0,52 (pro
ferinţele, bucuria. De aceea, el merge cu paşi siguri spre acele înăl gela Mol do van. profesoară, au vorbit despre poet şi gramul li). Ide încălţăminte din localitatea d-voastră.
cmt.it ca nimeni altul, in versuri de ţimi la care au aspirat şi pentru care Tot cu prilejui manifestărilor închi opera sa.
Manifestări asemănătoare au avut loc
o rară strălucire, întregul univers su au luptat cei mai iubiţi hi ai săi. nate lui Mihail Eminescu, în cadrul şi la celelalte şcoli medii din regiune. TELEVIZIUNE
15 IUNIE 1964
ţii sale, dc revolta împotriva „orîntltii-
rii crude şi nedrepte” de geneza unei 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10
creaţii, dc truda marelui artist al cu- Pentru tineretul şcolar miniaturi teh
vîntului, dc marele om şi geniu al po nice; 19,40 Dansatoarele mărilor;
porului romîn — Mihail Emmcscu. 20,00 Lanterna cu amintiri, 2i ,05
.. Umbrele trecutului sc destramă par Recital muzical-corcgrafic; 21,45 Tc-
Este îndeobşte foarte cunoscut faptul In sala suprasolicitată a Teatrului postite sub coasta dealului dinspre apus că şi din umbrele lor sc desprinde chi losporc.
că universul copilăriei lasă impresii „Emmeseu” au lusr prezentate cele 2t pc care sc întinde pînă dincolo tic Cu- pul Ralucâi pentru care poetul a cul
multiple, puternice şi adinei în su comunicări, multiple pagini de investi corăni şi Cătămărcşti — vale, împărăţia tivat o mare afecţiune. Ea doarme as CINEMA
fletul fiecărui om şi că acestea îl în gaţii şi exegeze legato dc viaţa şi opera codrului „măriei sale". tăzi somnul dc veci străjuită dc umbra
soţesc cu fidelitate, constituind prilej poetului, sense cu multă trudă, cu mi Dulceaţa peisajului, farmecul cc dom salcîmului sfint:
dc profunde reflecţii şi reverii — mai gală şi răspundere ştiinţifică. Pc lmgă neşte peste fiica acestor locuri l-a fă „O, mamă, dulce mamă, din negura dc I 15 IUNIE 1964
ales în cazul unor rare sensibilităţi c.i delegaţii din ţară şi capitală, cic au r.ot cut pc poet să-şi formuleze dorinţa: vremi DEVA : îndrăgostitul — cinema
aceea a marelui nostru poet Eminescu. audiate dc un impresionant număr de „Aş vrea sâ am o casă, tăcută, mituti- Pc freamătul dc frunze la tine tu nu tograful „Patria" ; A douăsprezecea
Tocmai dc aceea e firesc ca fiecare localnici, dc bătrîni, adulţi, de tineri şi c.i, în valea mea natală” . chemi; noapte — cinematograful „Arta” ;
cititor, cunoscător sau cercetător al vie chiar dc pionieri, care ascultau cu toţii, Pădurea cu tainele şi farmecul ci îl Deasupra criptei negre a sfîntului PETROŞANI : Omul cu ricşa — ci
ţii şi operei eminesciene, oricît de mo intr-o încremenire dc marmură, vorbele reclama de asemeni pc copilul Mihai şi mormînt nematograful „Republica” ; Cum stăm
dest ar fi el. să fie ispitit dc dorinţa frumoase despre Eminescu, anticipau el nu stătea mult pc gînduri: Se scutură salcîmii dc toamnă şi de tinere ? — cinematograful „7 Noiem
de-a vedea, dc-a cunoaşte şi de-a călca rostirea versurilor citate sau îşi şter vînt” , brie” ; ALBA IULIA : Douăsprezece
pc locurile ce-au constituit leagănul co geaţi lacrimile cînd sc vorbea despre „Şuieram l-a ci chemare Alături dc ca, în cimitirul bisericuţei scaune —* cinematograful „Victoria";
Şi-am Ieşit în eîmp rîzînd” .
pilăriei lui Eminescu. ..Emmcscu şi Botoşanii"; „Cadrul bo- Pleca dc la conacul căminarului din spatele casei sc odihneşte şi cămi Bate roba — cinematograful „23
Această dorinţă cc-nm purtat-o cvi toşenean în creaţia eminesciană” ; „Do Ghcorghc Eminoviei, aflat în partea narul şi încă doi fii ai acestuia lorgu August” ; SEBEŞ : Ucigaşul plătit —
pictate în suflet încă dc cînd am în rul în creaţia eminesciană” etc. lL est a cătunului, şi traversa în grabă şi Nicolae. cinematograful „Progresul” ; Placido
văţat primele versuri ale poeziei „Re In ocini acestora, în sala teatrului, în şirul de casc sau le înconjura pcncru a Imaginile sc îmbogăţesc, impresiile sc — cinematograful „Sebeşul” ; ORÂŞ-
vedere”. „Codrule codruţule, Cc mai întreaga atmosferă a oraşului am intuit ajunge la pădurea dc argint unde: cumulează, emoţiile copleşesc tot nui T1E : Fiicele partidului — cinema
faci, drăguţule,... am împlinit-o în zilele prezenţa imaginii marelui poet. care „Parc-ea şl trunchi! veciniei poartă mult, aparatele dc fotografiat declan tograful „Patria” ; Povestirile lui
dt 7, 8 şi 9 îume a.c., cn prilejul desfă prin cuvîntul vrăjit al poeziei sale s-a Suflete sub coajă, şează mereu, creioanele notează şi une
şurării lucrărilor Sesiunii ştiinţifice „E- legat pe veci cti mii dc libre nevăzute Cc suspină printre ramuri cu a ori batistele trec peste obraz pentru a Drda — cinematograful „Flacăra” ;
mincscu” a Societăţii de Şciinţc Istorice de Botoşani, dc Ipotcşti şi dc întregul glasului lor vrn;ă“ . zvîiua picăturile din prea- plinul su HAŢEG : .Pc Donul liniştit — scria
şi Filologice din R.P.R,, cc a avut loc la pămînt romînesc pe caic l-a colindat, Această vrajă ne-a învăluit şi mai fletesc cc ţi-1 dăruie vizitarea acestui I şi II — cinematograful „Popular” ;
Botoşani şi cu prilejul vizitării Ipoteşti- de întregul nostru popor a cărui nă mult în momentul cînd am păşit pe leagăn al copilăriei dc la Ipotcşti, scur BRAD : Hoţul din San Marcngo —
lor şi a Casc; memoriale „Mihail Emi zuinţe le-a cîntat ca nimeni altul pînă pămîntul dm ograda căminarului. tă şi unică crapă fericiră din viaţa atît cinematograful „St. roşie” ; ILIA : 3
nescu” . astăzi. îndeobşte gălăgioşi, vorbăreţi, co de zbuciumată a poetului.
-k
Botoşanii, oraşul în caic cînarul Emi Impresia dominantă trăită cu prilejul municativi, vizitatorii au devenit tăcuţi, Izvorît scnîn şi timid din legendele zile după nemurire — cinematogra
nescu la vîrsta de 14 ani, a funcţionat descifrării urmelor poetului pc melea iiăpiniţi de atmosfera pioasa eu caic Iporcştilor — acest „luceafăr” avea să-şi ful „Lumina”.
ca practicant la Tribunal şi apoi în ca gurile copilăriei sale a constituit-o de fiecare trăia intensitatea clipei dc în- urmeze traiectoria sa pc coordonatele
litate dc copist al Comitetului perma sigur pentru mine ca şi pentru ceilalţi tîlmre cu locurile în care a văzut lu artei, să sc înalţe pc bolta literelor B uletin meteorologic.
nent al judeţului Botoşani, ne-a în- vizitatori contactul cu Ipotcştii. mina zilei Mihail Eminescu. romîneşti şi — cu toate că fiinţa sa
rîmpinac cu cele doua aspecte pcisa- Ipoteşriul e un sat mic. Situat la 8 Casa memorialâ, bazar de documente fizică a apus acum 75 dc ani în vii PENTRU 24 ORE
giste pline de semnificaţie. Pe lIc o par km de Boioşani şi i sc spunea Co tu na preţioase: manuscrise, fotocopii, acte, toarea zbuciumului dc pe malurile Dîm
te vecinul oraş, iar pe dc alta pane Ipoteşn, cătunul Ipoceşti şi aparţinea scrisori, ilustraţii etc. e vizitaiă încr-o boviţei — lumina sa străluceşte tot nui Vreme ncstabilă cu cerul variabil.
noile blocuri de locuit, noile construc de comuna Cucorăm. tăcere şi pictate cuceritoare. viu, mai puternic pc cerul semn al li Vor cădea aver.se dc ploaie însoţire
ţii culturale ca cca a şcolii medii ,,M ...Ţara basmelor din caic a izvorît Nu s-a explicat nimic, exponatele teraturii Komînîci socialiste. dc descărcări electrice. Vînt moderat
Emmcscu” şi a Teatrului dc stat. ;,M. luceafărul versului romînesc se arătă. aveau putere de comunicare directă. prof. DUMITRU SUSAN din sud-est. Temperatura, ziua va fi
Eminescu”, în sala căruia şi-a desfăşurat Intr-o vîlcci înverzită şi scăldată în Fiecare document vorbea despre o eta director al Scolii medii cuprinsă între 24 şi 29 grade iar De vînzare în toate unităţile a limentare, depozite de vinuri şi da
lucrările Sesiunea ştiinţifică „Eminescu” . soare se răsfăţaţi casele Ipoteştilor adă pă a vieţii poetului, de tragismul vie „Dcccbal' -Deva noaptea între 13 şi 18 grade. alimentaţie publică din regiune.