Page 47 - 1964-06
P. 47
Nr. 2942 Dramul socialismului Pag. 3
A
HOTARIRILE PRIND VIATA HAŢEG;
De Ia su M a cţia
Sesiunile sfatului popular sînt o for este botărîrea adoptată în sesiunea din bune, comisia permanentă agricolă, îm noastră voluntară
mă de lucru a deputaţilor. In cadrul trimestrul II 1963 care a analizat preo preună cu activul său lărgit şi alţi spe
lor, deputaţii ascultă rapoarte pe dife cuparea sfatului popular pentru desfă cialişti a întocmit un studiu privind
rite probleme ale muncii sfaturilor şurarea procesului instructiv din şcoli creşterea animalelor în funcţie de con Concursul grupelor
populare, îşi spun părerea asupra stă şi asigurarea spaţiului de şcolarizare în diţiile existente pentru fiecare unitate
rilor de lucruri şi adoptă botăriri co vederea generalizării îrivăţămîntului de în parte. Sesiunea a adoptat şi alte mă sanifare
respunzătoare în vederea continuei îm 8 ani. Sesiunea a stabilit printre altele suri privind cumpărarea de animale, asi
bunătăţiri a activităţii de conducere a ca în toate comunele de centru unde gurarea spaţiilor de adăpostirc cores In raionul Haţeg s-a desfăşurat re
economici locale. Faptul că la sesiunile nu există spaţiu corespunzător dezvol punzătoare şi altele. cent concursul grupelor sanitare de.Cru
sfatului popular participă pe lingă de tării reţelei şcolare să se construiască Dar adevărata muncă, începe abia ce Roşie. Cu acest prilej în comunele
putaţi şi un număr de invitaţi creează noi localuri, sau să se extindă cele exis după aprobarea botărîrilor de către se şi satele raionului s-a dus o intensă
premise pentru cunoaşterea de o masă tente. Ca urmare a botârîrii adoptate, siuni. In scopul înfăptuirii prevederi muncă de popularizare, de cunoaştere
nni largi de oameni ai muncii a pro sfaturile populare comunale au fost ori lor hotărîrilor adoptate de sesiuni, Sfa a măsurilor profilactice şi de interven
blemelor discutate şi hotărîrilor adop entate să folosească cea mai marc parte tul popular raional llia a căutat sa atra ţie operativă în ajutorul celor sufe
tate. a contribuţiei voluntare pentru con gă coţi factorii interesaţi. De aceea ho-
Ţinînd scama de sarcinile ce-i revin, strucţii de şcoli de 4 şi 8 ani. tărîrilc sînt transmise în copie sfaturi rinzi. Aceasta acţiune a căpătac un ca
sub permanenta îndrumare a comitetu In prezent peste 60 la sută din fon- lor populare comunale, secţiilor şi uni racter de masă Personalul mcdico-sani-
lui raional de partid, Sfatul popular tăţilor subordonate. In acelaşi timp se t?.r a muncit cu multă însufleţire în
al raionului llia s-a orientat să pună în organizează un control şi o îndrumare pregătirea şi instruirea grupelor sani
discuţia sesiunilor sale cele mai impor sistematică în teren. Membrii comitetu tare.
tante probleme ale economici şi cultu DIN ACTIVITATEA lui executiv raional, aparatul său ur In comuna Brctbclot tînăra doctori
rii locale, pe acelea care viaţa le ridică măresc cum comitetele executive ale ţă Florica Preda a pus mult suflet în
într-o anumită perioadă, mai imperios. sfaturilor populare comunale aplică în pregătirea concursului de Cruce Roşie,
La alegerea problemelor s-a avut în SFATURILOR POPULARE viaţă sarcinile cc le revin, le dau îndru
vedere de fiecare dată latura cea mai mări corespunzătoare. atrăgînd şi grupele sanitare din Tuştea
importantă a muncii sfatului popular Membrii comicecului executiv raional şi Silvaş. Concursul din comuna Berthe-
care necesita în etapa respectiva o ana cît şi deputaţii raionali participă cu re lot a scos în evidenţă buna pregătire
liză minuţioasă şi măsuri concrete de durile din contribuţia voluntară sînt gularitate la sesiunile sfaturilor popu profesională a tuturor grupelor, într-o
îmbunătăţirea activităţii viitoare. destinate construcţiilor şcolare. In în lare comunale. Astfel, ei au posibilitatea acţiune patriotică atît de importantă.
O atenţie deosebită s-a dat pregătirii treg raionul sînt în diferite stadii de lu sa cunoască modul cum sfatul popular Sarmisegetuza a fost alt centru care Taraful căminului cultural din Poiana, raionul Sebeş, cu prilejul con•
materialelor ce urmează să se prezinte cru 8 şcoli de 8 ani, 10 şcoli de 4 ani s-a mobilizat la realizarea sarcinilor cc a găzduit concursul grupelor sanitare tele. Ele au subliniat aportul comisiilor cutsulul pi Vll-lca dintre artiştii ama lori, a ocupai unul din locutile de
în sesiuni. Rapoartele şi coorapoartele în comunele Almaş Săliştc, Hărău, Vc- le-au revenit, să dea unele indicaţii. din Păticincşti şi Clopotiva. Ca şi în de femei în mobilizarea colectiviştilor frunte in intreccre.
au fost astfel întocmite îneît sa consti ţcl, Visca, Coaja şi altele. Important însă în urmărirea modului comunele Pui, Dcimuş, Boşorod ctc,, l.i lucrările agricole şi acţiunile obşteşti IN CLIŞEU: Aspect de la spectacolul prezentat la laza regională de
tuie o bază de discuţii iar pe marginea Toc în botărîrea amintită s-a prevă cum se înfăptuiesc propriile hotăriri concursul a fost un bun prilej de mani de înfrumuseţare a comunelor. concurs de la Sebeş.
lor să se adopte cele mai corespunză zut ca la executarea construcţiilor şco este şi faptul că în fiecare sesiune a
toare botăriri. lare să fie organizate acţiuni de mun sfatului popular raional se prezintă in festare a dragostei grupelor sanitare de In discuţii un accent deosebit s-a pus
Pentru ca botărîrilc să fie cît mai formări în faţa deputaţilor asupra re Cruce Roşie pentru această nobilă ac pe participarea mai activă a femeilor Toate gospodăriile colective la nivelul celor fruntaşe
bine întocmite, să cuprindă prevederi că patriotică şi să se folosească pe sca zultatelor obţinute şi a deficienţelor tivitate obştească. la viaţa satului. „Noi răspundem în pri
ră largă materialele din resurse locale.
concrete, specifice problemei şi perioa semnalate. AUREL ANCA mul rînd de curăţenia şi buna gospodă
Urmînd exemplul unor deputaţi ca
dei la care se referă, la întocmirea pro Dionisic Ursu, din Lăpugiu, loan Dră- îmbunătăţirea continuă a muncii de responsabilul staţiei de radioficarc rire a satelor şi comunelor în care tră
im", a spus în cuvîntul
iectului sînt atraşi cei mai buni depu gan din Burucnc, lacob Dragomir din elaborare şi îndeplinire a botărîrilor Schimb de experienţa Gheorghiţa Pavclonî. său tovarăşa Invâţînd din lipsurile
taţi, specialişti şi alţi oameni ai muncii Gurasada şi alţi cetăţeni au participat adoptate de sesiunile Sfatului popular
raional llia a exercitat o influenţă po Despre experienţe, metodele şi stilul
care lucrează sau au tangenţă cu tema cu deosebit entuziasm la acţiunile pa De curînd, Comitetul raional al fe
zitivă în munca sfaturilor populare co de muncă al comisiilor de femei, au vor
analizei din sesiune. In cadrul sesiuni triotice. Din anul trecut şi pînă în pre munale. Pe lingă alegerea cu disccrnă- meilor din Haţeg a organizat un sebimb bit şi preşedintele comisiilor de femei anilor trecuţi
lor deputaţii au venit aproape de fie zent s-au efectuat prin muncă patrioti mînt a problemelor, sfaturile populare de experienţa între comisiile de femei de la G.A.C. Sîntămăria-Orlea, Toteşti
care dată cu propuneri valoroase de că lucrări a căror valoare trece de au căutat să adopte botăriri cît mai de la sate privind modul cum este or şi Livadia, făcînd numeroase propuneri. Gospodăria colectivă din Orăştioara In prezent gospodăria amintită arc în
îmbunătăţirea proiectului de hotărîrc. 430.000 lei. cuprinzătoare şi corespunzătoare, atră- ganizată munca în G.A.C., cum parti Schimbul de experienţă şî-a atins sco do Jos, realizează cea mai marc pondere proprietate obştească un număr de 223
cipă colectiviştii la munca cîmpului, la
Astfel botărîrilc adoptace au fost în Sesiunea Xl-a a sfatului popular ra gînd în acest scop mase largi de oa înfrumuseţarea satelor şi comunelor din pul pentru care a fost organizat. Toţi a veniturilor băneşti din valorificarea bovine, din care 54 vaci de lapte şi
cei prezenţi şi-au exprimat dorinţa de a
marca lor majoritate corespunzătoare, ional a analizat problema creşterii şi meni ai muncii. Perfecţionând continuu raion. Schimbul de experienţă s-a des- munci cu şi mai multă însufleţire pen produselor de origina animalieră. In anii J4l ovine. Pornind de la îdcca că nu
cu un bogat conţinut. dezvoltării sectorului zootehnie. In ve stilul şi metodele de muncă, sfaturile faşurac în comuna Sarmisegetuza. tru îmbunătăţirea muncii comisiilor de trecuţi însă aceste venituri nu au fost se poate obţine o producţie sporită de
Un exemplu concludent în acest sens derea elaborării unei botăriri cît mai populare vor reuşi sâ rezolve cu suc Pe marginea referatului prezentat de femei, pentru întărirea cconomico-orga- pe măsura posibilităţilor existente aici. carne, lapte, lînă ctc. f ir i o hrănite
ces sarcinile ce le revin. tov. Letiţia Arion, secretara comisei de nizatorică a G.A.C. şi înfăptuirea anga Aceasta, pentru că producţia de lapie a raţională a animalelor, consiliul de con
TEODOR VASIU femei din comuna gazdă, au luat cu- jamentelor luate în cinstea zilei de 23 înregistrat o oarecare rămînerc în urmă ducere, la indicaţia şi sub îndrumarea
preşedintele comitetului executiv vîntul tov. Aniţa Macra, Lenuţa Vida, August. A. MĂGUREANU faţă de plan, iar creşterea în greutate organizaţiei de partid, a luat din timp
al Sfatului popular raional llia Lucrcţîa Cristian, Nctuţa Arnnon şi al corespondent planificată la animalele contractate nu toate măsurile pentru asigurarea unei
s-a realizat. baze furajere corespunzătoare. Astfel, pe
O asemenea situaţie maî putea dăi cea mai marc parte a păşunilor s-au
făcut lucrări de îngrijire ca : împrăş
nui încă dacă nu se luau măsurile ne
Uşa lucrează Naria Toader fionare al maşinii, să o comonzi cesare pentru lichidarea lipsurilor. In tiatul muşuroaielor, curăţatul de arbo
după bunul plac, sâ Şli cum sâ eli
ret şi lăstărişuri ctc. De asemenea, în
toamna anului trecut însă, din iniţia
mini dclecliunile.
tiva şi sub îndrumarea Comitetului ra vederea regenerării pajiştei, pe o supra
Muncitoarele seefiei au primit-o faţă de aproape 70 ba. s-au făcut supra-
cu drag In mijlocul lor. au tnvâ- ional de partid Orăştic aici s-a între
Refin bine. E potrivită de statură. depănat, Am avut timp să fnvăf prins un studiu în scopul de a se vedea însămînţări cu ierburi perene. Ca ur
Are ochii negri ca tăciunele. Faţa bine meseria — caută să mă con ta!-o să cunoască tainele meseriei. care sine cauzele pentru care această mare, producţia de masă verde pe uni
ii este albă, calilehtă, iar părul il vingă, abătindu-se oarecum de la Nu pu[ine uu RksI zilele cind depu tatea de suprafaţă a crescut simţitor. Pe
are tăiat scurt, cu mult gust. Este întrebare. Şi colegele mele Vcro nătoarele Vcronica Mor/a. Xenia gospodărie bate pasul pe loc. Cu acest un alt trup de păşune în suprafaţa de
veselă tot timpul. Ride mult. To- nica Moga, Marin Moga. M arii fc- Mesa roş, Ana Vejdcl, Anişca Grecu prilej s-a ajuns la concluzia că princi 160 ba. tinde, de asemenea, s-au făcut
tuşi, cind discuţi pentru prima oară chereş, Rada Constantin, Anişca şi altele au rămas du/ră orele de pala cauză constă în lipsa de preocu lucrări do întreţinere producţia de mana
cu ea, te surprinde liniştea, lim i- Grecu, Lucrctia Mocanu, Nnstnsiu serviciu arălindu-i cum trebuie să pare pentru asigurarea unei baze fura
ditaleu cu care iii votbeşle. Simion şi altele obţin rezultate lucreze Asllel, ajutată de colegele jere corespunzătoare A reieşit, de pil verde Ja hectar pe tot ciclul de păşti-
La început am văzut-o la maşina bune... ci, pe 7.1 ce trecea, Muria Toader dă, că cele aproape 1.600 ha. de păşu nar este evaluată la peste 8.CC0 kg.
de depănat, lucrind cu multă sigu Nu era chip să allu ce mă inte acumula tot mai multe cunoştinle. ne şi fineţe naturale de care dispune Folosirea cu chibzuinţă a păşunilor şi
ranţă, cu pasiune. Tovatăşa Ana resa. Am cetut părerea tovarăşilor lucra din ce in ce mai bine După fîncţclor naturale a stat şi continuă sâ
Vejdcl, o muncitoare cu experienţă ei de muncă şl iată ce mi-au rela trei luni i s-a Incredinfat să lucreze gospodăria nu au fost folosite în mod stea în centrul preocupărilor consiliu
pe care o cunoşteam de mai multă tat : „Muria Toader este o tinără la o maşină de depănat. Avea emo raţional. lui de conducere. In primul rînd s-au
vreme, s-a apropiat de mine şi mi-a conştiincioasă, stăpinită de dorini a ţii. Se vedea In acelaşi rtnd cu In vederea lichidării unei asemenea luat măsuri pentru organizarea păşuna-
şoptit: „U cea mai bună depună de a lucru cil mai bine. Ea işi în muncitoarele care aveau o vechime scări de lucruri, pe baza studiului în rului raţional. In acest scop trupuiî’e
toare. Zilnic Işi depăşeşte planul. A grijeşte bine maşina pentru ca să de peste zece ani. Dar .n-a dezmin treprins s-a întocmit un plan de mă de păşune au fost repartizate pe spe
lost distinsă cu insigna de fruntaş poată funcţiona din plin. Dacă con suri care aplicat în practică să ducă la
In întrecerea- socialistă”, tn secţia stată că ceva nu e in regulă, fără ţit încrederea ce iVa, fost acordută, ridicarea acestei gospodării la nivelul cii şi categorii de animale, iar păşunatul
depănat a întreprinderii „Viscozo" să piardă timpul, cheamă muncito Chiar In prima lună şi-a depăşit celor fruntaşe. Pe lîngă alte probleme se face pe tarlale Pentru păşunatul va
Lupenl, erau muncitoare cu multă rii de la întreţinere şi remediază pionul. De alunei succesele se tin cilor de lapte a fost repartizata cea mai
experienţă, care aveau o vechime dclicienfu. Se aprovizionează cu ma lanf. în acest plan s-a pus un accent deosebit bună păşune situară în apropierea graj
de mai bine de zece ani. Marin Toa- terialele necesare, contro/ind aten pe dezvoltarea continuă a sectorului durilor. Buna organizare a păşunatului
der abia a sărbătorit majoratul. tă calitatea lor. In timpul lucrului In toamna anului trecut, cind co zootehnie, îndeosebi, pe baza reţinerii se reflectă şi în măsurile luate pentru
— Luctei ca şi colegele mele — nu-şi părăsea maşina pentru nimic muniştii secţiei uu votat in unani tmcrcrului femei din prăsilă proprie, şi asigurarea apei. Astfel, pe păşunile des
Imi răspunde plină de modestie dc- in lume. Urmăreşte cu migală tot mitate primirea ci In rindul can pe asigurarea unei baze furajere co tinate taberelor de vară s-au forat două
pănătoarea. respunzătoare.
drumul lirelor, sesizlnd pinâ şi cea didaţilor de partid, Matia Toader fîntîni noi şi s-au făcut jghiaburi.
— Totuşi rezultatele pe care le mai mică defecţiune. Işi ajută cu s-a angajat să tic mereu in frunte. De la. elaborarea acestui plan au tre Acum, în atenţia consiliului de con
oblinefi sini mal bune. De cc * — plăcere colegele de muncă0... cut aproape şase luni. Datorită măsu
Insist eu. Aşa lucrează depănăloatea Mana Este Iii esc. Acest lucm îi caracte rilor concrete stabilite şi a mobilizării ducere stă şi recoltarea fînurilor natu
Fata i se aprinse. O bucală de Toader. Dar pină să bjiuujă aici a rizează pe toii comuniştii alături de rale de pe cele 502 hectare. Inginerul
vreme nu a scos nici un cuvinl. trecut c perioadă de timp. Nu e a/it care a pornit şi ca. la muncă de către organizaţia de partid gospodăriei şi membrii consiliului de
— Lucrez de aproape doi ani la de simplu să cunoşti modul de iunc• a tuturor colectiviştilor, o marc parte conducere fac sondaje pentru ca recol
Atelierele R.M R. Simeria. La secţia I-a o nouă locomotivă reparată de L, DEMCTCR din sarcinile prevăzute au fost traduse tatul să înceapă la timpul optim.
harnicii muncitori de aici trece prin ultima fază de lucru: vopsirea.
în viaţă. I. MANEA
Temperatura
M A G A Z M si inteligenţa
Un medic din Shcfficld (Anglia), dr.
J E. Orme a raportat în revista „Bri-
-Carul cu bere 66 Tren condus de m ecanic automat tisli Journal of Psychology" observaţii
în conformitate cu care ar exista un ra
port între gradul de inteligenţă al unui
individ şi perioada anului în care el s-a
Cu un secol şi jumătate în urmă Astăzi, „Carul cu bere“ este monu Acest tren electric parc că nu se deo s-a instalat un traducror perfecţionat
Ducurcşl/ul era doar o incilcilutâ de ment istoric. Penhu pitorescul său. sebeşte de expresele care circulă pe li care transmite maşinii impulsuri de la o născut. Aceste observaţii au fost făcute
ulife negustoreşti, care Işi justilica rcrfizorii l-au ales spre u Uimo multe niile suburbane ale Direcţiei căilor fe anumita distanţă. Pentru a evita erori asupra 188 persoane alese la întîmplarc
pe bună dreptate denumirea de „T ir- secvenţe din lilmelc ,.Două lozuri“ şi rate Moscova, însă mecanicul din cabi de calcul, la anumite distanţe de la fie printre bolnavii unui spital, persoanele
gul din lăuntru\ Dincolo de aceste „ Telegram eDecorul său a co/is/i%. nă nu cuplează controlerul cînd por care gară sînt instalaţi craductori cu fiind din punct de vedere mintal dea
ulife era clmp întins. Nu rareori, a- iu/f. de asemenea, un plus de auten neşte trenul şi nu pune mîna pe frînă izotopi radioactivi. Cînd trenul trece supra mediei. Q. I.-ul lor (quotient de
pc/c Dîmboviţei se revărsau nemi ticitate in ecranizarea operelor lut pentru a-i opri în faţa peronului sta pe deasupra rraductorului, razele radio inteligenţă, care este evaluat, în pre
loase peste cocioabele tâbăcarHor de Ion Luca Cararţiale. ţiei următoare. Funcţia mecanicului este active acţionează asupra receptorului zent, prin teste, curente) s-a dovedit în
aici. Lucrările de restaurare tăcute anul îndeplinită cu precizie de o maşină de instalat într-unul din vagoane. In ăcc- medie în mod net mai ridicat la subi
Pe unul din aceste cimpurt. In acesta au redat „Carului cu berc“ calcul cu scmiconductori „SAU" spe laşi timp se declanşează rclcul care efec ectele născute între luna mai şi octom
locul vechiului han Zlătari, s-a ri strălucirea pe care u avut-o în urmă cializată. tuează corectura necesară în maşina brie decît la acelea născute între noiem
dicat In anul 1879 restaurantul Ca cu aproape un secol. împrospătarea In urmă cu cîţiva ani s-a încercat brie şi aprilie.
rul cu berc“ . care şi-a căpătat cutind picturilor inieriouie a necesitat multă primul mecanic automat sovietic. electronică. Dr. Orme a făcut cercetări în conti
o marc reputalie in rindul consu niUfaiă şi pricepe ic. S-a asir/mut in Atunci, instalaţia de calcul ocupa o In cursul lunii mai, pe linia Mosco- nuare asupra evoluţiei temperaturii în
mator Hor bucutcştcnt şl al vizitato acclaş timp o aerisire, iluminaţie şi nure parte a salonului vagonului mo va-Klin vor începe să circule în mod lunile care au prcccdac naşterile acestor
rilor străini, tl atrăgeau deopotrivă încălzire corespunzătoare şi s-au e- tor. In prezent, maşina „SAU" încape regulat trenuri electrice cu mecanic au persoane şi consideră că poate să facă
gustoasele mlncăruri romîneşh pre lectuai unele lucrări de extindete a în doua dulapuri mici dispuse paralel cu tomat. • următoarea deducţie: subiectele mai bine
parate aici, dar mai ales berea spe bucătăriei şi a lahoialorului de pali cabina mecanicului. In acelaşi timp s-a „M ica sirena', celebra sta dotate sînt acelea pentru care tempe
cială. e r ic. Sala va putea primi acum circa mărit volumul dispozitivului de mcnio- tuie din rada portului Copen ratura era în creştere în timp ce se
Construit In stilul speciile epoci». *00 de consumatori. La acestea se rarc-program. Mecanicul automat poa haga, care a fost decapitată aflau în perioada de gestaţie; dimpotri
cu bo(fate decoraţii inieiioare, cu adaugă şi alte noulăli. Mobilier ut şi te conduce trenul pe o distanţă de 600 acum mai bine de o lună de vă, o temperatură dcscrcscîndă în tim
vitralii policrome. Ireşce, ilustiind vesela au losi adaptate specificului, km. Maşina arc două programe: unul Maşină electronică necunoscuţi, şi-a reluat locul pul gcstaţici defavorizează copilul sub
dilerlic scene de viată. „Carul cu iar personalul va puilu costumele pentru circulaţia fără oprire a trenului, raportul inteligenţei. Aceasta nu se ve
6cre“ oferea buctucşlcnilor clipe plă epocii lui de glorie. Se mai cuvine iar celălalt cu opriri în fiecare gară. La i i în portul din capitala daneză, rifică decît în ce priveşte media, căci
cute de destindere menţionai lapful că dintre cele 40 de nevoie pot fi efectuate opriri neprevă de calcul care „gîndeşte duj)ă ce i s-a turnat un nou inteligenţa depinde, în mod evident, de
Cu timpul, tcsluuranlul a devenit zute sau anulate opririle programate. cap. alţi factori, în special ereditari.
locul de Inlîlnite preierat ut multor sortimente de berărie, cate se ser A crescut considerabil precizia de IN FOTO : Primarul oraşu Cu toate că aceste observaţii nu au
rcpiczenlanti de seamă ai vieţii vesc a cum aici II sini noi. funcţionare a maşinii. Pe osia montată Specialiştii Urmei „Spacc General" toate" va putea li creat In decurs lui Copenhaga, Wassard ler- fost făcute decît asupra unor subiecte a
noastre culturale şt artistice, cu ..Carul cu bere“ a redevenit uslăzi din S.U.A. studiază posibtlilaleu de cinci ani. Aceas/ă maşină va gensen. depune un buchet de căror inteligenţă era peste media nor
Gcot<ic Coşbuc. Ion Luca Ca/ur/iu.'e construirii unei muşini electronice reprezenta un lei de rezervor, Hori cu prilejul reinstalării ce mală, autorul lor consideră că aceeaşi
loncu Brezeunu şi mu/li ulfh. Uneori bcrăi ia nr. 1, a llucureştiului. de calcul „gindlioare0, capabile să umplut cu o *>o/u|/e de acid azotic influenţă trebuie să se constate şi în
aveau loc aici aprinse dezbateu lite M IRC EA 01 IM li AC Profesorul şi gemenii îndeplinească lunclii/e similare cu in concentraţie de 55 la sută, in lebrei statui în portul din ca cazul subiectelor cu nivel de inteligen
rare. — redactor la Agcrpics — acelea pe care le Indcjilincşte cre care vor ti introduse bucăli de lier, pitala (arii. ţă normală.
sliclă, aur şi alte metale. Se ştie că
Soţii Aden şi Fabria Baraţi, din lo ierul omenesc/ Această maşină va un lir de lier introdus f/t acid azo
calitatea iugoslavă Kusovska Mitroviţa, avea poate un volum mai mic de tic reacţionează la curent electric
au doi băieţi gemeni şi doua fete aşiş 30 de toii cubi şi se va compune intr-un mod similar cu (esuturile
6>E P R E T U T IN D E N I derea Băieţii în vîrstă de 22 de ani sini din citeva miliarde de elemente. nervoase ale animalelor. Dacă in
studenţi, iar fetele eleve. Băieţii seamă Ea se va remarca printr-un montaj Noutăţi din domeniul cosmonauticii
nă atît de mult unul cu altul, ca şi fe at elementelor deosebit de compact, acidul azotic se adaugă sarea unui
DIAMANT DE 40,8 CARATE să urmeze politica lui .1. Nehru. El tele de altfel, îneît nici părinţii nu reu printr-o solicitare termică toarte metal solubil, a<tmei pe electrozi o Radioastrononiii sovietici nu des O Societatea Sylvanîa Electronic Sys
a anunţai, de asemenea, mtenlia şesc să-i deosebească, cu atît mai pu mică In timpul tunetionării Ipoale se vor forma depuneri care se asea coperit că pe Luna concentraţia cle tems (SU.A ) a propus să se constru
Un diamant Imens, tn greutate guvernului de a înălţa, intr-un ţin cunoscuţii şî mai ales profesorii, ca- mai mică de 20 de waf» la 10 mi mănă mult cu celulele nervoase ale mentelor radioactive este de şase ori iască o reţea meteorologiei mondiala
de 40.8 carate, a lost (jiimt in zâia- viitor apropiat, ta locul incinerării rc-i confundă totodcauna. Intr-o zi, liarde de elemente), precum şi prin animalelor, forma şl aşezarea aces mai mare decît pe pâmînt. De aici se folosindu-sc radioizotopi. Ea ar cuprin
mintut din oraşul M irnii Suttsia- tul Nehru, un monument in amin după cc le studiase atent, vreme înde posibilitatea de „Instruire1' prin in tor depuneri se modifică sub aefiu- pot trage două concluzii: pe de o parte de cîţiva sateliţi avînd legătură cu sta
ciinl dorinţa unanim exprimată de tirea rer/retatului conducător al lungată, fizionomia şi manifestările, un dicarea directă a mostrelor. nca cimpuri/or electrice intern si primejdiile care pîndcsc pe viitorii ei ţii fixe sau mobile situate pe pămînt.
lucrătorii Fabricii de înnobilate, poporul indian. profesor a înccrcac să vadă dacă poate extern. Aceste proprietăţi sînt
Maşina electronică de calcul ,.gîn- luate In seamă In vederea „instilit exploratori, şi pe de alta posibilitatea Energia sateliţilor ar fi furnizată de
diamantului i s-a dat denumirea ghici care c Asan şi care Kaplan. I-a ditoare" va putea li lolosita in sis rii" maşinii electronice de cal
ETNA ERUPE DIN NOU pus să-şi schimbe de cîtcva ori locurile unor noi surse de energie. plutoniu 23S sau de curiu 24 4.
„Pentru tciicitea copiilor". temele de recunoaştere (de radio- cul Dacă In timpul ,.Instrui Q In Australia a fost experimentat
în bănci, i-a urmărit atent, dar cînd Q North American Company stu
I Vulcanul Etna a început din nou r ii“ maşina coml/e gieşeli, putlicu-
IN MEMORIA LUI NEHRU să erupă Din craterul centrat s-a i-a numit a dat greş. La examene, de locaţie, lonolocalie ctc.), tn siste lele de lier, sticlă şi aur aliate in diază un proiect care să permită astro- un nou aparaiaj astronomic denumit
teamă să nu asculte pe unul şi să pună
Inâliat o trombă de tavă incandes notă celuilalt, sînt ascultaţi de obicei mele de ghidaj si comandă a rache soluţia de acid azotic sini suimse nauţilor să abandoneze în caz de ava interferometru. El se compune din două
La Delhi a lost emisă o marcă centă care s-a scurs pe versan(i. telor şi In sistemele de navigaţie la acţiunea curentului (şoc electric), rie satelitul lor în momentul reîntoar oglinzi care colectează separat lumina
poştală care înfăţişează pe Ja- La numai citeva minute, un alt jet amîndoi odată, iar la sfîrşit sînt între a navelor cosmice, piecum şi in In urma cărui lapt se produc modi cerii în păturile atmosferice. In pre venită de Ia o stea şi care uneşte apoi
baţi care şi cum îl cheamă, luîndu-lc
w aliat lai Nehru in mijlocul po de lavă s-a ridicat la o înălţime de bună declaraţia lor. De altfel, cu industrie (comanda liniilor de mon- ficări structurale specifice. După zent, sateliţii se deplasează cu o viteză fasciculele luminoase obţinute în foca
consideiab.lâ incit Iq un moment
porului. Luind cuvinlul cu acesf toate că seamănă leit, se îmbracă şi tajt După părerea specialiştilor Ur „Instruirea" maşinii electronice de de 35 000 km pe oră şi dificultăţile rul unui singur telescop. Cu ajutorul
dat s-a lormut o adevărată linlină
prilej, Lai Dahadur Shaslri, primul de loc. Acest lenomen a durat o se comportă la fel, ci sînt doi studenţi mei „Space Genctal”, prototipul calcul, aceasla va li livra/ă bene- care trebuie învinse pentru a se pune acestei instalaţii s-a obţinut diametrul
ministru al Indici, a chemai poporul oră. foarte silitori şi niciodată nu au abuzat maşinij electronice de calcul „ qlndi- liciarului. la punct o „paraşută cosmică" sînt exact al stelei Vega 4.300.0C0 km. — de
de posibilitatea înlocuirii unuia cu ce
lalalt. uriaşe. 3,5 ori cît diametrul Soarelui.