Page 49 - 1964-06
P. 49
PROLETAR! D IN TO ATE TARILE, U N tŢ l-V Ă 'l
L T T O E i l B I
DE ÎNTREŢINERE A CULTURI!
3LKE
ÎNDEPLINIREA PLANULUI Plecarea deîegafeei P.M.R.
la Congresul al SV-lea al P.M.U.P.
Siderurgicii dc la Hunedoara au rea
lizat în acest an nuri succese în înde O B I E C T I V
plinirea prevederilor planului dc pro
Duminică dimineaţa a părăsit Capita
faţă
dc
activişti de partid. Au fost
ducte şi a angajamentelor luate în în la, plecînd spre Varşovia, delegaţia membri ai Ambasadei R.P. Polone în
trecerea socialistă ce se desfăşoară în
Partidului Muncitoresc Romîn care va
cinstea celei de a XX-a aniversări a eli PRINCIPAL participa la cel de-al IV-lea Congres al R.P. Romînă. Cu acelaşi avion a plecat
la Varşovia ambasadorul R.P. Polone în
berării patriei noastre.
Partidului Muncitoresc Unit Polonez. R.P. Romînă, Wîeslaw Sobîerajslci.
Un rol important în obţinerea unor Din delegaţie fac parte tovarăşii Emil ★ Zilele acestea mecanizatorii de la C.A5. Orlea muncesc cu lor(e sporite la ‘întreţinerea cultu
mari înfăptuiri l-au avut în mod deo AL MUNCII Bodnâraş, membru al Biroului Politic ' In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Var rilor prăsitoare.
sebit comuniştii care, prin exemplul lor al CC. al P.M.R., conducătorul dele şovia. La aeroport ea a fost întîmpinata IN FOI OCRAFIE : Aspect de la executarea pravilei a doua mecanică la porumb.
personal, au mobilizat colectivele sec gaţiei, Maxim Bcrghcanu, membru al dc S. Jendrychowski, membru al Bi
ţiilor şi sectoarelor la organizarea şl C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comi roului Politic al C.C. al P.MU.P., W.
buna desfăşurare a proceselor de pro DE PARTID tetului regional de partid Cluj, Ghcor- Krasko, membru al C.C. al P.M.U.r. şi
ducţie, întărirea disciplinei, respectarea ghe Diaconcscu, ambasadorul R.P. Ro- şeful secţiei dc cultură a C.C. al Scrisori DIN GLA.C. P r im ii pe co m u n ă
angajamentelor de a spori neîncetat mine în R.P. Polona. P.M.U.P., precum şi dc alte persoane
producţia dc fontă, oţel, laminare, cocs să duca la valorificarea tuturor posibi La plecare, pc aeroportul Băncasa, oficiale. Au fost prezenţi Gli. Dîacones-
etc. lităţilor existente în domeniul creşterii membrii delegaţiei au fost conduşi de cu, ambasadorul R.P. Romîne în R. P. Colectiviştii din Bîrcca Mică, antre viştii din Crîstur. Din cele 130 hectare
productivităţii, îmbunătăţirii calităţii naţi în întrecere cu celelalte gospodării cu porumb s-au prăşit mecanic 95 hec
Organizaţia dc partid din combinat a tovarăşii Ghcorghe Apostol, Lconlc Polonă şi membri ai ambasadei.
produselor şi reducerii preţului lor de M u n c i m din cadrul comunei Crisiur, organizîn- tare şi manual 82 hectare. Tot la po
primit în rezolvarea sarcinilor ce-i re Răutu, de membri ai C.C. a) P.M R, de (Agcrprcs) du-şi bine munca au reuşit să termine
cost. rumb s-a executat a II-a praşilă mecani
veneau un sprijin mai eficient, a fost aju primii pc comună praşila l-a mecanică că pe 20 hectare. Dc asemenea, au ter
De asemenea, la nivelul comitetului c u s p o r
tată de către Comitetul orăşenesc de orăşenesc dc partid a fost alcătuit un şi manuală pe toate cclc 70 hectare cul minat prima praşilă şi au început cea
partid Hunedoara să desfăşoare o siste colectiv care a analizat temeinic felul tivate cu porumb, 10 hectare cu cartofi de a II-a la cartofi şi sfeclă dc zahăr.
sfeclă dc zahăr, iar
şl 6 hectare cu
matică munci organizatorică şi politi în care munca politică desfăşurată în Noi drum uri forestiere Datorită bunei organizări şî a pla acum sc execută de zor praşila a II-a. IOS1F GH1LEA
combinat, sprijini activitatea de pro nificării judicioase a tuturor lucrări
ci de masă, să-şi exercite cu mai multă Rezultate bune au obţinut şi colecti preşedintele sfatului popular comunal
ducţie. Prin instruirea şi sprijinirea prac lor şi-a forţelor de lucru, la gospodă
răspundere şi competenţă dreptul dc In diferite regiuni ale ţării au fost rea masei lemnoase dîn cele mal acci ria noastră colectivă, din Gcoagiu,
tică a organizaţiei de partid din com
control, să lupte pentru îndeplinirea terminate sau se afla în construcţie noi dentate terenuri. s-au obţinut însemnate realizări în
binat, a fost mult îmbunătăţită agitaţia drumuri forestiere.
larcinilor ce izvorăsc din documentele vizuală, activitatea gazetelor de peicte, In masivul Cheia-Călimăneşti din re ceea ce priveşte executarea lucrări l e r i t m i n t e n s
celui de al IlI-lca Congres al Partidu etc. Recent a fost dat în folosinţă un giunea Argeş continuă construcţia dru lor dc întreţinere a culturilor. Pînă
drum forestier care traversează Valea murilor spre Valea Olăneşti, Muiercască- la această dată spre exemplu, $-a
lui Muncicoresc Romîn. In unu din şedinţele biroului comi Sadului. Acest drum, cu numeroase ser Chcîa şi Căciulata, în lungime dc peste efectuat prima praşilă mecanică pe In prezent la G.A.C. Vinerea campa terminată lucrarea de arat a terenului
Pentru a cunoaşte metodele folosite tetului orăşenesc dc partid a fost analî- pentine, leagă masivul forestier din 25 km. Pînâ în prezent s-au executat întreaga suprafaţă cultivată cu po nia dc întreţinere a culturilor este în care a fost ocupat cu secară, întreaga
de către comitetul orăşenesc de partid zaca preocuparea conducerii combina Munţii Cibînului de Fabrica de cheres tcre.samentclc, lucrările de suprastruc rumb (280 ha.), praşila l-a manuală plină desfăşurare, Colectiviştii, mobili suprafaţă însămînţîndu-se cu porumb
în îndrumarea, spri- _______ tului pentru reduce tea şi staţia C.F.R. Tîlmaciu. In felul tură şi dc artă pe mai bine dc 40 la pe 270 ha., iar praşila a II-a s-a exe zaţi de cine organizaţia de bază şi con siloz.
jinirca şi exercitarea rea consumului spe acesta se mccanîzează transportul ma sută din volumul total al lucrărilor. Se cutat pc 256 ha. Do remarcat că în siliul de conducere, desfăşoară o rodni Zilele acestea toate forţele din gos
controlului asupra Din experienţa cific dc cocs la fur sei lemnoase, ceea ce contribuie la re execută, de asemenea, lucrările dc con acest an calitatea lucrărilor executa că activitate care Ic va asigura recolte podărie sînt concentrate pentru praşi
activităţii organiza nale şi creşterea in ducerea preţului de cost al lemnului strucţii a drumului ce va înconjura la te este cu mult mai bună dccîc în bogate. la porumbului, care a fost executată pe
ţiei de partid din ca dicilor de utilizare exploatat. Totodată pentru turişti se a- cul dc acumulare al hidrocentralei „16 anul trecut. La aceasta au contribuit Pînă în prezent ei au reuşit să exe 170 hectare.
drul Combinatului organizaţiilor de partid a agregatelor. Prin sigură legătura cu staţiunea Păltiniş. Februarie" dc pe Argeş, care va îmbu brigadierii şi şefii dc echipă, cît şi cute majoritatea lucrărilor de îngrijire La munca de întreţinere a culturilor
siderurgic Hunedoa hotărîrea adoptată Construcţia drumului dîn munţii Re nătăţi transportul masei lemnoase din faptul că oamenii au înţeles din eclo la culturi. Sfecla de zahăr a fost pră s-au evidenţiat brigada I-a de cîmp '•r.n-
ra, unul din redac în conducerea economiei cu acest prilej au tezat, cu o lungime de 7 km, începută pădurile înconjurătoare şi va contribui însuşite ia învâţâmîntul agrotehnic şită pe întreaga suprafaţă dc 32 ha,, dc dtisă de brigadierul Sîinu Ştefan, brigă
torii ziarului nos- ________ fose stabilite mă anul acesta şi care se află în stadiu dc la dezvoltarea turismului în aceste de masă şî din experienţa anilor tre două oii, iar pe 9 ha. a fost executată zile II şi III conduse de Tăban Simion
tru s-a adresai tova suri concrete cu pri finisare, are un avans de aproape 3 luni locuri. cuţi, câ numai cxccutînd lucrări dc şî praşila a IH-a, culturile de sfeclă fu şi Maierescu Iacob. ^ condiţii bune î$i
răşului Pogea Brîncoveanu, prîm-sccre- vire la sarcina organelor şi organizaţii faţă de plan. Totodată în regiunea Hu Noi drumuri forestiere sc află în calitate sc pot obţine recohc bogate. rajeră şi cartofi au fost şi ele prăşite dc desfăşoară activitatea şi brigada legumi
tar al Comitetului orăşenesc Hunedoa lor de partid din C S H. de a urmări nedoara se lucrează la construirea unei construcţie şi in bazinul Domelor, re In acelaşi fel s-a muncit şi la exe două ori iar pe 5 ha. cu cartofi a fost colă condusă de Tudoran Irimie şi cea
ra al P.MR. solicitîndu-i să relateze cu cea mai mare răspundere felul în care reţele dc drumuri forestiere :n munţii giunea Suceava. cutarea praşilci l-a şi a II-a pc cele executată şi praşila a III-a. In prezent pomicolă condusă de Romoşan Miron.
unele aspecte din munca desfăşurată în se desfăşoară activitatea de reducere a Sebeşului. Pînă la sfîrşitu! acestui an în regiu 15 ha. cultivate cu floarea-soarclui. se execută primul tratament pentru Ing. MIRCEA GLODEANU
acest scop. consumului de cocs, la baza căreia stă Şi în bazinele forestiere din Valea Ia nile Argeş, Braşov, Crişana şi Hune Au mai fost executate cîte două pra- combaterea gîndacului din Colorado. G.A.C. Vinerea
Iată cîteva din relatările făcute. respectarea strictă a disciplinei tehnolo dului, Remcţî. Pîclcu, Runcuşor şi altele doara vor fi construite noi drumuri fo şilc pc întreaga suprafaţă cultivată La grădina de legume ic plantează
Este binecunoscut locul pe care gice. Totodată, conducerii combinatului din regiunea Crîşana s-au dat în folo restiere în lungime totală de peste cu cartofi (42 ha.) şi pc cele 26 ha. ultimele suprafeţe cu culturi de toamnă
Combinatul siderurgic Hunedoara îl i s-a recomandat să înrârcascâ şî să sinţă drumuri forestiere, asfaltate, care 500 km. de grădină. Prima praşila a fost efec cxccutîndu-se în acelaşi timp praşila a
ocupă în ansamblul economiei naţiona mobilizeze serviciile: tehnic, cercetări asigură bune condiţii pentru exploata (Agcrpres) tuată şi pc suprafeţele cultivate cu III-a la toate celelalte culturi pc întrea
le. Nu greşesc dacă spun că, modul în şi grupa tehnico-cconomicâ de la fur sfeclă dc zahăr şi sfeclă furajeră (60 ga suprafaţă dc 28 ha. Paralel cu lucră
care siderurgiştii hunedoreni îşi înde nale, aglomerare în sensul dc a orienta ha.). rile dc întreţinere Se execută combate
plinesc îndatoririle — condiţionează în mai mult activitatea spre soluţionarea Alături de colectiviştii dîn brigă rea atacurilor accidentale dc boli şi dă
unători.
făptuirea sarcinilor de plan în multe problemelor tehnice şi economice care zile dc cîmp, cei din echipa viticolă
unităţi ale industriei noastre prelucră duc la reducerea consumului specific au executat primul stropit Ia pepini Atenţia cuvenită sc acordă şi culturi
toare. Tocmai de aceea, Comitetul oră de cocs şi implicic, la creşterea indicilor era viţei dc vie pc 5,6 ha., şi pe 5 ha. lor furajere. A fost recoltată lucerna din
şenesc de partid Hunedoara a acordat de utilizare a furnalelor. la vîa pe rod. prima coasă şi depozitată în şire, s-a
o deosebită grijă activităţii din acest In legătură cu problemele esenţiale Ing. IO AN GREORGHIU executat prima praşilă pc suprafaţa de
mare combinat. Prin îndrumarea aten ridicare dc procesul de producţie, au G.A.C. Gcoagiu 8 ha cultivate cu bob, s-a recoltat fi
tă, permanentă, prin sprijinirea efectivă fost îndrumate şi celelalte organizaţii nul dc pc 4 ha precum şi secara masă
a acţiunilor întreprinse, comitetul oră de partid din secţiile combinatului. verde de pe 24 ha. Dc asemenea a fost
şenesc a ajutac organizaţia dc partid din Exemple în acest sens sînt multe în
combinat să situeze în centrul preocu combinat, dar, cel mai concludent îl
părilor sale munca politică de masă ori prezintă organizaţiile de partid din P e n a t a p i 1 s p o r i r e
entată, cu precădere, spic mobilizarea sectorul furnale. In urma studiului în
treprins aici dc comunişti, ajutaţi dc
tuturor siderurgiştilor la înfăptuirea în O dată cu primele raze dc lumină,
ingineri şi tehnicieni, de conducerea zahăr şi sfeclă furajeră (27 ha.). Ţinînd
mod ricniic a planului de producţie la membrii G.A.C. din Ilia, pornesc ală scama că timpul este înaintat, iar dîn
combinatului s-a născut iniţiaciva pa
toţi indicatorii tchnico-econonucî. triotică a furnaliştilor din primele două turi de mecanizatorii din brigada S.M.T. cauza ploilor abundente lucrările de în
Ca şî în anii precedenţi, prin inter secţii ale combinatului, de a produce Spre tarlalele pc care urmează a sc efec treţinere sine rămase în urmi, ne vom
mediul organizaţiilor de partid şi sindi lunar 1.000 tone fontă cu cocs econo tua lucrări dc întreţinere a culturilor. strădui să executant lucrările într-un
Antrenaţi în întrecerea socialistă ce
misit. Datorită succeselor obţinute în ritm mai susţinut pentru a recupera în-
cale, în combinai a fost organizată o se desfăşoară între brigăzi şi echipe, co ilizicrca. a>i»urînd în acest fel obţine
reducerea consumului specific dc cocs,
largă acţiune dc popularizare a sarcini recent, furnaliştii au trecut la o fază lectiviştii sc străduiesc- să execute lu rea unor producţii sporite la hectar.
lor planului de producţie pe 1964, în superioară a iniţiativei lor, caic se con crările la tîmp şi de bună calitate. La lucrările executate pînă în prezent
cretizează în mai mult dccîc o dublare Pînă în 2iua dc 13 iunie a.c. ca ur s-au evidenţiat colectiviştii dîn brigăzi
aşa măsură îneît, fiecare muncitor să-şi mare a eforturilor susţinute depuse, au le Bacca şi Ctiicş, precum şi mecaniza
a sarcinci asumate în sensul reducerii
cunoască bine îndatoririle cc-i revin la fost efectuate cîtc două praşîlc la floa- torii Ghcorghe Sorea şi loan Joldca.
consumului specific dc cocs. Obiectivul
locul de muncă. Comisia economică a rea-soarclui (8 ha.) şi praşila I-a la Ing. VIORICA BĂTĂLAN
principal ce şi l-au propus acum furna culturile de porumb (60 ha.), sfeclă de G A.C. Ilia
comitetului orăşenesc dc partid a pri
liştii în întrecerea socialistă este acela
mit sarcină să întreprindă în principa Dilemă ! CVe unde locuiesc /
dc a realiza întreaga depăşire a produc
lele sectoare ale combinatului unele stu
ţiei dc fontă pe baza economisirii con
dii aprofundate, să ajute organizaţiile
sumului dc cocs. Construcţii noi In cartierul
dc partid, conducerile tchnico-adminis- ,,Aeroport" din Petroşoni.
uacive pentru a elabora măsuri menite (Continuare în pag. 3-a)
ÎNTINEREŞTE CARTIERUL
mintea şi cu mîimlc vot trimite pa atmosfere, temperatura dc 570a Cel-
In faţa brutăriei din cartierul „Ştefan"
OMAGIU SĂRBĂTORII DIN AUGUST triei lumina. siu;s ; debitul unui cazan este dc 270 a răsărit un parc. Cu cîteva zile în ţiu, Romulus Keresteş... vreo 60.
temperatura
aburului
toncloră ;
Înainte dc a amenaja parcul, locuito
In camera dc comandă a noului
după supraîncălzirea
intermediară
rii din cartierul „Ştefan" au construit
grup, in ţaţa pupitrelor cu sute dc
ochi luminoşi, montorii au predat este tot dc 570° Cclsius. urmă, pe locul viran dc aici, locuitorii un canal de scurgere, ati rcamenajat
din oraşul Lupcni au văzut muncind
ştuleta electricienilor,. Au început In camera dc comandă, ochi dc o mulţime dc oameni: Ghcorghe Bara, curtea şcolii nr. 4, au reparat diumuri
exporti urmăresc ochii luminoşi ni
Paioşcmul n-are arhivă. Ca $i oamenii care au redus lunile la înălţime dc 23 in. Folosind pilonul, probele In vederea punerii in func aparatelor dc măsură şi control, cate Simion Abrudeanu, Ion Ţigorcanu, Ga- mărginaşe. Mai mult ca oricînd, gos
podarii sc întrec în aceste zile pentru
Uricaniul, cu şi Corocşt iul. Si-a săptumini, săplăminile Iu zile, zi timpul a Iosl iaruşi scurtat. ţiune a tuturor aparatelor blocului vor inter/istra pulsul, viaţa centra vrtl Haitlu, Ludovic Plcşa, Avram Do-
semnai ccrliiicatul dc naştere iu lele la orc. Montării din brigă La Paroşeni nu vorbeşte nimeni IV. De aici, din camera dc comandă lei electrice. In aceste zile se lac n-şî înfrumuseţa şi întineri cartierul.
anii noştri- A completai harta nouă zile lui Constantin Crtliun. Nicoluc despre tapte dc eroism. Dar ele se — creierul întregului proces tehno ultimele finisări, ultimele probe.
a Văii Jiului cu un important 'ce/i- tvrm. Dumitru Dogarii au montat petrec in fiecare zi, in liecure oră logic — se vor dirija toate dispo Nu peste mult, in zilele acestei EXCURSIE CU FRUNTAŞII ÎN PRODUCŢIE
Iru industrial. S-o născut pe tocuri cazanul 5 in numai patru saptă- zitivele cazonelor si turbinei. Se luni, oamenii Paroşcmului sc vor
odinioară pustii: stufăriş, mlaştina.. mini pc jratclc lui — cazanul nr. 4 Le dau viaţă ei, constructorii, mon- vor urmări parametrii aburului, tntilni la inaugurare. Va li o inau Simbătă 14 iunie, 39 mineri fruntaşi turale din oraşele: Sibiu, Braşov, Piteşti,
Azi, acolo se inal(ă coloşii dc — l-au inălţat in 2 luni şi jumătate, lorii, cei circ în aceste zile predau temperatura şi presiunea apei. Sc gurare mare. lată omagiul închinat în producţie dc la E. M. Lupcni au ple Craiova şi Bucureşti.
piatră si otel, masivele corpuri dc iar timpul aicrenl montării a iosl de ştaicta muncii lor acelora cure vor vor urmări parametrii înalţi: presi sărbătorii din August. cat în excursie cu autocarul O.N.T. A. MICA
beton şi sticlă ale unei puternice 6 luni. Si nu c vorba dc un cazan dirija noile agregate, cei cate cu unea aburului la cazane este de 140 LU CIA L1CIU „Carpaţi" pe ruta Lupeni-Bucurcşti şi corespondent
termoccnlrate. Pe tocul unde odi oarecare, ci de agregate a citc. retur. In timpul excursiei, care va du
nioară nu era nimic, se produce in 2.200 tone licoare. Pulru săptumini ra mai multe zile, minerii vor vizita
tr-un singur Qn atila energic elec in loc dc şase tuni. Record pc ţară. unele obiective industriale şi social-cul-
trică cil se izrnduceu in toată Ro- Cum ? L a c o n c r e t
miniu anului 1933. Au folosit metoda preasumblăni Mtsm MVDesuaai axss&txrz)
In curincl, /;://! păienjenişul dc in blocuri tridimensionale pc plat Au in cop ut examene Io
lire susţinute de piloni uriaşi, vor forme de montaj, metodă posibila Muntcanu loan (zis Mclcncea)
alerga prin Iară alte herghelii de printr-o deosebită organizare a lo de maturitate paşte caiî săi în zonele verzi si
coi putere; in acest Ici sc va du cului de muncă şi prin modificarea tuate în cartierul Manga din Hu
bla coixicilaten de azi a centjalei macaralei turn up „23 August" pc nedoara. Pentru a nu fi văzut,
electrice dc la Patoşeni. care o au pc şantier, l-au mărit Ieri au început în întreaga ţară exa el obişnuieşte să facă acest lucru
sarcina dc ridicare de la 25 tone noaptea.
tată durul pe care oamenii din l..i 40 tone. Au iost zile </e munca menele dc maturitate aie absolvenţilor
oraşul luminii il prcriătesc pentru asiduă in care priceperea s-a îm din şcolile medii de cultură generală şi
apropiata sărlndoarc (lin August. E pletit cu curajul, cu dirzenia. In dc la şcolile medii dc artă, precum şi
o muncă asiduă, dc marc răspun pereţii cazului 4 au Inmănunchial examenele dc stat pentru elevii şcolilor
dere In accusiă muncă oamenii au NO km dc conducte. Flucura upura- pedagogice dc învăţători şi educatoare.
devenit, temerarii inălliniilor. Se lu telor dc sudură a luminat continuu Zeci dc mii de tineri s-au prezentat deja
crează In cote ncinhlnite incă la In trupurile înalte ale cazanelor. la primul examen — lucrarea scrisă la
montarea celorlalte trei grupuri ale S-au trasat mii şi mii dc linii dc limba şi literatura romînă. In regiunea
crniraici. In cclc două Inie de mă ioc pe scheletele cazonelor, la a- noastră funcţionează 35 dc comisii dc
rimi uriaşe — a maşinilor şi a că samblatca conductelor.. Numai ca examinare.
znitelor — au Inşi montate utilaje zanul 4 a primii dm partea oameni Examenele continuă.
unim in fmă prin dimensiuni şi cu- lor. 10.000 dc sudun.
pmHote. Si oamenii vorbesc simplu. In sula maşinilor, acolo unde
Spun : (impui IV sau blocul IV. Iar acum turbina uriaşă îşi iacc pro- MOTONAVELE „C A R P A TI"
aresta cuprinde două cazane ce-Şi beie de funcţionare, se plimbă
hiatfă turlele pină la 3-1 metri, o un pod rulant cu o capaci Şl „O LTEN IŢA»
tirh'na cu un gcneralot ile ISO tate de 75 tone. Si aici oamenii
MW, Singur a in fără de „talia" ei. au scurtat timpul de montare. L-an ÎN CROAZIERĂ
Oamenii sînt minusculi in lafa a- redus de la 6 săplămîm la 20 zile.
ccstnr agregate şi. lotuşi, ci sini La montarea grinzilor podului, ei Recent, motonavele romîneşti „Car-
acei care le-au montat aici, ei sini au venit iarăşi cu o soluţie proprie. paţi" şi „Olteniţa** au plecat cu un nu
acei care acum le „primenesc" pen Propunerea a Iost a Inginerului Traion meros grup de turişti romini într-o
tru inagutnre. Va li o inaugurare Mihăilescu. Au lolosit un pilon me croazieră pe itinerarulI Giurgiu—Bel
mure Sărbătoare ce va înflori bu
talic pe care l-au montat pe calea grad—Budapesta—Bratislava. Dc la Bra — Mai repede, murguleţilor
jori pe tetele tuturor acelora care dc rulare a podului şi cu ajutorul tislava turiştii romîni vor vizita Ceho că ne apucă zorit şi ne văd cei
au grăbit această zl. Şi slnt mulţi căruia grinzile au Iost ridicate la o slovacia. Această excursie deschide se de Ia Stalul popular.
zonul turistic internaţional pc Dunăre. Desen de V. MIHĂ1LESCU.