Page 5 - 1964-06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRUŞ UNlŢl-VĂt
în numărul de azi: Comunicat comun

O Baza furajeră — condiţie
Intre 18 mai şi 1 iunie 1964, repre­ ce alte probleme caic s-ar putea ivi pe
hotărîcoarc pentru dezvoltarea
zentanţii guvernelor Republicii Popu­ măsura dezvoltării comerţului dintre
sectorului zootehnie lare Romînc şi Statelor Unite ale A- cele două ţări.
(pag. 2-a) mericii s-au întîlnît la Washington pen- 4. — In scopul promovării comerţului
irii a discuta probleme de interes co­ dintre Romînia şi Statele Unite, repre­
O Din experienţa organizaţii­
mun, îiidcoschi economice şi comercia­ zentanţii guvernului romîn şi-au expri­
lor de partid: Preocupare pentru le. Delegaţia romînă a fost condusă de mat dorinţa de a lărgi activitatea OTi-
Întărirea rîndurilor partidului; Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinte ciului comercial de la New York din
O Oamenii pădurilor; al Consiliului de Miniştri şi preşedinte­ cadrul misiunii romînc din Statele Uni­
le Comitetului de Stat al Planificării. te. Delegaţia Statelor Unite a expus
O Manifestări consacrate co­ Delegaţia Statelor Unite a fost condusă planuri in vederea înfiinţării la Bucu­
memorării a 75 de am de la de W. AverclI Liarriman, subsecretar reşti a unui oficiu pentru promovarea
de stat pentru afacerile politice. comerţului în cadrul misiunii Statelor
moartea lui Miliail Emincscu
In cursul tratativelor, cele două de­ Unite ciin Romînia. S-a convenit, de
(pag. 3-a) legaţii au constatat îmbunătăţirea rela­ asemenea, că cele două ţări vor putea
ţiilor dintre cele două ţări, ca urmare înfiinţa oficii pentru promovarea turis­
0 De peste hotare
a acordului din 30 martie 1960 privi­ mului.
(pag. 4-a)
MII MIC 1964 4 pagini, 20 bani tor Ia rezolvarea reciprocă a pretenţii­ 5. — Amhclc guverne au fost de
lor şi altor probleme financiare. Ele acord să faciliteze intrarea, călătoria şi
au constatat îndeosebi rezultatele reci­ activitatea reprezentanţilor firmelor şi
proc avantajoase ale intensificării schim­ întreprinderilor, precum şi a misiunilor
In sprijinul fu rn a li$ iifo r: burilor culturale, de învăţămînt, ştiinţi­ comerciale. Ele au fost, de asemenea,
fice şi altele care au avut loc în ulti­ de acord să faciliteze schimbul de ex­
mii ani intre cele două ţări. poziţii comerciale şi publicarea de ma­
Reprezentanţii celor două guverne au teriale pentru promovarea comerţului.
Nici un vagonet căzut de acord că trebuie făcuţi noi paşi că dezvoltarea de relaţii comerciale im­
6. —- Amhclc delegaţii au recunoscut
spre îmbunătăţirea în continuare a re­
laţiilor reciproce. In acest scop, ci au portante şi durabile între cele două ţări
ajuns la următoarele înţelegeri: cere promovarea comerţului în ambele
de m inereu rebutat! 1. — Guvernul Statelor Unite este sensuri.
de acord să stabilească o procedură de Delegaţia romînă a subliniat ca produ­
licenţe generale în baza căreia cea mai sele romîneşti nu pot concura în con­
Strădaniile minerilor de Ia Tcliuc de eforturile tovarăşilor lor de muncă, dau marc parte a mărfurilor va putea fi ex­
a trimite furnalelor minereu cu un con­ minereu ce depăşeşte procentul admis portată către Romînia fără a fi necesare diţii de egalitate pe piaţa Statelor Uni­
ţinut cit mai bogat de fier, s-au con­ de steril vizibil în minereu. licenţe individuale de export. Pe lîngă te datorită tarifelor vamale aplicate
cretizat în valoroasa iniţiativă „Nici un Faptele relatare arată că în ultimul aceasta, guvernul Statelor Unite este de acestor produse. Ea a declarat că acest
vagonet de minereu rebutat". Imbrăţi- timp calitatea minereului n-a stat în acord să elibereze licenţe pentru un factor ar putea limita dezvoltarea co­
5ată mai îniîi de minerii exploatărilor centrul activităţii organizaţiilor sindi­ număr de instalaţii industriale speciale merţului dintre cele două ţări. Delega­
din munţii Poiana Rusca, aplicată în cale şi U.T.M., că la Tcliuc iniţiativa pentru caic delegaţia romînă a mani­ ţia Statelor Unite a luat notă de această
preocupare şi a explicat prevederile în
condiţide specifice ale Văii Jiului şi ale „Nici un vagonet de minereu rebutat" festat interes deosebit. vigoare din legislaţia Statelor Unite. Cele
munţilor Apuseni, iniţiativa a cuprins nu este consecvent aplicata. La indica­ Guvernul Republicii Populare Ko- două delegaţii au convenit să se acorde
repede toate exploatările miniere din ţia comitetului de partid conducerea mînc este de acord să autorizeze între­ o preocupare continuă mijloacelor de
regiunea noastră, dovedindu-şi în scurt tehnică a luat unele măsuri caic să ducă prinderile şi instituţiile din Romînia să dezvoltare a comerţului dintre Romînia
timp eficacitatea. la reducerea procentului de cenuşă din vîndă sau să acorde licenţe pentru teh­ şi Statele Unite.
minereu. Pentru iluminarea corespunză­
O lungi perioadă de timp în fruntea toare a abatajelor din sectoarele 2 şi 3 nologie rombrească către firme din Sta­ 7. — Cele două delegaţii au luat notă
luptei pentru calitate a stat colectivul au fost procurate lămpi electrice a că­ tele Unite. de progresele realizate în problemele
din sînul căruia s-a născut iniţiativa. ror montare a şi început, s-a stabilit Cele două guverne au convenit ca consulare şi, în numele guvernelor lor,
In această perioadă organele sindicale, un program de probare operativă prin produsele, proiectele şi procedeele teh­ au fost de acord să fie luate noi mă­
îndrumate de organizaţiile de partid, sondaj a minereului extras de fiecare nice exportate din Statele Unite în Ro­ suri pentru a facilita rezolvarea reci­
au desfăşurat o susţinută muncă poli­ brigadă şi, de la caz Ia caz, a minereu­ mînia să nu fie retransmise sau reex­ procă a problemelor consulare. In in­
tică de masă pentru îmbunătăţirea ca­ lui cxrras pe schimburi. Conducerilor portate fără consimţământul prealabil al teresul îmbunătăţirii în continuare a re­
lităţii minereului. Au fost folosite mij­ sectoarelor ii s-a trasat sarcina s.ă urmă­ guvernului Statelor Unite. Ele au lost, laţiilor consulare, ele au fost de acord
loace multiple de agitaţie, gazete de pe­ rească îndeaproape modul în care maiş­ de asemenea, de acord ca contractele ca reprezentanţii celor două guverne să
rete, vitrine ale calităţii, brigăzi artisti­ trii se preocupă de îndrumarea tehnică dintre întreprinderile de stat romînc Şi se întîlncască la Washington în luna
ce de agitaţie ş.a., pnn care au fost larg a echipelor şi brigăzilor de mineri, de firmele din Statele Unite privind im­ septembrie 1964 pentru a negocia o
popularizate rezultatele bune, experienţa controlul calităţii minereului. In secto­ porturile din Romînia să poală preve­ nouă convenţie consulară între cele
înaintată acumulată de brigăzi cum au rul I s-a luat măsura ca la încărcarea dea limitări asupra reexportului sau re­ două ţări.
fost acelea ale lui Popa M. Ioan, care fiecărei maşini minereul să fie bine transmiterii fără consimţământul preala­
8. — Delegaţiile au exprimat intenţia
a lansat iniţiativa, Cosma Culeea, Adal- ales, iar înainte de descărcare autobascu­ bil al furnizorului romîn. Cele două gu­ celor două guverne de a lărgi progra­
berc Domokoş, Ioan Enăşcău, Vasilc lantele să fie eînrărite prin sondaj. In verne vor înlesni în mod reciproc mul existent de schimburi culturale, de
Ccaşcai, şi multe altele. Luni în şir aces­ vederea îmbogăţirii cunoştinţelor pro­ schimbul de informaţii cu privire la fo­
te brigăzi n-au avut rebutat mei un fesionale la cursurile de ridicare a cali­ losirea şi destinaţia produselor, proiec­ învăţămînt, ştiinţifice şi altele între Ro­
mînia şi Statele Unite.
vagonet cu minereu. telor şi procedeelor tehnice exportate
ficării vor fi predate teme legate de Cti vreo şapte ani In urniri aici unde linqoul de otel încălzit să fie Zăvălaş Vasilc şi Trilu Ioan, Ncan dintr-o ţară în alta. 9. — Guvernul Republicii Populare
Rezultatele înregistrate de E. M. Tc- calitatea minereului, cu care prilej se era o mlaştină. Cerna curgea liniş­ transformat in blumuri. Numai din Viorcl şi Gheorqhe Dumitru, Ţinea Romînc şi guvernul Statelor Unite ale
liuc în primele patru luni ale anului vor face şi exemplificări practice pen- ■ tită printre ierburi înalte şi dese (te aceasta fază se poate frece ta lami­ 2. —■ Cele două guverne au fost, de Antcricii au ridicat astăzi nivelul misiu­
ioan şi Bălan Vasilc. citiva dintre
confirmă strădaniile depuse de majo­ tru cunoaşterea de către fiecare lucră­ baltă... Astăzi pe aceste locuri se narea prolilelor, a s'trmii şi tablei.' cel care In 1058 au dirijat primul asemenea, de acord să stabilească aran­ nilor' lor diplomatice din Bucureşti si
ritatea minerilor de a trimite la „ziuă" tor a soi turilor de minereu din exploa­ ridică o modernă construcţie Indus­ Aşa se şi cxfilicri faptul cri peste jamente pentru protecţia reciprocă a Washington de la rangul de legaţie la
minereu de calitate. In această perioa­ tare. trială — blumi/u/ul hunedorenn... 70 la sulă din producţia de otel a linquu pe cajâ, au învăţat mereu drepturilor de proprietate industrială Şi cel de ambasadă. Schimbul de ambasa­
dă pe total sortimente de minereu, con­ Rezultatele muncii desfăşurate în Istoria bhiminqului este aceeaşi tării este prelucrata in bluminq. De din tainele laminorului. $/ olătnri de procedee. S-a căzut de acord ca dori se va face la o dată apropiată.
ţinutul planificat a fost nu numai reali­ acest an demonstrează că iniţiativa buna luncfionure a acestuia depin­ de ci alţii şi al(ii, toii cei peste contractele comerciale dintre întreprin­ La încheierea întâlnirilor, vicepreşedin­
zat, ci chiar depăşit, exploatarea livrînd „Nici un vagonet de minereu rebutat" cu a întregii Hunedoare, izvorîtri de mersul tuturor laminoarclor con­ 500 de oameni ai bluminqului. derile de stat romîne şi firmele din tele Gaston Marin şi subsecretarul Har-
peste plan mai mult de 2.100 tone de nu şi a pierdut actualitatea. Aplicarea din politica de industrializare so­ tinui. lată de cc blumi-nqutui i se Din priceperea şi hărnicia lor Statele Unite să poată prevedea rezol­ riman şi-au exprimat speranţa. în nu­
metal în minereu. cialistă a tării, promovată consec­ s-au născut propuneri valoroase, varea diferendelor şi disputelor comer­
ci consecventă se impune cu şi mai mai spune şi cheia Hunedoarei. mele guvernelor lor, că progresul cc se
Analizînd aceste rezultate s-ar puica multă necesitate la Teliuc acum cînd vent de partid. Otelul fabricat la Procesul de producţie e cel obiş­ măsuri care au permis sporirea con­ ciale prin arbitraj intr-o ţară terţă sau va realiza prin traducerea în viaţă a
crede câ la Tcliuc nu mai este nimic de furnaliştii s-au angajat ca toată fonta Hunedoara şi Reşiţa trebuie trans­ nuit de laminare. Linqourîle de ofel tinuă a indicilor de utilizare şi a prin tribunale internaţionale corespun­ înţelegerilor Ia care s-a ajuns va cons­
făcut pentru îmbunătăţirea calităţii. produsă peste plan să fîe realizată cu calde sau reci. sosite de la Hune­ capacităţii de producţie. Anul aces­ zătoare, potrivit înţelegerii părţilor con­
Laptele însă arată contrariul. In primul cocs economisit. Organele sindicale şi format în profite de diverse forme doara şi Reşiţa. sini introduse în ta se produce la bluminq aproape tractante. titui baza pentru lărgirea şi îmbunătă­
trimestru al anului pe întreaga exploata­ U T M . trebuie să ducă o susţinută şi dimensiuni necesare industriei cuploarele adinei (12 la număr}, de două ori mai mult lojă de pro­ 3. — Cele două guverne au convenit, ţirea continuă a relaţiilor dintre Repu­
re au fost rebutate mai mult de 1.300 muncă politică de masă pentru ca aceia constructoare de maşini. Or, de la iect, iar indicele de utilizare inten­ de asemenea, ca, la cererea uneia din blica Populară Romînă şi Statele Unite
tone de minereu, la caic se adaugă cele linqoul de ofel şi piuă la obişnuitul unde se încălzesc la temperatura siv este cu peste 70 ta sulă mjji părţi, să se consulte in legătură cu ori­ ale Amcricii.
peste 300 de tone rebutate în luna apri­ care ati lansa: iniţiativa „Nici un vago- fir de sirrnu sau profil cornicr c de laminure. De aici, cu ajutorul mare. Din otelul laminat \nlr-o sin­
lie. Tor din cauza depăşirii procentului nct de minereu rebutat" să fie din nou unor macarale puternice, lingourile dura oră se poale face peste 1 300
de steril vizibil admis, în luna februa­ în fruntea luptei pentru calitate. cale lunqă. E nevoie in acest drum sînt scoase şi depuse pe o calc ctt Iun. sirmă. Atingerea acestor per-
rie, nu fost blocate de controlul de S, POP tehnologic de un laminor puternic, lorman(e de producţie este direct
calitate două silozuri din care minereul role, de unde sînt transportate spre Lucrările de îngrijire a culturilor
a trebuie rcclaubat. Dacă s-a reuşir să caja de laminare. R ţxialc locul cel Icqală de munca oamenilor, care
jg dea această cantitate de metal peste mai interesant, cel mai pitoresc bine îndrumaţi de organizat ia de
plan tocmai pe seama reducerii steri­ chiar, din întreaqa hulă •, în aer, la partid, au căutat noi şi noi soluţii Au terminat prima praşilâ
lului vizibil din minereu, rebuturile în­ pentru îmbunătăţirea permanentă a
registrate arată că ele nu sînt determina­ cifiva metri înălţime, qluatclc ma­ la sfeclă, cartofi şi floarea-soarelui
te de cauze obiective, ci de slaba pre­ caralei poartă linqoul de o(el cc procesului tehnologie, pentru mai
ocupare a unor echipe pentru calitate. parc de loc. Apoi. datorită acţiunii buna nrqaniznre a muncii. Comple­
Slăbirea muncii politice de masă desfă­ f unui motor reversibil, linqoul intră tarea secţiei de încălzire cu noi Efectuarea la tîmp şî de bună cali­ vedere toţi factorii caic contribuie la
şurată de organele sindicale şi U T M . cuptoare, intensificarea ritmului de tate a lucrărilor de îngrijire la cultu­ realizarea unor recolte sporite. Colecti­
pentru ca iniţiativa „Nici un vagonet de cîlcvu ori Intre fălcile cajei, rile de sfeclă, cartofi şi floarea-soarelui viştii dm Sîntandrei au mai prăşit, de
de minereu rebutat" să antreneze la unde ol c tul se modelează pi nu la sec­ laminare ca urmare a modilicărji constituie una dm condiţiile hotărîtoa- asemenea, 42 de hectare cu cartofi, 10
luptă pentru calitate fiecare miner, mai­ ţiunea cerată... Mai departe, lami­ schemelor de laminare şi a cohbra- rc în obţinerea de recolte sporite. Iată hectare cu floarea-soarelui precum şi
stru, tehnician şi inginer, a făcut ca şi natele sînt tăiate in blumuri şi sti­ jului, reducerea duratei opririlor de cc colcctiviştii din Sîntandrei au în­ alte culturi. Acum, în centrul atenţiei
exigenţa să scadă. Numai aşa se poate vuite suu dirijate eahe alte lami­ accidentale şi executarea reparaţii­ ceput din vreme prăşitul la aceste cul­ stă îngrijirea culturii porumbului. Pe
explica de ce echipe ca cele ale mineri­ lor curente si mijlocii prin prcquli- turi. Prin mobilizarea unui număr mare cele 230 de hectare din cele 250 se­
lor Aron Specios, Popa M. Ioan şi al­ noare. de colectivişti, prima lucrare de îngri­ mănate cu această plantă s-a efectuat
tele, care în anul trecut au fost recu­ In aparenfă, toiul e foarte sim­ ren din timp a ansamblelor şi sn- jire la culturile amintite s-a rerminar. prima lucrare cu sapa rotativă. In aces­
noscute pentru calitatea deosebită a mi­ plu. In realitate insă totul este bansamhlelnr. sini măsuri care s-au Au fost prăşite 50 de hectare cultivate te zile se lucrează de zor la prăşitul me­
nereului, au avut în acest an un în­ foarte complicat. O mulţime de mo­ soldat cu sute de mii de tone de cu sfeclă. Paralel cu prăşitul manual, canic şi manual al porumbului.
semnat număr de vagonetc şi maşini cu laminate In plus, cit indicatori leh- s-a făcut şi răritul plantelor pe rînd.
minereu rebutat pentru calitate. La Tc­ toare de dilcrite mărimi, mii de re­ Densitatea a fost realizată în mod di­ Ing. LADISLAU SEGEDI
liuc sînt însă unele echipe care luni lee, sule de lone de utilaj, tac ca nico-cconomici ridicoli. Numai in pri­ ferenţiat de la o tarla la alta avînd în corespondent
în şir nu-şi realizează conţinutul pla­ munca oamenilor să hc uşoară, dar mele patru tuni ale anului In curs
nificat de metal în minereu. Deci dacă complexă In acelaşi li mp. Com­ s-au laminat peste plan 15.355 lone
majoritatea echipelor dau ^minereu de ofel. Pe ogoarele colectiviştilor din Ciugud
bună calitate, echipe cum sînt cele con­ plexă pentru că se cere o înaltă
duse de Gavriluţ Nicolac, Bmboi Con­ caliiicarc şi nu numai Intr-o mese- - ...Pe malul Cerneî, spre Hunedoa­ In această perioadă colectiviştii din grijit prin efectuarea lucrării cu sapa
stantin, Babnimuc Ladislau, Enciu Ga- rie. ci în mai multe. Laminutoiul. ra. dincolo de Peşiiş, se înaltă un Ciuguil, raionul Alba efectuează de zor rotativă 180 de hectare cultivate cu
vrilă, jianu Aristide şi altele, sfid.nd de i)Hdă, trebuie să lic şi un bun modern complex de construcţii in­ lucrările de întreţinere la culturile pră- porumb. După efectuarea primei lu­
lăcătuş ; cuptorarul trebuie să lic dustriale. In prim plan — o hală şitoare. Ca urmare a bunei organizări a crări cu sapa rotativă s-a trecut la
şi un bun icrmotchnician etc. ele. spaţioasă, străjuită de 12 coşuri ce muncii şi folosind din plin timpul prăşitul mecanic şi manual, lucrare rea­
Lectorat pentru maiştri prielnic de lucru precum şi mijloacele
Oamenii de la bluminq întrunesc par că sprijină cerul. Aici este blu- lizată pe 80 şi respectiv 32 de hecta­
Pe Ungă numeroasele cursuri de ri­ Insă toate atributele cerute. Comu­ minqul — cheia Hunedoarei de loc. mecanice, pînă la data de 1 iunie s-au re. S-au evidenţiat colectiviştii din bri­
dicare a calificării cc funcţionează la niştii Bolea fio r ian şi Lola losil, N. ANDRONACHE prăşit 10 hectare cu floarea-soarelui. 2S gada l-a şi a IlI-n.
Exploatarea minieră Amnoasa a fost hectare de sfeclă de zahăr, 40 de hec­ îng. LIDIA DICU
organizat de curbul Şt un lectorat pen­ tare cu cartofi. De asemenea, s-au în­ corespondentă
tru maiştri. Noul lectorat vine să îm­ Un rol important în comba­
prospăteze cunoştinţele de specialitate terea sterilităţii animalelor, a
ale n aştrilor mineri şi mecanici. Ex­ prevenirii şî combaterii bolilor la
punerile în cadrul lectoratului au loc animalele de reproducţie îl arc
> dată pe săptăniînă, avind ca teme : Laboratorul veterinar regional.
..Geologia minieră", „Elemente de to­ IN FOTOGRAME: tehnicie­ Compefifii de viteză în stratul de cărbune
pografic", „Probleme de normare şi nii Viorcl Popa şi Gheorghe
salarizare", „Despre mecanizarea lucră­ Ackcr de la acest laborator, fă-
rilor miniere" etc. lectoratul este ficc- cînd o nouă analiză a sîngclui Vii e deloc ciudat. Există o inlic- David : 50 m liniari pe tună. Air/ Si in cete din nană a teuşil. Pen­ $ « nu numeai U trai a dat peste plan 800 de tone. tn
vcniat de peste S0 de maiştri. recoltat de la vacile şi junincile ccrc pentru viteze mari a mincri- insă, metru liniar arc cu t(,tin adu tru asta i-au tiebuit ciu’.turi. Iutii jumătate din luna mai <160 tone pes­
V. MOISE gospodăriei colective din Turdaş. Io:. Nu c vorbo de viteze pe care sin­ valoare. I se spune Irontal pentru Şi Intii o organizuie absolut /udu in sectorul III la Vulcan întrece­ te plan.
coi espondent tern obişnuiţi sa le urmărim cu sullc- că un astfel de abataj ia irontal o cioasă In privinţa os/o luciunic tic ­ rea pentru viteze mari ia înaintare
lul In t/tiru pe stadion, nici de vitezele porţiune de strat pe zeci de m dn hii ic bine chibzuite. Sistemul III a scos in evidenta mai multe bri­ iAcccpJ ■ n l r ^ u n cst»cilaj
lantaslice ala neulionilor in acce­ !ă(imc. 50 m.l. intr-o tuna la fă de Rodie este asHei culculat incit In găzi Una dintre etc, cea Q lui c a m e r a
La concret leratorii de particule. Despre viteza 30—35 cil se înaintează obişnuit. ede 8 orc de lucru ale unui schimt, Gheorqhe Drob. a atins o viteză te­
Există in Votca Jiului un record
vorbim cir.il c vorba despic avioa­ Aşadar, vitezele aici nu sint vite­ să nu existe timpi morfi, mişcări şi orii : in 8 zile 06 de m.l. Dacă vite­ omologat de curind al abatajelor
nele supersonicCr despre automobile ze in sine. In subteran nu se din apera\ii de piisos. Un om stă la roi za s-ai ii menlmut aceeaşi timp de
şi cai de curse, despic extreme competiţii sportive, ci întreceri pen­ şi patru la Iront. Cind termină, cei o tună de zile, s-ar ti a/t/n.s la o cumetu: 210 m.l. pe lună.
stingi sau drepte, vorbim despic tru mai mult cuibul ic. de la toi, vine şi ajuta in abalei} cilră ncmaiîntilnila. Circa 300 de lnt(-o discu(ic, tov. ing. Umil Murii
multe atic viteze. O competiţie, in După puşcare, in timp ce doi ou m.l. ga lună. Din catr/u uno: condiţii directorul Exploatării miniere Pc-
A ie tu I ci pasionantă, se duce (tisei $/ Sti u rm o r is n ctGcva mciu dau cărbunele pe transpoi lor. care depăşesc brigada n-a lost aşa IrUa ne spunea :
„S-au depăşit la noi. in special In
â Â \ in adincuri, la sule şi sute de metn sccu cn tc • • • unul bate găurile, altul pregăteşte Cu ţoale astea viteza se meni inc
IP W . ,! sub pa mint, in abatajele cameră lemnul. O jumătate de otă durează sporita şi poate inhu In competiţie sectorul IU, vitezele medii de înain­
sau frontale ale minelor din Valea ...ale acestor competiţii de viteză montarea slitpilor. Minerii iau nta.su cu a celor mai rapide brigăzi. Se­ tare In abatajele cameră. Fa/d de
Jiului Ceea ce dă caracterul pasio­ Intr-unui din abatajele cameră ale oe rind pentru ca lucrul in oba/ti/ cretul vitezei sale stă in respecta­ 05 m l. pe lună s-a ajuns la 110 m
nant al acestor întreceri de viteză minei Uricani lucrează o brigada vă nu stea o clipă. ră unei diagrame zilnice prin care media. Pentru ca există în unele
lntr-un parc fru­ sini, tot cq la Rudic, eşalonate sinet abataje viteze cu mult mai num.
mos, curat. bmc nu este viteza in sine. Aici nu avem re numită, a Iralilor Sorescu, dur nu Si In timpul acesta abaln/ul se Brigada lui Ioan Cişlaru a realizat
îngrijit, fiecare cli­ de-a face cu kilometri pe secundă despre ei este vorba. In briqado lor duce înainte, înaintează rapid In mate operaţiile. inir-o tună viteza de 210 metri. A$n
pă pccrccuvă aio, nici măcar cu kilometri pe ora, ci lucra pină acum cil va timp un Ş ei căibundc din strat, ortul se mută La Aninoasa. intr-un abataj tron- ceva nu s-a mai iromcnd în Vutca
i j r capătă farmecul ci cu o înaintare mult mai lentă E de schimb al cărui nume avea şi el mereu şi mereu, alit de repede in­ ■al. s-a atins cea mai mate viteză de 1 iu tu r.
şi-ţi reda ceva din vorba de metri t in ia ii pe lună. Pa­ să devină renumit. Setul acesta de cit abatajul n-arc timp să intre in înaintare (în abatajele Irantalc) pe Să ne oprim puţin la acest caz,
prospeţimea oraşu­ sionantă este aici latura pruclică o scluinb puşca uneori şi de cile trei presiune. Si ostiei se înlătură luciu- întregul bazin caiboniier. Brigada Ne vorbeşte despic Cişlaru un aii
lui Dar, mai sînt accsior curse de viteză. Pentru că ori In cele 8 orc ale schimbului rilc suplimentare de intrctincic a 'ui Ion David, înaintează cu ubata- şei de biiqadu. un concurent al lui.
cazuri cînd unii ce­ fiecare metru in plus parcurs în său, Zăcea adicu trei Uşii in loc de armăturilor. O posibilitate in plus Int său irontal, întins pe zeci de iov. Slclan Laszlo ;
tăţeni nu vor să aceeaşi undate de timp Inscumnă două cile prevedea iniţiativa care ca să crească viteza. 'ncln. cu 50 m.l. intr-o tună. Si asta „Cişlaru — ne spune dinsul — a
7?\ respecte curăţenia cărbune moi mult. tone Si tone de abia se născu se. Brigada Iratilor So- Rudic e neîntrecut ia Uricani in lată de 30—35 m cil se inamlează venii in Valea Jiului pnn /053. In
cărbune extras din straturile sub­
în parc. Asemenea tescu îşi pusese in cap su Qlinqă o vitezele de i no ini a re. obişnuit, este un rccoid citiva ani el şi-a invătat alit r/e bine
7 A \ şi în parcul din o- pund de lopt, in ahataidc cameră, ne ; 150 de metri liniari pe lună. Dai urmă cu paşi repezi o altă brit/adâ de D<i\ id şi de ccj 62 de ortaci m meseria incit, devenit şct de. briga­
v o lucruri se îmîmplă terane. (Jnui metru liniar li coics- viteză mare la înaintare in cărbu­ Numai că de Iu un timp vine din ..Galialul" de cărbune este răpus
raşul Deva unde a- cantităţi er/nlc cu ale unui parale­ tocmai cind cursa pentru asemenea brigada lui Gavnlu Pop. El. împreu­ 'ui ptinir-un sistem de cicluri bine dă, n-a mai cedat din 106/
A W 0 deseori îiuîlncşti lipiped cu un volum de 16 m.c. de vdezu începuse, pe Ihidic — aşa II nă cu şefii lui de schimb. Trnian or(iun:./alc pe ede trei schimburi şi pină acum Iii lut de b r tria­
da Iruntuşă pe expkKilatc. R un
jK â 'ţw . nîi-tii aruncare, se­ cărbune. Recordul atins In Valea cheamă — conducerea sectorului l-a Pop şi Optiş. dau şj ci inh-un schimb Metoda tui de lucru in escală, con­ miner toarte muncitor şi uri Inartc
minţe etc. Jiului la înaintare în cărbune, in numit şctul altei brigăzi, ltudic a (dar numai inlr-unul din cele Ircii sta in următoarele : bun organizator. Brigada Iui c oino-
abataje cameră este cel obţinut de adus în noua lui brigadă ţoală ex­ cile 3 lişii pe aripă
curind In mina Petala Intr-un aba- perienţa muncii Iratilor Sorescu, Rudic simte toarte aproape In Schimbul t taie la cimpoi ( (}cnu .şi slăbită, liccarc om ştie ce
loj al sectorului UI : 210 m. liniari sistemul lor de organizare si a mai s/patclc lui sullarca brigăzii lui Pop Schimbul tl laic la cimpoi ll : arc de făcut. Principalul in brigada
pe lună. Calculaţi- 16 ori 210 egal adus ceva în plus: hoturîrca de a Dar şi Pop este la rindul lui ur­ Schimbul III face răpirea. lor este s'ieciali/arca oamenilor pe
3.360 metri cubi, bincinlelcs, me­ întrece succesele brigăzii din care mat îndeaproape de a//ii. Beniamm După 2-1 de orc ciclul este reluat operaţii. O brigadă in caic disciplina
muncii este o Icr/c absolută, consim-
tri cubi de cărbune. Cilra e cu to­ venZse. Acesta este obiceiul locului. Siclodi e doar la un pas. Nici un om nu lacc operai ii de pri 'Bă de tot'. Si calitatea lucrărilor c
tul teoretică şi aproximativă. Re­ Să întreacă adică vitezele de îna­ in urma lui vin alţii. Competiţia sos. In telul acesta abat ajut este C. MU-IAÎ
Si cum i[i spuneam, [in tare mult la ordine şî curăţenie. cordul într-un abataj Irontal este cel intare şi prin asta producţia de căr­ de viteză c in plină deslăşurare ia mereu moi rc/jcăc Impinx înainte.
Si eu la fel. înseamnă câ ne potrivim de minune. obţinut la Aninoasa de brigada iui bune a Irafilor Sorescu. Uricani. Numai In luna aprilie brigada (Continuare In pag 3-a)
Desen: M. CARAMFIL.