Page 53 - 1964-06

PROLETARI DIN T O M B ŢĂRILE V N I Ţ l- V Â t
X
mul socialismului DE ÎNTREŢINERE A CULTURILOR

p o r u m b
P r a ş t i a
la
t r e b u i e I u r g e n t a t ă a r m e b e
l a A p o 1 d
Prăşitul culturilor ori de cîtc ori există suficient interes nici pentru fo­
este nevoie, şi în termene cit nui scur­ losirea (a maximum a prăsitoarelor cu In această perioadă la gospodăria
te, este o lucrare de cea mai mare în­ tracţiune mecanică. Într-una din zilele colectivă di» Apoldul de Sus, se des­
ANUL XVI. Nr. 2944 MIERCURI 17 IUNIE 1964 4 pagini, 20 bani semnătate pentru obţinerea unor pro­ trecute de pildă, în raionul Brad, un făşoară din plin lucrările de întreţi­
ducţii sporite la hectar. In unele gospo­ număr de patru tractoare stăteau, în Ioc nere a culturilor. Prin>i praşilă a fost
dării agricole colective din regiune ca ele să fi fost folosite la prăşit. O terminată pe cele 210 hectare ocupa­
însă, deşi se cunoaşte acest lucru, execu­ slabă preocupare pentru folosirea pră­ te cu porumb, 10 hectare cu floa-
sitorilor cu tracţiune animală se con­
Realizarea şi depăşirea angajamentului tarea prăşitului a rămas mult în urmi. stată şi la G.A.C. din Bejan şi Răduieşti. rca-soarclui, 25 hectare cu sfeclă de
Pe cîti vreme în diferite părţi ale re­
zahăr, 10 ha. cu tutun, 6 ha. cu sfe­
giunii, mai ales în raioanele Sebeş, Alba Faţă de o asemenea situaţie trebuie clă furajeră, 25 de hectare cu cartofi
la fontă, cu cocs economisit! şi Orăştie s-a trecut din plin la execu­ luate măsuri urgente cunoscut fiind fap­ ctc. Acum, colectiviştii de aici lucrea­
tarea praşilei a doua la porumb, în alte
tul că prăşită 1 in porumb este liotă-
gospodării colective ritoarc pentru obţi- ză la a doua praşilă, lucrarea cfec-
această lucrare nici ■ ncrca producţiilor tuîndu-se Ia peste 150 de hectare cu
FURNALIŞTILOR, AGLOMERAT măcar nu a început planificate. In acea­ porumb. La sfeclă şi cartofi ea s-a
ort s-a făcut pe su­
terminat.
stă direcţie sarcini
şi
prafeţe foarte mici. In unele 6. A. C. deosebite revin de rării densităţii optime de plante la
O mare atenţie s-a acordat asigu­
organizaţiilor
Astfel, la gospo­
CU CONŢINUT FIER RIDICAT dăriile colective din să desfăşoare o lar- hectar în care scop s-au alcătuit din
partid care trebuie
timp echipe care au efectuat răritul
Sălaşul de Sus şi
bilizare a colectiviş­
Nucşoara, raionul ■ gă activitate de mo­ plantelor. ION WAGNER
Succesul furnaliştilor în realizarea ţi Echipele de la dozare au fost întărite Haţeg, prima praşilă la porumb s-a exe­ tilor la muncă. Lucrările de întreţinere corespondent
depăşirea angajamentului la fonta cu cu muncitori calificaţi. La fiecare loc de cutat pe o suprafaţă care reprezintă a culturilor în gospodăriile amintite
cocs economisit depinde în mare mă* muncă au lost afişate grafice cu reţe­ doar 9 la sută din cele 609 ha. ocupate trebuie executate la timp şi în bune
sură şi de secţia noastră. Cu cit noi le tele de dozare. S-a căutat ca buncherc- cu această plantă. De asemenea, la condiţiuni cu atît mai mult cu cît se A c t i v i t a t e
livrăm aglomerat mai mult şi de cali­ Ic să fie pline în permanenţă. In acest G.A.C. din Bejan, raionul llia s-au pră­ ştie că aceste unităţi sînt considerate ca
tate mai bună, cu atît consumul speci* scop în fiecare zi, şefii de schimb au şit abia 24 ha. din cele 214 ha. însă­ fiind mai puţin dezvoltate din punct de r o n i c ă
fie de cocs pe tona de fontă elaborată controlat dacă ele sînt aprovizionate mânţate cu porumb la G.A.C. Rădulcşti vedere economic şi organizatoric. Tă-
scade. ritmic, dacă şuberclc sînt reglate cores­ 10 ha. din 120 ha., iar la G.A.C. Bîr- răgănînd lucrările de întreţinere a cul­
In cursul celor cinci luni de activi­ punzător. Rezultatul ? In ultimele lunî său s-a prăşit numai 10 Ia sută din su­ turilor producţiile vor fi diminuate şi Faţă de anul precedent, colectiviş­
tate din acest an, muncitorii, inginerii şarjele au fost constante, materiile au prafaţă ocupată cu porumb. Asemănă­ în felul acesta nu se vor putea realiza tii din Mărtineşti, raionul Orăştie
şi tehnicienii secţiei noastre, îndrumaţi fost bine dozate, maşinile de aglomerare tor stau lucrurile şi în unele gospodă­ sarcinile stabilite prin planurile de mă­ şi-au organizat munca la întreţinerea
înt’ 'aproape de organizaţiile de partid, au avut un mers uniform. Acest lucru rii agricole colective din raionul Brad. suri. culturilor mult mai bine. Ca urma­
au dat peste sarcinile de plan 4.846 a influenţat pozitiv calitatea aglomera­ De pildă, la gospodăria agricolă colecti­ I. M. re a acestui fapt, pe cele 200 de hec­
tone aglomerat autofondant. Paralel cu tului. Dacă maşinile de aglomerare sta­ vă din Săliştc nu S-a prăşit pînă acum tare cultivate cu porumb prima pra­
depăşirea planului s-a îmbunătăţit şi ţionează cuptoarele de amorsare a şar­ nici măcar un hectar din cele 48, la şilă este pe sfîrşitc. De asemenea,
calitatea aglomeratului. In trimestrul I jei se răcesc, materiile care se găsesc în Zdrapţi doar 4 ha. iar la Rişculiţa abia P e n t r u praşila doua a fost efectuată pe 10
conţinutul de fier în aglomerat a fost ci nu pot ft prelucrate complet, ies 7 ha. la sută din suprafaţa respectivă, la
de 44.4 la sută, iar în luna mai de 44,66 Determinate. O asemenea rămîncre în urmă se da- re c o ltă b o g a tă floarca-soarclui pe 15 hectare, iar la
la sută, planificatul fiind de 45,38 la In ce priveşte îmbunătăţirea calităţii toreşte slabei preocupări pe care unele cartofi se efectuează praşila a 111-a pe
sută. Conţinutul de oxid feros din aglo­ aglomeratului autofondant au fost luate consilii de conducere, sfaturi populare cele 36 de hectare ocupate de acea­
merat a scăzut lună de lună. Faţă de măsuri pentru respectarea granulaţici comunale şi chiar consilii agricole raio­ Convinşi de faptul că întreţinerea stă cultură.
10 la sută admis, în luna mai a scăzut prescrise a calcarului. Calcarul de gra- nale o manifestă pentru mobilizarea co­ culturilor la timp şi în bune condiţi- Paralel cu efectuarea lucrărilor de
la 1,77 la sută. In afară de aceasta a nuiaţie mai marc duce la scăderea ba- lectiviştilor la muncă. Astfel, la gospo­ uni este una din principalele căi pen­ întreţinere a culturilor s-a trecut cu
erei lut rezistenţa mecanică şi bazicita- zicilăţii aglomeratului. Or, pentru evi­ dăria colectivă din Nucşoara, colecti­ tru obţinerea de producţii sporite, co­ toate forţele Ia recoltarea fîneţelor
tca aglomeratului. Iii luna mai rezis­ tarea accitui lucru, s-a trecut la scliim viştii, în frunte cu membrii consiliului lectiviştii din Haţeg au trecut din timp trifolicne cît şi a celor naturale. Au
tenţa mecanică a aglomeratului a cres­ barca periodică a ciocanelor de la con* de conducere (preşedinte tov. Petru Ca­ la executarea acestor lucrări. Pînă Ia 11 fost cosite 43 de hectare cu trifoi şi
cut faţă de cifra planificată cu 5,5 la casorul de c.Vrar rafă) obişnuiesc să înceapă lucrul în ju­ iunie ci au prăşit prima dată întreaga 17 hectare de fineţe. A urmat apoi
sută, iar bazicitatea a ajuns la 1,16, rea­ Cadrele icbnico-ingincrcşii au acordai rul orei 10. Ca urmare aici, la prăşitul suprafaţă cultivată cu porumb, iar pen­ uscarea şi strîngcrea recoltei. Lucră­
lizare deosebit de importantă. o atenţie mai mare conducerii procesu­ porumbului se realizează în medie doar tru a doua oară întreaga suprafaţă (25 rile sînt în curs de execuţie pe în­
Rezultatele amintite au fost posibile lui tehnologic, urmăririi şi respectării Bine aprovizionat, magazinul cu autoservire din Deva cunoaşte zilnic cîtc 6 ore pe zi. hectare) plantată cu cartofi. treaga suprafaţă de 120 hectare de
ca urmare a faptului că în cadrul orga­ reţetei de dozare, aprovizionării ritm i­ o marc afluenţă de cumpărători. In gospodăriile colective amintite nu Concomitent: cu lucrările din cîmp şi fineţe.
nizaţiilor de bază P.M Il. s-au analizat ce cu materiale a dozatoarelor. Ei au în grădina de legume s-au făcut primele AUREL CIGMA1ANU
cele ntai importante probleme ale pro­ şprijinit muncitorii în organizarea judi­ lucrări de îngrijire, pe unele suprafeţe corespondent
ducţiei, comuniştii au venit cu propu­ cioasă a muncii, exploatarea raţională a elcctuîndu-se şi praşila a doua.
neri preţioase pentru îmbunătăţirea ac­ agregatelor. AUREL ANCA
tivităţii economice a secţiei. Comitetul A existat o continuă preocupare pen­ {ţc & u n & u d
sindicalului şi organizaţia U.T.M. au tru ridicarea calificării profesionale a d e . n o a p t e
antrenat un număr însemnat de mun­ muncitorilor. Lunar s-au ţinut conferin­
citori în întrecerea socialistă, pe bază ţe tehnice, iar în prezent circa 25 aglo- Graţieri acordate de Consiliul de Stat
de obiective concrete. La nudul său, meratorişti frecventează cu regularitate
conducerea secţiei, îndrumată de birou­ un curs de calificare. d o , de •zi
rile organizaţiilor de partid, a luat mă­ Colectivul secţiei noastre este hotărît d C v e i u i c e d a i al Republicii Populare Romîne
suri bine gîndite. De pilda, s-a recondi­ să-şi sporească eforturile pentru aplica­
ţionat ciurul de la expediţia aglomera­ rea în viaţă a unor măsuri bine chib­ A pornit de la o consfătuire de pro­ consfătuire oamenii au trecut la locu­ raţiile operativ, pe loc, fără a mai scoa­
tului. Măsura a fost eficace. înainte, da­ zuite, care să ducă Ia sporirea conside­ ducţie. Colectivul din tura a treia de la rile de muncă... te vagoanele din garnituri. Prinlr-un Decret al Consiliului de expresie a tăriei de nezdruncinat a orîn-
torită faptului că barele ciurului erau rabilă a producţiei, îmbunătăţirea cali­ staţia Simeria-călători a venit cu ini­ Stat al Republicii Populare Romînc, duirii dcmocrat-popularc. Profundele
Odată cu lăsarea nopţii însă, oame­
prea apropiate, orificiile se astupau, ciu­ tăţii aglomeratului autofondant. Numai ţiativa de a ridica activitatea schimbu­ nii au fost puşi la o grea încercare. Astfel, toată noaptea s-a asigurat o emis la 16 iunie anul curent, sînt gra­ transformări înnoitoare care au avut loc
rul se uza repede, iar granulaţi.! aglo­ astfel vom reuşi să-i sprijinim pe fur- lui de noapte la nivelul schimbului de Parcă înadins, trenurile nu sfîrşeau să regularitate perfectă a circulaţiei. Nu ţiaţi de restul pedepsei cc mai aveau în ţara noastră — desfiinţarea claselor
meratului nu era cea corespunzătoare. naliştli hunedoreni, să ne respectăm şî zi. Iniţiativa este deosebit de îndrăz­ sosească şi, spre deosebire de alte dări, s-a înregistrat nici un .minut în- de executat un număr de 2.500 persoa­ exploatatoare, victoria socialismului în
lirzierc şi nici un tren oprit la semnalul
Acum, ca urmare a măririi distanţei din­ noi angajamentul. neaţă deoarece, pe timp .de noapte a- la multe, trcbvLsu fiteute modificat .n ne condamnate pentru infracţiuni con­ toate sectoarele economiei naţionale,
tre bare, deficienţa a fost înlăturată. Ing. CELUS COJOCARU numite condiţii obiective cum este lu­ compunere. Vâzînd acest lucru, ci au de intrare. S-au manevrat pesto pro­ tra securităţii statului. avîntul industriei, agriculturii, culturii,
Au fost luate şi măsuri pentru doza­ şef de schimb la aglomeratorul minozitatea, fac ca realizările să fie gram 468 osii. S-au compus 10 trenuri, Acest Decret de graţiere urmează al­ ridicarea sistematică a nivelului de trai
rea corespunzătoare a materiilor prime. nr. 1 al C. S. Hunedoara mult mai mici. început să manevreze pe ambele cape­ iar la 17 li s-a modificat compunerea tor Decrete similare emise în decursul au consolidat şi mai mult unitatea între­
le ale staţiei, ocupînd liniile cu gru­
Pentru a o traduce în viaţă cu suc­ prin detaşarea şi ataşarea a 128 vagoa­ gului popor în jurul partidului şi gu­
puri de vagoane pînă la mărcile de si­ ne. Sarcina statică a fost depăşită cu ultimilor ani de Consiliul de Stat. Ast­
ces, într-una din zile, seara, cu 15 mi­ guranţă. Coletclc erau transportate ur­ mai bine de 1 la sută faţă de normă. fel, au fost graţiate de restul pedepse­ vernului, devotamentul său faţă de cauza
Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer nute înainte de ora schimbului, întreg gent la magazia de mesagerii cu elec­ Mediile de staţionare a vagoanelor la lor la care au fost condamnate pentru construirii socialismului. Prefacerile po­
colectivul s-a adunat în sala de şcoală trocarele. Peste tot se desfăşura o mun­ încărcare şi descărcare în tranzit, cu şi infracţiuni împotriva securităţii statu­ litice, sociale şi economice înfăptuite în
a ministrului economiei Belgiei a personalului. Şeful turci a explicat că însufleţită. Fiecare om se străduia să fără manevră, au fost reduse între 1 şi lui, în anul 1962 — 2.304 persoane, în anii regimului dcmocrat-popular stau la
oamenilor în citeva cuvinte ce au de
execute operaţiile cc-i reveneau în tim­ 4 la sută, realizîndu-se o importantă anul 1?63 — 2.982 de persoane, iar în temelia creşterii continue a conştiinţei
făcut pentru îndeplinirea promptă şi pul cel mai scurt şi cît mai bine. In economie de vagoane-ore. 1964, printr-un Decret anterior, emis la socialiste şi fac posibilă folosirea pe o
Preşedintele Consiliului de Miniştri al lui de Miniştri, Victor Ionescu, mini­ 9 aprilie, 2.464 de persoane. Se află în scară tot mai largă a feluritelor mijloa­
R.P. Romînc, Ion Gheorghe Maurer, a strul comerţului exterior, şi Ion Delc.v iteproşabilă a tuturor operaţiilor la fie­ felul acesta, procesele tehnologice se Prin urmare, iniţiativa schimbului III pregătire noi graţieri, astfel ca pînă la ce de influenţare obştească pentru com­
care loc de muncă, cum să procedeze
primit marţi Ia amiază pe dl. Antoinc m \ adjunct al ministrului industriei pe­ pentru reducerea timpilor prevăzuţi în scurtau şi se cîştigau minute după mi­ a dat roade cît se poate de bune. Ea a cea de-a XX-a aniversare a eliberării baterea actelor antisociale.
Spinoy, ministrul economici Belgiei. trolului şi chimici. procesul tehnologie. Şeful staţiei a ve­ nute. fost îmbrăţişată apoi cu căldură de toa­ patriei de sub jugul fascist, practic să Măsurile de graţiere creează celor cc
Cu acest prilej a avut loc o convor­ A fost de faţă dl. Honore Cambicr, In ajutorul lucrătorilor de la mişca­ te celelalte schimburi. In felul acesta, nu mai existe în Romînia deţinuţi pen­ au încălcat în trecut legile statului po­
bire care a decurs într-o atmosferă ami­ ambasadorul Belgiei la Bucureşti. nit cu unele completări, punînd accent re au venit şi mecanicii. Prin introdu­ ceferiştii se pregătesc si întîntpine cu tru infracţiuni politice. sibilitatea reîntoarcerii la o muncă cin­
cală şi la care au luat parte Alexandru deosebit pe măsurile de întărire a pro­ cerea şi scoaterea locomotivelor din cele mai frumoase realizări cea de-a 20-a Graţierile acordate constituie o nouă stită şi utilă societăţii.
Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliu­ (Agerpres) tecţiei muncii. După această scurta depou fără staţionări inutile, ii ajutau aniversare a eliberării patriei.
să execute toate operaţiunile la timp. EMIL CREŢU
Lăcătuşi de revizie, împărţiţi pe echi­ impiegat de mişcare
pe de direcţii, făceau probele frinelor (din colectivul subrcdacţîct
Noi diafilme realizate
conform programului şi executau repa­ voluntare Sinicria)
99 m u n c a e o c o m o a r ă " de studioul „Alexandru Sahia"

La studioul cinematografic „Alexan­ In afara diafilmelor cu teme cultu­
Programul intitulat „ Munca c o că se făureşte viata nouă a colecti­ rale, un loc de scamă în activitatea stu­
comoara’ a lost prezentat dum ini- viştilor, o viaţă bogată, înfloritoare. dru Sahia" se lucrează în prezent la rea­ dioului îl ocupă realizarea de diafilme
lizarea unui diafilm consacrat activită­
ca trecută de către brigada de agi­ Solistele Cică Todorescu si Tibe- cu subiecte actuale din industrie şi a-
taţie in lata colectiviştilor clin ria Boanta au interpretat dntecele ţii creatoare, a maestrului Tudor Ar- gricultură, folosite ca exemplificări la
Bretea Strei, raionul Haţeg. Progra­ populare: ,£omeşule, apă lină\ jjhezi. conferinţe, la cursurile agrozootehnice.
mul a ilustrat cum era viata (ăranf- „Foaie verde-a bobuluiw, şi altele Tot aici au mai fost realizate o serie Aşa sînt cele intitulate „O zi la uzina
lor in trecut si cum este ea azi. Din întregul program s-a bucurat de de alte diafilme care redau aspecte din „Griviţa Roşie**. „Combinatul poligra­
viaţa şi opera scriitorului Ion Slavici,
fic Casa Seînteii'*, „Diferite tipuri de
întreg textul se desprinde clar con­ o caldă apreciere din partea colec­ din pictura spaniolă, flamandă şi olan­ sere şi răsadniţe**, „Prevenirea şi com­
cluzia că munca liberă, pe ogoare­ tiviştilor. baterea principalelor boli şi a dăună­
le înfrăţite, este cea mai mare co­ MARIA BARA deză, din arta renaşterii italiene şi al­ torilor la legume** ctc.
moară, deoarece numai prin mun­ corespondentă tele. Creatorii studioului n-au uitat nici
pe şcolari cărora le-au pus U dispoziţie
Pe Mureş, în liniştea a- diafilmelc : „Viaţa şi opera lui Mihail
Emincscu" „Legea iui Newton", „As­
N
murgului, pescarii aşteaptă de la U.M. Cugir s-au scrîns 34 cursanţi VALOAREA după ideea maistrului Oiteanu, costă pecte geografice şi biogcografice din
oiembrie 1963. Intr-una din zile, în
munţii Retezat** şi altele. Cu ajutorul
doar 10 la sută din valoarea sculelor
sala de cultură a secţiei mecanică 11
cu răbdare „ vinatul de aşchicrc". diafilmelor ci au reţinut mai uşor no­
de la cercul de economic concretă. In Ideea maistrului Oiteanu este doar ţiunile predate la orele de curs.
Foto : V. ONOIU bănci, cu caietele deschise, dtscutînd pe una din cele aplicate aici, în secţia me­ Pentru cei mai mici spectatori au
tema l.i ordinea zilei, aşteptau sosirea IUDEII PROPUNERI canica II. Ea îşi dovedeşte din plin fost produse diafilmelc „Lebedele" —
propagandistului. In sfîrşit, nu după eficienţa în anul cînd oamenii se stră­ adaptare după cunoscuta povestire a
mult timp, a apărut şi inginerul Petru duiesc să întîmpine cu cele mai fru­ lui Andersen — şi „O vizita la grădina
moase rezultate marea sărbătoare din
„Bun pentru Popa, şeful secţiei. A- început expune­ « RETROSPECTIVA ♦ IDEEA MAISTRULUI OLTEANU ♦ INTR-0 ZI PRODUCJIA PE APROAPE O August. Dar nu c singura. La cabinetul zoologică Băneasa". Acum se executa
rea unei lecţii din ciclul planificat, in­
ultimele retuşuri la d in filmul „Am intiri
titulată „Progresul tehnic**. Cu clarita­ JUMĂTATE DE AN ♦ O SECJIE IN CARE MAJORITATEA INVAJA tehnic am nui aflat de încă o raţio­ din copilărie", după Ion Creangă, şi
te şi convingere s-a discutat despre efi­
cereale 1 9 6 4 “ cienţa tehnologiilor noi de fabricaţie şi ţio''trc a unor repere de la maşina de me să se contrazică, să-şi spună fieca­ matriţa n-a mai corespuns. Pentru mo­ nalizare propusă de acelaşi maistru. E sînt în curs de reeditare încă 40 dia-
filmc inspirate din basme romîncşti şî
vorba de schimbarea operaţiei de strun-
urmările lor imediate în producţie : cu.w.t. Uitaţi la cc in-am gîndit. In re părerea. Apoi a intervenit şi el: ment, maistrul Oiteanu, ca de altfel şi jire a grciferului de la maşina de cusut străine.
creşterea productivităţii muncii, ridi­ principiu este vorba despre renunţarea — Fenomenul de deformare plasti­ ceilalţi, au fost dezamăgiţi cumplit. Au (Agerpres)
In vederea transportării Ia timp şi luat matriţa în mină, au sucit-o, au „Ileana" de pe maşina Piulcr, pe maşi­
în bune condiţiuni a recoltei din acest carea calităţii produselor, reducerea prelucrării şuruburilor de fixare a ca­ ci la rece îl cunoaştem, îl aplicăm chiar învîrtit-o, ccrcctînd cu luare aminte na automată cu 6 axe. Cu ajutorul noii
preţului de cost. Cel mai bine însă roa­
în uzină. Nu văd nici o greutate în
an, lucrătorii de la revizia de vagoane pacului din spate a maşinii de cusut, părţile necorcspunzătoarc. Şi astfel s-a metode se vor realiza cu 250 nui multe
tehnic
progresului
dele introducerii
din staţia Sîmeria-Triaj, au început de şi-au găsit expresia în exemplele folo­ a şuruburilor de fixare cu cap exago- aplicarea propunerii tovarăşului Oltca- născut o nouă soluţie de îmbunătăţire grcifcrc în trei schimburi, faţă de cît
nu. In orice caz, ne mai gîndim şi cred
nal interior, cu cap semirotund prin
pe acum revizuirea vagoanelor de mar­ site chiar din cadrul uzinei. Toată lu­ a piesei respective. In cîtcva zile s-a se realizează acum, vor rămînc dis­ De la Ministerul
fă acoperite, destinate transportului mea era deja convinsă că înlocuind fa­ metoda de aşchicrc. Cum să procedăm că este un lucru bun. desfăşurarea trecut (a cromarca suprafeţelor de con­ ponibile pentru alte lucrări două maşini
altfel ? Simplu. Trecem la fabricaţia lor
u mult timp după
cerealelor. Ei s-au angajat ca pînă la bricaţia de seric prin cea în flux teh­ N lecţiei de economic concretă a tact şi rectificarea lor. Partea activă a şi şase oameni. Pe lîngă sporirea consi­
23 August să revizuiască, să etanşeze nologie la producerea reperelor 1 şi 2 prin deformări la rece. matriţei a crescut în calitate, i s-a im­ derabilă a productivităţii, eficienţa a- Invăţămîntului
şi să repare un număr de 250 vagoane. — Cum ? — s-au repezit mai mulţi. luat fiinţă un colectiv restrîns de spe­ primat o duritate foarte marc, ceea ce ccstcia se concretizează şî în 110 000
Dînd dovadă de bun gospodar, comu­ a sporit productivitatea, s-a redus efor­ — Aici nu-i chiar atît de simplu cialişti. Maşina a fost adusă în secţie, a adus în final satisfacţia micului co­ lei economii antecalculatc. In registrul
tul fizic al muncitorilor, a crescut rit­
nistul Ion Socaci, şeful reviziei de va­ — a continuat maistrul Oiteanu. Toată fixată pe postament. In jurul ei era lectiv de oameni entuziaşti care au de consemnare a inovaţiilor şi raţiona­ Ministerul Invăţămîntului anunţă că
goane, s-a îngrijit din timp de apro­ micitatea desfăşurării operaţiunilor, a lumea îşi aminteşte de maşina orizon­ zilnic un adevărat pelerinaj. Nistor transformat în fapt ideea maistrului lizărilor ntai figurează şi alte propu­ în vederea concursului de admitere pen­
tală pentru refulat la rece care stă nc-
Vlăşccanu şi Gheorghe Vlad au „pi­
scăzut procentul de rebut. S-a mai vor­
tru anul universitar 1964—1965, se or­
vizionarea cu seule şi materiale nece­ bit atunci şi despre avantajele eviden­ Oiteanu. neri. Pînă acum, cele plecate din sec­
sare ca : tablă, butoane, balamale, che­ folosită de vreo trei ani, prin nu ştiu păit-o" pînă i-au detectat toate subti­ ţia mecanică II poartă numărul de or­ ganizează de către institutele de învă-
rotative
te ale folosirii dispozitivelor
ţâniînt superior consultaţii pentru toate
restea de brad şi altele. Prima echipă, de funcţionare continuă pentru prelu­ care magazie. Eu zic să ne gîndim cum lităţile de funcţionare. Cunoscînd prin­ T ilcle trecute l-am rcîntîlnit pe to- dine 24. Multe din ele au fost aplicate disciplinele de concurs.
cipiul de funcţionare cei doi au trecut
se poare ca adapta la noile repere şi îm­
alcătuită din Gheorghe Predoni, res­ crarea prin aşchicrc a anumitor repere varăşul inginer Petru Popa. Ne-a şi poate şi din această cauză rezultatele
ponsabil, Avram Ciobotca, Nicolac preună să găsim soluţia cea mai bună... la proiectarea schiţelor pentru matriţe arătat maşina şi, satisfăcut, relata suc­ de producţie ale secţiei sînt cele nui Aceste consultaţii au loc după cum
l.ezcu timp lari. Anton Suciţi, lăcătuş, şi încă despic multe alte operaţiuni, în Ideca maistrului Avram Oiteanu a Le-a venit în ajutor şi conducerea uzi­ cint avantajele ci evidente : „înainte, valoroase din întreaga uzină. S-au pre­ urmează: între 25 august şi 5 septem­
execuţia cărora domină pregnant pro­
loan Horhat, muncitor, a început re­ stîrnit un marc interes printre cursanţi. nei prin repartizarea unui tehnolog. Zi­ prin aşchicrc, pe maşina automată ne dat 150 maşini de cusut peste plan, iar brie pentru facultăţile care încep con­
paraţiile în ziua de 10 iunie. In numai cedee foarte avansate, la nivelul teh­ Fiecare a venit cu aprecieri şi critici. lele s-au scurs una după alta, iar pe hir- trebuiau pentru execuţia fiecărui reper pînă la 23 August sînt pregătite să iasă cursul de admitere la 7 septembrie; in­
ciilc imaculate s-au conturat liniile fine
nicii mondiale S-a discutat aşa
cam
2 zile echipa amintită a reuşit, datori­ I ăcătuşul Nicolac Brici şi maistrul loan două minute. Acum aceeaşi categoric pe poarta fabricii alte 350 Pînă acum, tre 6 şi 16 septembrie pentru facultă­
tă bunei organizări a muncii, să ctan- două orc. Multe din problemele expu­ Morar, au fost imediat de acord că se care marcau conturul corpului cilindric de piese se confecţionează într-o se­ calitatea produselor este foarte bună. ţile care încep concursul la 18 septem­
şeze un număr de 23 de vagoane pe se de propagandist an fost completate poate realiza. Ilie Coman, era dimpotri­ al matriţei, canalele de ungere, rolele cundă. Calitatea este excelentă. Supra­ brie
de cei prezenţi, buni cunoscători ai si­ vă de altă părere. „Lasă ci şi alţii au de avans a materialului, şi multe alee feţele ci nu mai necesită nici o prelu­ Aceasta dovedeşte că fiecare din cei 600
pereţii cărora, după ce au fost recep­ tuaţiei din uzină. A venit şi rîndul încercat să învie maşina şi n-au putut. detalii necesare unei execuţii corecte. de muncitori care urmează diferite for­ Consultaţiile se organizează pe grupe
ţionate de o comisie de tehnicieni, s-a maistrului Avram Oiteanu, şeful atelie­ Ce-o să-i facem noi acum ?", Maistrul Maistrul Vlad nerăbdător a fugit repe­ crare ulterioară, se obţin profilc co­ me de învăţărnînr profesional se stră­ şi sînt gratuite Pot să beneficieze de
recte, iar productivitatea muncii la pie­
ele candidaţii care au depus actele şi
aplicat şablonul cu inscripţia „BUN rului de maşini automate, să vorbească. Gheorghe Vlnd de la atelierul de de cu schiţele să le bage în execuţie. sele executate pe noua maşină a cres­ duieşte să aplice în practică cele învă­ au fost înscrişi pentru concurs. Candi­
PENTRU CEREALE 1964**. — Nu vreau să fac nici o completare S.D.V.-uri, manifesta multă încredere în Cînd totul a fost gata, maşina a fost cut cu 1.000 la sută. înseamnă ca, zil­ ţate. Că aşa s-:au lucrurile o dovedeşte daţii din alte localităţi beneficiază, con­
la cele spuse pînă acum. In timp ce izbutiră. „Matriţele — zicea el — nu-s supusă unei probe de lucru. Dintre toţi, nic. noi putem reali/.a o producţie pe drapelul de secţie evidenţiată în între­
C. EMIL vorbeau colegii mei, mă gîndcani să mai prea greu de executat. $i ca să vă do­ maistrul Oiteanu era cel mai emoţio- aproape o jumătate de an. Trebuie să cerea socialistă care n-a părăsit secţia tra cost, de cazare în cămine şi de masă
impiegat de mişcare găsesc o idee prin care să ntai descon­ vedesc, ani să le fac chiar eu. nar. Din maşină au început să iese pri­ mai spun că şi preţul de cost a scăzut timp de cinci luni consecutiv. la cantinele studenţeşti.
(din colectivul subrcdacţic! gestionăm maşinile automate de confec- Inginerul Petru Popa i-a lăsat o vre­ mele repere. După a nu ştiu cîta piesă foarte mult. Matriţa, confecţionată A. OARGA Consultaţiile au drept scop să sprijine
voluntare Simeria) munca individuală de pregătire a can­
didaţilor.