Page 54 - 1964-06
P. 54
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2944
Postul de corespondenţi O bligaţiile contractuale, Editura Academiei R P.R.
voluntari dc la ;jrupul Documentare
de şantiere din 1 .upeni respectate întocmai Lucrări apărute Sn luna mat 1964
a s t r o n o m i e
ne informează: Ca şi alte întreprinderi, I.R.LL. Se n-a putut să-şî respecte obligaţiile con OBSERVATIONS SOLAIRES. ROTATIONS 1449— 1962 (29 DE
beş a încheiat o seric de contracte în tractuale la uncie produse. Dacă la CEMBRE 1961 — 14 IANVIER 1963), 1964, 30,50X21,50, 41 p., 2,75
vederea desfacerii pe o bază organizată sortimentele pietriş şi sifon lucrurile se lei, broşat. Text în limba franceza.
S-a termina? glisarea a produselor pe care le execută. Prin prezintă bine la alte produse situaţia t
contractele încheiate întreprinderea s-a nu este cea dorită. Întreprinderea avea BIOLOGIE
blocului D 10 obligat să livreze un important număr obligaţia să livreze O.C.I-. Produse in
dc garnituri de molnlă lustruită şi de dustriale Petroşani ca şi altor organiza 'i Academia R.P.R. Emil Racoviţâ, OPERE ALESE, sub red. C. Mo-
La intrare în oraşul Vulcan, pc par bucătărie, binale, sifon, gheaţă, piatră, ţii comerciale 925 garnituri mobilă de i las, redactor responsabil, Emil Pop, N. Sălâgeaiui, R. Codreanu, V. Gh.
tea dreaptă a şoselei, se află în con nisip şi alte produse necesare mai ales bucătărie de tip ,,Sibiu“ . Conform pre Radu, Val Puscanu, Ştefan ia Avram, secretară, 1964, 25X17,50 615
strucţie un nou nticroraion tic locuin în regiunea noastră. Pentru respectarea vederilor contractului ele trebuiau tri p , 47 lei, legal în pînză -+ anvelopa.
ţe Dintre blocurile prevăzute a se obligaţiilor contractuale a fost nece mise eşalonat, pe luni Unităţile comer
ciale din Petroşani au tot aşteptat să
înălţa în anul acesta aici o parte sc sar ca încă de la începutul anului să primească garniturile respective dar au I S T O R I E
vor executa cu ajutorul cofrajclor gli fie luate anumite măsuri caic să asi primit destul dc puţine. Pină în pre
sante. Recent', la blocul D 10 cu 72 a- gure îndeplinirea planului de produc zent l.R.I.L. Sebeş a rămas datoare cu Institutul de istorie, P P. Pana iteseu, OBŞTEA ŢĂRĂNEASCĂ IN
parcnmente a şi fost terminată glisarea, ţie la toţi indicatorii. Numai astfel se aproape 400 garnituri. Văzînd acest lu j ŢARA ROMÎNEă SCA Şl M OLDOVA ORÎNDUIRC-A FEUDALA, „B ibli
putea crea posibilitatea livrări» la timp
ricrar-bcioniştii conduşi de Nicolac şi de buna calitate a produselor solici cru, O.C L. Produse industriale Petro oteca isloncă X” , 1964, 25x 17,50, 284 p., 12,50 lei, broşai.
Niscor, dulgherii lui Nicolac Şcrb.lnicâ tate. S-a acordat importanţă în special şani a cerut garniturile de care avea Lucrarea esle rezumară în lim b ile rusă şî engleză.
şi celelalte brigăzi de constructori avînd nevoie dc la alte întreprinderi, anun-
la îndcmînă materialele necesare şi în aprovizionării cu materiale şî antrenării (înd oficial ca renunţă la 95 garnituri Publicaţii periodice
drumarea competentă a maistrului Otto majorităţii muncitorilor în întrecerea prevăzute în contractul încheiat cu
Coreiani au reuşit sa gliseze blocul socialistă. Echipe ca cele conduse dc l.R.I.L. Sebeş. De asemenea, din cclc Studii şî cercetări lingvistice 1/1964.
amintit în 15 zile şi jumătate. Cornel Dmnitrcasă, Coinel Lnncrănjan 85 garnituri dc tip „Şuiinmil" au fost Revue roiimaîne de malhema liques pures el appliquees, 2,3 1964
MOISE FLORI AN şi altele au muncit cu multă însufleţire Sltidii şi cercelari de biologie. Seria zoologie, 1,2/1964.
pentru îndeplinirea ritmică a sarcini livrate 50 garnituri. Nici la nisipul pe
şeful serviciului tehnic lor de plan, care-1 livrează şantierelor T.R.CH. în Studii şi cercetări de biologie Seria bolanica V1964.
V. CIRSTOIU treprinderea nu a respectat contractele. Studii şi cercetări matematice 2/1964
Instalator Analizînd rezultatele obţinute pe In Iun)i mai de exemplu în loc de 1.280 Studii $< cercetări de chimie 1,2/1964.
primele cinci luni ale anului se poate
.'■firma că Ia unii indicatori ele sînt tone nisip s-au trimis şantierelor 1.115 Revista de etnografie şî folclor, 1/1964
lonc. Răinînerî în urmă s-au înregis
fn fruntea în tre ce rii hune. în această perioadă planul pro Revue roumame des Sciences techniques. Serie de mecanique
ducţiei globale la activitatea de bază trat şi la binale In plus, acest produs appliciuee, V1964.
suferă din punct de vedere al calităţii.
Pe şantierele aparţinătoare grupului a fost îndeplinit în proporţie de 105 Constructorii din Brad nu sînt mulţu Studii şi cercetări de endocrinologie, 2/1964.
nr. 3 al T R CH. din Lupenî se des l.i sută şi s-au realizat economii la pre miţi de calitatea binalelor executate de Revue roumaine de lînguistique, 1/1964.
făşoară o vie întrecere socialistă în ve ţui dc cost în valoare de HO.OOO Iei. l.R.I.L. Sebeş. Revue roumaine de physique, 1/1964.
Totuşi unii indicatori n-au fost îndepli
derea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor Neîndeplinirca planului Ia producţia Studii şi cercetări de fizica 2/1964
de plan. După cinci luni dc întrecere niţi. De exemplu, planul productivită marfă îndeosebi !a mobilă este urmare Studii şi cercetări de fiziologie, 1, 2/1964.
brigîzilc conduse de Sandu 1 udor şi ţii muncii a fost realizat în proporţie a faptului că întreprinderea nu a luat Revue roumaine de chimie, 2;1964.
dc 99 Ia sută. Este adevărat că în lu
Vasile Murcşan, zidari, Nicolac CA- toate măsurile în vederea amenajării Sludii şî cercetări de medicină, internă 2/1964.
plcscu, dulgher, Alexandru Constantin, nile aprilie şi mai s-a recuperat mult secţiei de vopsit deşi în întreprindere Studii şi cercetări de istorie veche, 1/1964.
iierar-beronist şi Mihni Coteţ, tîmplar, din rămînerca în urmă dar există încă au existat spaţii nejudîcios folosite sau Limba romînă 2/1964
multe posibilităţi ncvalorificate. Fără cu alte destinaţii decit cele industriale.
s-au dovedit a fi cele mai bune. Ca îndoială că cel mal rău se stă în ce pri Nyelv e$ irodolomtudomănyi hozlemenyek, 1, 1963
urmare a depăşirii lună dc luna a pla veşte îndeplinirea planului producţiei Rămînerea în urmă la unele sortimen Studii şi cercetări ştiinţifice, laşi, Fizică şi ştiinţe tehnice, 2,
nului cu 10*20 procente, cît şi a efec marfă. în perioada amintită la acest te ca nisip s-a datorat lipse» de con 1963. |
tuării unor lucrări dc cea mai bună indicator planul a fost îndeplinit doar centrare a forţelor existente în acest Studii şi cercetări ştiinţifice, laşi. Biologie şi ştîin(e agricole, \
sector şi ncasigmării terenului de lu
calitate, aceste brigăzi au fost decla în proporţie dc 97.5 la sulă. Ce a în cru. fasc. 2, 1963.
rate evidenţiate în întrecerea socialistă semnat acest lucru ? întreprinderea V. ALBU Studii şî cercetări de agronom ie, Cluj, 1962. |
în fiecare lună. Studii şi cercetări de biologie, Cluj, 1,1963.
CONSTANTIN ANGHCL
preşedintele comitetului
sindicatului In ra io n u l B ra d ■ ♦ + +4» ♦♦♦♦ 4 ♦♦♦+♦+-♦♦♦» ♦♦♦4 ♦ <
Pentru ridicarea ca lificării Construcţiile zootehnice să fie terminate la timp Pentru buna deservire Intreprinderea pentru contractarea
profesionale a populaţiei şi industrializarea laptelui Simeria i
In cadrul grupului nostru de şantie Gospodăriile colective din raionul ceea ce priveşte construirea celor 8 ma ţîa. La gospodăria colectivă din Cără- In scopul îm bunătăţirii deservirii - ±
re se acordă o deosebită atenţie cali Brad dispun dc condiţii naturale priel ternităţi, din caic numai 2 sînt termi stău lucrările de construire a unui sai populaţiei, conducerea cooperativei î RECRUTEAZĂ CANDIDAŢI PEN TRU CONCURSUL DE ADMITERE +
ficării şi îmbogăţirii cunoştinţelor pro nice pentru dezvoltarea sectorului zoo nate. van au fos: întrerupte. Exemple dc acest
fesionale ale constructorilor. In acest tehnic. Cele 12-G.A.C. deţin 3.500 hec Nu se poate trece însă cu vederea fel se pot da încă. meşteşugăreşti .J iu l" din Petroşani : la in s t it u t u l p o l it e h n ic g a l a j i. f a c u lta te a de t e h n o l o Ţ
an au luat fiinţă 4 cursuri de califica tare dc păşuni, 1101 hectare dc fineţe faptul că mai sînt gospodării colective Timp pentru realizarea obiectivelor a luat măsuri pentru lărgirea reţe I g ia p r o d u s e lo r a lim e n t a r e. *
re tic scurtă durată in meseriile : zidari, naturale iar peste 700 hectare din unde Jcşi unele obiective au lost înce zootehnice srabilirc nui este. Dc pe acum lei sale de unităţi destinate acestui
dulgheri, instalatori ş» zugravi, frec suprafaţa arabilă se cultivă cu plante pute încă din anul precedent, ele nu trebuie să existe însă o mai atentă pre scop. In ultima perioadă a fost în CANDIDAŢII trebuie sa fie d in r a za ORAŞELOR DEVA Ş l|
ventate de 121 muncitori. Dc aseme dc nutreţ, coca ce permite asigurarea s-an terminat mei pinâ în prezent. Dc ocupare din partea consiliilor dc condu fiinţată o secţie de confecţii pentru
nea. la cursurile dc îmbogăţite a cu unei bogate baze furajere. exemplu, la G A.C. din Rişculiţa, consi cere ale G A.C. pentru terminarea con bărbaţi în noul cartier Aeroport din ^PETROŞANI, să FIE ABSOLVENT! Al ŞCOLII MEDII. CU DIPLO M Aţ
noştinţelor profesionale participă toţi Pentru adăpnstirea în bune coiuliţiuni liul dc conducere (preşcJmtc Ion Lu- strucţiilor prevăzute. In accsr scop este Î l e MATURITATE. +
şefii dc brigăzi şi constructorii ele la a ovinelor s-a prevăzut a se construi 6 ca) nu a manifestat preocuparea nece necesar să se folosească în întregime Petroşani şi o secţie de confecţii
categoria a IV-a dc încadrare în sus. saivane, fiecare avînd o capacitate de sară pentru terminarea celui de al creditele repartizate pentru aceste lu pentru copii şi bolonzeide, care DE ASEMENEA, RECRUTEAZĂ CANDIDAŢI PENTRU ŞCOALA PRO j
In cadrul acestora se organizează con 500 capete. Caic este stadiul de execu doilea gra;d şi a maternităţii la care crări, Materialele ce se pot asigura pe funcţionează în cadrul complexului
ferinţe pe teme de calitate, privind tur tare a acestor construcţii? Două sai s-a săpat abia fundaţia. plan local în fiecare unitate să se folo de deservire din Petroşani. • FESIONALĂ DE UCENICI iN SPECIALITATEA: MECANIC INSTALAŢII -
narea corectă a bctoanclor, pregătirea vane sînt terminate, 2 se afla la înveli- Sub nivelul posibilităţilor sînt şi rea sească într-o proporţie mai marc. Pen In curînd se vor deschide noi
materialelor pentru ficrari-betonişti ctc. lizările în ce priveşte construirea mater tru ca lucrările să se desfăşoare în secţii în cartierul Aeroport şi anu ţŞ l MAŞINI FRIGOTEHNICE. CU DURATA DE 3 ANI, LA CENTRUL ♦
ALEXANDRU CONSTANTIN luare, iar două au rămas doar la fun- nităţii pentru scroafe la G.A.C din bune condiţiuni sc impune o mobilizare me: confecţii pentru femei, repara ♦ ŞCOLAR PROFESIONAL M I A. SIBIU.
şef brigadă fierari-betonişii I daţic. O situaţie similară există şi în Mesteacăn unde abia s-a turnat funda- mai susţinută la muncă a colectiviştilor.
ţii încălţăminte, frizerie, coafură şi
Organizarea unor echipe permanente dc foto. De asemenea, la Baniţa, pen CANDIDAJII TREBUIE SĂ FIE DIN RAZA ORAŞELOR DEVA Şl PE-|
construcţii s-a dovedit a fi o formă prin tru muncitorii de la cariera de cal tîRO ŞANI, SÂ FIE ABSOLVENŢI A 7 CLASE ELEMENTARE, IN VlRSTAÎ
.care sc obţin rezultate bune. De aceea, car şi locuitorii din comună, se va 'DE 15-17 ANI. Ţ
ca trebuie extinsă în toate gospodăriile deschide o frizerie şî un atelier de
colective din raion Organizaţiile tic reparat încălţăminte. Informaţii suplimentare se pot da la sediul întreprinderii I.C.I.L. 1
partid din unităţile agricole au sarcina X Simeria, serviciul personal şi învăţ ămînt, telefon 29.
N1CU SBUCHEA
să urmărească îndeaproape felul cum
corespondent I *
consiliile de conducere se octipă dc
efectuarea construcţiilor.
In planul de producţie a fiecărei uni
tăţi s-a prevăzut perioada în care tre R A D IO {întreprinderea raională de industrie locală Orăştie|’
buie efectuată fiecare construcţie în
parte. Pentru respectarea termenului 18 IUNIE 1964 sfrada N. Tilulescu nr. 20 j,
stabilit trebuie să militeze toţi colecti PROGRAMUL I: 5,06 Din cîntcce-
viştii, astfel ca întregul efectiv de ani !e ţărănimii noastre colectiviste; 5,40 EXECUTĂ PRESTAŢII LA POPULAŢIE CU MATERIA PRIMA A CLI-<j
male să aibă asigurate din timp condi Jocuri populare; 6,10 Muzică dc estra ŞENTULUI: <
Colectiviştii din Răhău, raionul Sebeş acordă o atenţie sporită dezvoltării sectorului zootehnic. Pentru a asi dă; 6,35 Cîntcce; 7,06 Muzică popu
gura condiţii bune de adăpostire animalelor, s-au construit numeroase obiective zootehnice. ţii corespunzătoare dc adăpostirc. lară; 7,45 Piese instrumentale; 8,30 — TABACIREA PIEILOR DE OVINE Şl CAPRINE — IN CULORILEj
ÎN FOTOGRAFIE : Grajdurile pentru bovinele proprietatea gospodăriei. A. POTOPEA Melodii distractive; 10,30 Melodii ţ DORITE ; (
populare din Transilvania; 11,00 Or — EXECUTA HAINE DE TOAT E FELURILE DIN PIELE i S
chestre de estradă; 13,10 Muzică popu
— REPARA Şl VOPSEŞTE HAI NE, SERVIETE, VALIZE Şl lNCAL-(,
eşuează. Conceila, crescută fn cultul lară cerută dc ascultători; 14,10 Mu iTAMINTE DIN PIELE.
zică uşoară romîncască;
nobilimii ariistocralice, lincezind în
15,33 Solişti
G H E P A R D U L 66 unde domina vechea etichetă deve- şi orchestre dc muzică populară; 16,30 Serviciu ireproşabil, de calita te, cu garanţie şi preţuri foarte con-)»
atmosfera distrugătoare a palatului
Muzică uşoară dc Noru Demetriad ;
9 9 nită ridicolă, este o trumuseie ab ÎS,00 Seară pentru tineret; 20,55 Cîn ^venabile. )
stractizată. Dacă Qa sutetu de esco- tcce populare cerute de ascultători ;
molaica vitalismului. Angelica este 21,15 „Gintă, dansează tinereţea" —
de Giuseppe Tomasi întruchiparea carnaţiei desăvirşite, a muzică dc dans; 23,00 Muzică de es
frumuseţii telurice şi totuşi inteli tradă.
Giuseppe Tomasi, duce dc Palma moare în anonimat, fără să li avut cole. Blazonul reprezenta astlel pti- gente. Fiică a parvenitului Calogeto
PROGRAMUL II: 8,40 Muzică in
şl principe de Lampedusa, murea in confirmarea propriului său talent. letcu nobilimii tinere, fn ascen Sedăra, Angelica cişiir/ă duelul cu strumentală; 9,03 Muzica din operete; P R O D U C Ă T O R I!
tr-un spital din Roma, răpus de un Romanul său, considerul de Lotus siune. Conceila şi sc va casatori cu Ton 10.00 Melodii populare; 11,30 Muzică
Jalal cancer al stomacului. Pro n- Aragon „unul din manie romane ale Devenită inofensivă, ameninţată credi. Iar cu această ultimă lovi
proape necunoscut in Italia, fiind în acestui secol, unul din manie ro cu dispari/ia. nobilimea cur tu lui tură. leopardeseul moare, sfirşdul uşoară interpretată de mici formaţii; Contractind laptele de vaca şi bivoliţă
14,30
12.00 Din muzica popoarelor;
registrat doar de un personaj pito mane de totdeauna", a lacul ocolul Lampedusa nu poate pui ta un asllel e inevitabil. Aloatlea lui Salina şi
resc. reminiscenţă anacronica a unei pumintului, dovedind lotla unui la- de blazon. La alege ghepardul, in- singurătatea îngrozitoare a Con- Solişti de muzică uşoară; 15,05 Cîntc cu I.C.I.L. Simeria, beneficiaţi de următoa
ce şi jocuri populare;
19,05 Melodii
celebre genealogii nobiliare. Cu e- lent neobişnuit. uidit şi toarte asemănător cu ieli- ccltei, lată bătrinu,. concretizează
nigmalicul prinf din Sicilia ascundea In evoluţia eroului principal, prin nete insa blind, pasiv şi uşor de simbolul ce ameninţa încă de la populare; 22,00 Muzică din operete; rele avantaje :
22.30 Muzică dc dans; 23,15 Concert
cu o elegantă discreţie şi persona ţul Fabrizio de Salina, există nu domesticit. Singurul tui gest de re titlu. Foita vechii nobilimi a dispă din opere.
litatea unui ori ist de geniu, nu şlia meroase direcţii ce converg spre voltă e că nu suportă caplo'iluteu rut. unghiile leopardului i-au losi Pentru 150 litri lapte contractat de
nimeni. Doar după moarlea acestuia, însăşi viafu autorului, romanul pri şi moare. Intte aceste trăsături ule smulse de parveniri şi burghezii ce
printre lucrurile rămase s-a desco mind asllel o puternică notă auto ghepardului şi silunlia nobilimii ce le loloscsc in propria lor ascensiu T E L E V IZ IU N E la o vacă pe timp de un an, veţi prim i:
perit si manuscrisul Ghepardului. biografică. Nu sc poale ubsolutiza apune sint simbolice coincidente ne. Leopardul s-a mefamorlozat in — 4 C O g r . t a r i f e p e n t r u u r i l i t r u l a p t e
Publicat în 1958, romanul va a- această identitate, intre Giuseppe semnificative. ghepard. 18 IUNIE 1964
19,00 Jurnalul televiziunii;
19,10
duce celebra glorie postumă a pun Tomasi şi eroul suu existind deo Burghezia In ascensiune înlătură Romanul surprinde un moment Pentru copii: în grădina zoologică ; pe p erioad a 1 n o i e m b r i e • 3 0 a p r i l i e
tului desuet cure nu îndrăznise să sebiri evidente. Re de o parte cele nobilimea prcluindu-i treptat toate crucial al evoluţiei sociale, ciocni — 2 0 0 g r . t t â r î f e p e n t r u u n l i t r u l a p t e ,
viseze publicarea, ca să nu mai vor de la creator la operu, pe dc altă atribuţiile şi şubieztndu-i poziţiile rea dmtrc două clase ce susţin mo 19.30 Clubul tinereţii; 20,30 Un artist p e p e r i o a d a 1 m a i - 3 1 o c t o m b r i e
acuză o lume; 21,00 Pagini din crea
bim dc reeditarea cărţii. Intr-un parte cele de epocă. Cartea, cu ciştigaie fn gloriosul ev mediu. Se duri de producţie diterite. Conflic
timp foarte scurt în 80 de ediţii toată viziunea produce o răs tul e violent, arc p/oportii de cata ţia lui Gcorgc Lncscu. — avansuri de Bani In contul con
succesive £ o cilră cu alît mai grăi modernă fin spe turnare socială, clism Deznodământul e inevitabil şi tractului.
toare. cu cil trebuie su adăugam că, cial modalitatea un fenomen isto Sulmu ştie aceasta Valoarea roma CINEMA
în acelaşi Interval de timp. roma lirică cc-o apro R E C E N Z I E ric necesar, im nului nu constă numai fn surprinde Producătorii din zonele de deal şi munte
nul q iost tradus in aproape toate pie de pocnii. iă- pus de evoluţie rea acestui fenomen ci şi in anali- 18 IUNIE 1964
limbile vorbite pe glob. minc totuşi un Giuseppe Tomasi vai reacţiilor lui pe plan uman, una- DEVA : îndrăgostitul — cinenuto- vor fi scutiţi de taxa da păşunat şi vor putea
I Despre Tomasi di Lampedusa sc roman istoric de epocă, ce ieda prin di Lampedusa surprinde şi trăieşte lua consecinţelor lui In psiholor/ia grami „Patria- ; Păpuşile rîd — cine
personajelor. Asllel. Salinu devine
ştiu ioarte puţine lucruri, izolat ea opheu unei surprinzătoare viziuni cilcsi proces. $i astăzi in Sicilia, no un lip generalizat, ridicat la o pto- matograful „Arta"; PETROŞANI ; A- primi credite pentru cumpărări de vaci astfel:
lui seniorială, nc/recvenlarea cercu dialectice, declinul unei clase so bilimea alterata istoric e prezentată blcmulică general umană. Conştient, notîmpuri — cinematograful „Republi
rilor literare, viata economică şi u- ciale in dispariţie, nobilimea. puternic prin moşieri dintre cuie unii de tncvilubilituleu catastrofei, eh su ca"; Cum stăm tinere? — cinemato — 3 .0 0 0 Ies penfru vaci şi juntnci ;
parent ncinteresanlă pe care o du Nobil şi el, Giuseppe Tomasi pri sini sprijinitorii direcţi ai otganizo- le tu şi o dramă interioură, pierde graful „7 Noiembrie"; ALBA IUL1A:
cea, toate acestea l-au ferit de in veşte cu lucidilale extrema acest nizofiei teroriste „Mulia". Mui exis- rea oricărui ideal sau sentiment. Inculpatul 1040 — cinematograful — 1.200 lei pentru viţele.
discreţia presei şi i-ou dai posibi dcchn. Solia lui mărturisea că au tu şt vtastate indepăituie ale vechii Acest cataclism interior îl îndeam „Victoria"; Ucigaşul plătit — cine
litatea să lucreze In linişte la ro torul şi-u ales ca prototip pe unul aristocraţii nobiliare■, e căzui j'/i- nă să „scurteze moutlca“, cum spu matograful „23 August"; SEBEŞ : Vi-j
man, proiectat încă din 1932 şi scris din strămoşi. Giulio di Lampedusa. suşi ul auloiului. Pnn ei se tace şi nea Giuseppe St a minut i.
de-abia în 1955. Calităţile excepţio laiu deci sursa celor două clemente astăzi simt ii procesul de disolut ie a Tablou social şi uman dc o veri- prezint pc Baluev — cinematograful
„Progresul"; Noi doi, bărbaţii — cine
nale ale scrierii justifică această distinele din roman. Viv.ionurea dia nobilimii. Giuseppe Tomasi u losi (licitate copleşitoare. reah/ai cu matograful „Sebeşul"; ORa ŞTIE: Fra
gestafic dc 33 de ani. şi el un „ghepard*\ Dalele biogruti-
lectică rece. rezultată din studiul cc sint concludente din acest punct mijloace compoziţionale moderne, ţii corsicani — cinematograful „Pa UZIKELE CONSTRUCTOARE OE MAŞINI „7 NOIEMBRIE"'
Cileva dale bior/talice, din puti istoric şi clin experienţa propriei excelind in analiza complexă şi tria- ; Renul alb — cinematogratu)
nele cunoscute, sint absolut nece familii (Giulio di Lampedusa) şt de vedere. De aici provine lirismul competentă a unei categorii ce de „Flacăra"; HAŢEG: Pc Donul liniş
sare pentru dcsciltarea sensurilor transfigurarea lirică a acestui pro de esenţă superioară, rezultat qI multă vreme nu mai lusese utilizată tit — scria I şi II — cinematograful CR AIO VA, strada I. C. Frimu nr. 3
majore ale cârtii. Giuseppe Tomasi ces prin uăiiea afectivă a autorului. trăirii autentice. ca subiect in Uterului a. lolosind si „Popular"; BRAD: Dragoste lungă
s-u născut fn 1896 la Pulcrmo. pro Simbioza lericilă de istoric si poe Pentru a ne oieri o imagine com un simbol ex/icm de expresiv, ro de-o scară — cinematograful „Steaua
venind dinir-o străveche lamihe de zie aduce uneori romanul In Umi pletă a acestui tenomen, uutorul ne manul lui Giuseppe Tomasi di Lam- roşie"; l LI A : Griji — cinematograful angajează de urgenţă:
nobili — Lampedusa. După ce-şi ter lele poemului liric. împinge Iu originile lui, in trecutul pedusa este o contribu(ie esenţială „Lumina".
mină studiile, in anii primului răz Pe blazonul pdnlului dc Salina, istoric. Prinţul de Salina cu al său in evolulia romanului modem. Să
boi mondial, se înrolează ca volun eroul principal, este gravai ghe blazon semmlicativ (ghepardul) sim sperăm că mult aşteptatul film al - lăcătuşi calificaţi;
tar pentru a lupta împotriva nem pardul. Sc includ in acest simbol bolizează destinul istoric al nobili lui Visconti. 11 Gcitlopardo. ecrani Buletin meteorologie.
ţilor. Căzut prizonier, evudează şi mii. Lampedusa nu ne oieră o ima zarea romanului lui Lampedusa, se PENTRU 24 ORE - strungari calificaţi;
se stabileşte fn Sicilia, patria stră semnificaţii majore ce explică me gine latsă, diluată şi sentimentală, va ridica Iu inălfimeu cârtii
moşilor săi Mai Urziţi, detestind sajul principal al romanului. In cen ci una exacţi]. II îndrăgim pe Salina Deocamdată, romanul apărut re- Vreme nestabilă cu cerul schimbă - electricieni calificaţi;
dictatura lui Mussoliiti, se izolează trul atenţiei s/u destinul liuqic al nu pentru calităţile lui ci pentru cent in excelentu tinducere u lui tor. Vor cădea averse locale de ploaie
tot mal mult de viata publică pte- nobilimii ce dispare, reprezentată neputinţa, incapacitatea şi mai ales Taşcu Gheort/hiu, cu o prezentare însoţite de descărcări electrice. Vîn- - turnători calificaţi;
Icrind mcdUullu paşnică şi lungi că melaiuric pnn ghepardul ce danseu- pentru luciditatea Uu de neînvins competentă de A. fc\ Ba cont li y, bun luI va sufla moderat cu intensificări
lătorii In Anqliu şi Letonia (unde y.ă cu o labă ridicată pioierind par Compiomisuri/e se Im lan! tatu de cunoscător şi lin interpret ul liietu- tlîn sectorul est şi sud-est. Tempera - frezori calificaţi;
s-n născut tatăl soliei sale). Sinquia că un blestem. In heraldică mi in- ne;> >tul suu. m,’u de Toncredi. las- tui ii italiene cot,lenip,iiiine şi inir-n tura staţionară. Ziua va fi cuprinsă
sa prezento in uctivitutcu publică tihum ghepardul. Hluz,nunele emu cinatm iată dc Cai>>(/eto. pe care iiuăti.şnru goilnă excelentă, dato între 25—30 grade, iar noaptea în
a losi aceea din perioada cind era de obicei gravate cu desenele unor de lupi îl urăşte Ultimul său (/est rită iui Val. Munteanul, constituie o tre 12 — 18 grade. Inform aţii suplim entare se ool lua de la servi
preşedinte al Crucii Roşii din Si- animate agresive ce sugerează torta. aproape disperat, de a-şi perpetua revciufio pentru amatorii de litera- ciul personal şi form area cadrelor din uzinâ, telefon
cilia. In ultim ii ani ai viei ii sale se Se preiei au leul sau leopuidul în existenta nobiliară prin căsătoria tura de călduţe. PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
consacră exclusiv Ghepardului şi pozific de luptă, cu ghearele ridi fiicei sale Concct/a cu Toncredi TIBIEUIU ISŢRATE Vreme nestabilă favorabilă ploilor 86-11 Craiova.
sub formă de averse.