Page 55 - 1964-06

Nr.' 2944 Drumul socialismului Pog. 3

H V /
1 1 S L

' P E W L

Acum întregul colectiv este animal da este câ amîndoud colectivele mun­
de dorinţa dc a încheia liecore zi cu cesc bine. $i sini mai mulţumii să gă­
planul îndeplinii. Intre brigăzi şi guri sesc un asemenea răspuns decil să
de exploatare sc desfăşoară o ani­ spun că un colectiv munceşte loarte
mată întrecere. La gura de exploa­ bine. iar celălalt slab.
tare Valea Largă ne-am putut con­ Despre „ sccielele“ acesfor realizări
vinge dc acest lucru... ne vorbeşte maistrul Varga :
L-am intilnil pe mnisttul Varga — Totul se datoreşle organizării.
’Aristidc, conducătorul Qclivilătii de Fiecare activitate este asticl dirijată
produci ie de la gurile dc exploatare Incit nu numai cd oamenii sini per­
Valea Largă şi Valea Mică II. Era manent ocupaii in scop productiv,
aşezat la o masă şi calcula de zor. dar lucrează acolo unde dau cea mui
Prima lui grijă a lost să-l întrebe pc bună productivitate. De nici, loate ce­
şelul dc sector, care ne inso|ca: lelalte : normele se depăşesc cu re­
— Cum stau cellaRi t gularitate, cişligul sporeşte — deci
— Ca şi voi. Acelaşi procent : 109 creşte cointeresarea. Meritul princi­
la sulă. Productivitatea n-<im calcu­ pal în toate acestea revine organiza­
lat-o. ţiei noastre de partid, caic conduce
„Ceilalţi" sini oamenii de la gurile cu competentă activitatea economică.
de exploatare Vîrtoape şi Va/ca Mied Despre Varga ne vorbeşte Andrei-
/, conduşi de maistrul Herban Mihăi- ca Pavel, şei de brigadă :
lă. Şelul sectorului, tovorăşul Ungu- — E linăr, dar loarte priceput. Eu
Urcăm în masivul păduros al OrXştici. Drezina se la mine. A întors calul şi a plecat. Noroc cu valurile. jeanu Ion, fi cunoaşte bine pe tofi. aş spune că are simţul pădurii. De
lapl, aici in Grădişte s-a născut, de
avîntă pe valea Grădiştei în sus. De-o pane şi de alta M-au dus la mal... Ifi vorbeşte cu lux de amănunte des­ la lălăi său a invălut meserie.
maisfru
tinărului
pic înflăcărarea
străjuiesc copaci înalţi, deşi, de un verde încă crud. Iz­ Tace. priveşte în jur. îşi aduce aminte : Varga Arisiide, despic pasiunea pen­ Şelul de sector nc-a lăcut totuşi o
voare reci, ce ţişnesc din stîncilc acoperite cu verdeaţă, — ...lucram doar cu securea şi firezul, dormeam sub tru pădure a lui Herban. E pus insă mărturisire ; vrea sd ş/ic care colec­
te îndeamnă să te răcoreşti. E cald. Bâtrînul de alături cerul liber sau în bordeie de pămînr, pe iarba uscată, în mare încurcătură dacă-l întrebi tiv lucrează mai bine. $i<2 deschis
parc că a adormit. De sub tîmpla argintată îi curge un mîneam săptămîni în şir mălai mucegăit. Majoritatea nu care colectiv lucrează mai bine: chiar o agendă in acest scop, in care
firicel de sudoare. Cu ochii închişi încă, îmi şopteşte ştiam carte. Nu ciştigam, după o muncă istovitoare, dc- — Şi eu mi-am pus întrebarea a- completează multe dale : realizări de
parcă tainic : cîe atît ca noi şi ai noştri să nu murim de foame... As­ ceasta, dar nu mi-am putut răspunde producţie, lapte ale oamenilor, Am
Nici măcar cifrele nu-mi pol li de răsloil şi noi cileva Iile. Una dint/c
— Acum 30 de ani eram călăuza unui antreprenor; tăzi... Dar de fapt, după cîte am înţeles, pentru asta folos. Singurul răspuns pe care-l pot ele v-am prezentat-o aici...
mergeam pe acelaşi drum ; el călare, eu pe jos. Ne-a prins mergi la munte : să vezi cum muncesc şi trăiesc fores­ Continuăm ascensiunea. Un element Paralel cu aceasta, comilclul de
comun intîlnim la fiecare gură partid a studiai, împreună cu condu­
furtuna şi am căzut în apă... Era mare apa Grădiştei în tierii.
de exploatare: insullefirca cu care cerea întreprinderii, felul cum se
primăvara aceea ploioasă... Am ccruc ajutor. Nu s-a uitat $i tace... se munceşlc pentru înfăptuirea anga­ creează condiţii tehnico-organizafo-
jamentelor. Gralicele de întrecere a- rice pentru realizarea ritmică a pla­
rată numai rezultate, şi nu rezultate nului In ţoale iazele de producţie.
oarecare, ci dintre cele mai Inimoa­ S-a constatat că stocurile în fazele
se. De ahtel ştiam incă din Orăşlie scos-apropiat nu corespund cerinfe-
$i gazda noastră ne arată turbina că sectorul Grădişte, pe lingă că este ior, că utilajelor nu li se lac revizii
cea nouă. cel mai mare din întreprindere, se de calitate. Desigur, s-uu luat măsuri
Mai aflăm despre Dunca Dumitru situează pe loc de l/unle in întrece­ pentru îndreptarea situaliei. Intre al­
că este ■ unul dintre inovatorii frun­ rea socialistă. Ceea ce n-am ştiut este tele a losl creol in sector un atelier
taşi ai întreprinderii. O Inovaţie a sa laptul că anul trecui sectorul acesta mecanic bine dotat, iar organizaţia
am văzut-o aplicată ; Iq (unicularul nu şi-n realizat planul in nici o lună. de bază a lost îndrumată sd anali­
Mineciu a mai adăugat patru role. — La început am crezut că-i un zeze periodic telul cum se exp/oa-
Manevra lemnului pe rampă se lace accident — explică tovarăşul Vasilc lează mecanismele. O asemenea ana­
deci lot cu lunicularul şi nu mai tre­ R u s i i, secretarul comitetului de p a r tid liză a avut loc şi in luna aprilie. Cu
buie două perechi de cai Econo­ de la I.F. Orăşlie. Nc-am convins insă acest prilej s-a stabilii ca de liecare
mic vorbind, se realizează anual la repede că situafia rea se menţine agregat să răspundă un membru sau
liccare lunicular 40000 lei economii. lună de lună şi atunci am luat mă­ un candidai de partid.
Şi mai are şl afle inovaţii... suri...
Primul po/Mis ■* Valea Rea I se spu­ curăţenie exemplară. La radio se dt- Drumul e liber. Dăm sd plecăm. Comitetul de partid a studiat telul Pe lingă acestea s-au mai luat mă­
ne uşa pentru cei e locul cel mai pe- iuzează un buletin de ştiri. Gazda ne opreşlc insă: cum sini reparli/ali comuniştii la suri pentru organizarea unor cursuri
riculos de ptin împrejurimi. Aici se — Cu baterii ? — întrebăm noi. locurile de muncă. Şi a ajuns la con­ de ridicare a ca/ilicârii, organizarea
adună apele luricuse de mun/e toam­ — Nu. Curent de la reţea — rds- — Luafi o gustare. Doar n-o să ple­ unui ciclu de expuneri pe teme teh-
punde simplu, liresc, tovarăşul Dunca. cai i aşa de ia mine. cluzia că in locuri Ioarle importante nico-economice, întărirea disciplinei
na şi primăvara şi rup totul in ca­ Curios. N-am văzut linie electrică. Acceptăm invitaţia. Sinlem servili nu cm nici un membru şi nici un
te a lo r; aici se încrucişează viaturile, — Grup electrogen ? — insistăm, cu şuncă, caşcaval, ceapă verde şi candidat de partid. In posturile de de produci ic ş a.
acest rut locul prcleral qI viscolului. — Nu. O mică hidrocentrală... pi ine caldă. mecanici şi maiştri, de exemplu, ei au — Şi măsurile luate îşi dovedesc
Vara în schimb e ioarle plăcut: rd-' dour palm membri şi candidaţi de eficienta — continuă tovarăşul Rusu.
coate, Hori, linişte Am putea sixtne Ii rugăm să ne-o arate. Nimic mai îmi vine în minte ceea ce-ml partid. Totodată s-a ajuns la conclu­ Anul acesta, sectorul şi-a realiz-at In Clipe de râ^az.
r fifar cu locul contrastează cu nume­ simplu : apa Grădlşlci a lost canuli- spusese cu pul in înainte bât rinul fo­ zia că In sector sini clemente cores­ liecare lună planul de producţie si a
le... z.ată şi apoi dusă în cădere, pe o tur­ restier : „mineam săptăminl in şir punzătoare pentru a li primite In rin- sporii productivitatea muncii In cinci
bină ; cu o curea de transmisie este luni, principalii indicatori s-au rea­
Poixisul se prelungeşte pentru că antrenai un dinam care produce cu­ mălai mucegăit". Cită deosebire I durile partidului.
linia e ocupată de o platformă cure Muncitorul lorestlcr de azi duce o Organizafia de bază P.M.ft. din lizat asticl: producţia globală 100,7’)
se încarcă cu lemn. Guzda noastră ad- rent la 220 vo/fi, pentru nevoile ca­ viu/a lipsită de griji. Pentru el, ca sector a fost îndrumată sd se ocupe la sulă, produci ia mar/ă 109,47 la
hoc, tovarăşul Dunca Dumitru, muis- sei şi ale muqQzinului. mai mult de primirea in partid. Ca sută, productivitatea muncii 101,94 la
sută.
ftu de exploatare, ne invită In casă. — Am construit-o singur; dinamul Şi penlni tofi oamenii muncii urmate, ucum in orr/anizafie sinI 2'>
(li sinqura casă In acest loc şi îm­ l-am găsit in munţi, lămus probabil dm patria noastră, sini create con­ membri şi candidai/ de fzarlid, la fă Acesta e Insă doar începutul. Co­
preună cu magazinul alimentar for­ din timpul războiului. Era stricut. diţii optime de muncă şi de viafă. La de numai 11 cili erau anul trecui. mitelui de partid studiază in conti­
mează aşezarea. Si casa şi magazinul fiecare exploatare forestieră se întll- Acest lucru a permis ca la cele mul nuare posibilităţile de îmbunătăţire
a activităţii de producţie. Se apre­
mi lost construite acum ciliva ani). Turbina am lăcut-o din lablă nituită. imporlanle locuri de muncă să lic ciază că există încă serioase rezer­
Trei camere spaţioase, mobilate cit Dar nu-mi mai place; am lăcut alta, r.esc magazine din care po(i cum­ pus un comunisl. Am aflat de la to­ ve in ce priveşte folosirea mecanis­
varăşul Rusu că In întregul sectar, in
gust; covoare pe perefi şi pe jos i sudai ă. păra lot ce doreşti.
funcţiile de maiştri şi sortatori lu­ melor, Aceasta presupune o exploa­
crează doar un singur ncmembru de tare mai raţională, pe o bază organi­
partid. Majoritatea luntcutariştilor şi zatorică mai bună, o inlrefinere de In slirşit, ia!0-ne sus, In cetatea crează cu el Pantei Nâsui II — ,/c-
liacloriştilor sini comunişti. calitate a llecătui utilaj. Grădiştei. La numai cileva sule dc c iotul", boia Va sile, Pascu Gheor-
metri dc noi sc găsesc ruinele ccldfii glie şi Poplan' Crăciun — gineri.
iui Deccbal. Găsim aici o cabană De la Godeanu — locul unde oa­
ioarle frumoasă, recent dată in loto- menii lui Pantei exploatează eoni-
sinfă. Alături, un mur/az.in mixt bine
V o r b e s c afundate două butoaie cu bere: mii- >e'c — lemnul este adus pe scoc,
aprovizionat. In apa Grădiştei sini
cale dc peste patru kilometri. Există
tic e duminică. Z/ dc repaus... acolo, sus, trei iazuri, căroru li sc dă
drumul pe scoc dc două ori pe 11:
li intîlnim pe Pantei Năsui, şei dc Iu 7 dimineaţa şi la 5 dupu-amiuză.
brigadă la Godeanu. Un bărbat ina/t. intre iazuri şi ca/>ul de jos ul scocu­
bine lăcut, despre care se spune că
c i f r e l e este un povestitor neîntrecut. Cu noi lui există telclon. In lot timpul cit
Năsui stă
lemnul coboară, Panici
insă nu se îndeamnă la vorbă :
•os pentru a primi lem nul• sus stă
— Vd ro<i să mă icrla/i, dar mă liota Vuşile. „Poştaşul" este Pantei
grăbesc. Mi-a iclelonat de la iaz şi Năsui l t ; el merge tot timpul pe lin ­
m-a anunţai că pe scocul umed a gă scocuri pentru a preveni eventu­
pornit lemnul... Poştaşul o plecat alele blocări dc lemn.
O In 1944 existau în munţii Orăştîer 3.500 In suprafaţă dezgolită şi şi el...
10.000 ha cu arboret degradat şi de stabă productivitate. Acum se împădu­ Oamenii aceşlia au specialitatea
resc cnual 560 ha, în special cu specii repede crescătoare. Anual sc acumu­ Şelul sectorului priveşte la ceas. lor s se cunosc atlt de bine, îşi cu­
lează 52.000 m.c. masă lemnoasă. — Arc dreptate. E ora 5. Trebuie nosc gesturile, incit s-ar putea în­
să se ducă... ţelege fără cuvinte. Nici nu sc poate
O Exploatarea lemnului se făcea acum 20 de ani exclusiv cu securea şi altlel. Neatenţia unui om poate duce
firezul. In prezent I.F. Orăşlie dispune de 105 fierăstraie mecanice, 22 funi- Pantei ne strinqe mina prieteneşte la o avarie şi i n ultimă instanţă la
culare, 1B tractoare şi alte utilaje de marc productivitate. şi cu puşi mori şi repezi dis/xjre prin­ ncrealizurea planului dc producţie.
tre arborii inul li.
O In anii regimului burghezo-moşieresc se exploata un singur sortiment: Ce-i cu ora 5? Ce-/ cu poştaşul ? Infelegcii, desigur, graba lui Pantei
lemnul dc foc. Acum se exploatează peste 30 sortimente industriale. 10 Ia Panici Năsui e din Vlşcu. Dar lu­ Năsui. AU ie i, aşa cum am mai s/xrs,
sută din volumul de masă lemnoasă exploatată este destinat exportului. crează dc mulli ani aici şi-i sint dragi c »n bun poveştilor. De fapt ceea ce
a ti aliat despre cl tot de la el ştiu,
O Forestierilor nu li se asigura nici un fel de asistenţă medicală în tre­ locurile şl meseria. De altfel şi-a adus mi-a povestit seara, cînd a terminat
cut. Acum numai în sectorul Grădişte există punct sanitar cu personal me­ aproape toată familia in munfi. Lu­ lucrul...
diu, 6 paturi, medicamente şi 4 dreztnc-salvârî.
★ ★ *
0 Pentru forestierii, din Grădişte s-au construit în anii de democraţie
Drezina nc poartă la vale. Soarele a
populară 30 cabane. De asemenea ci ™ 1» dispoziţie aparate de radio, ci- dispărut in spatele fagilor seculari. directorul. E îndrăgostit de pădure. A*
Cabana „Cetate” ____________________________________ _ nematograf, bibliotecă, cantină, baie cu spus adevărul că merge la fecior, cari
apă caldă. In trecut nu se putea vorbi Doar ici-colo o urmă dc lumină roşia­ lucrează Ia I.F. Dar merge nu nunta
despre aşa ceva. tică se reflecta în apa limpede a Gră­ ca să-şi vadă feciorul. Toată ziua, d<
dişte!.
dimineaţă pînă scară, urmăreşte cuni
O Munca dc forestier ccrc o înal­ Oamenii tac. De la sediul sectorului lucrează fierăstrăul mecanic. Zice cl
tă calificare datorită tehnicităţii din ce îl luăbn pc bătrînul forestier cu care vrea neapărat să taie şi el un copac ci
în ce mai ridicată a mecanismelor. In am urcat dimineaţa. Tace. II privesc fierăstrăul.
prezent la Grădişte funcţionează o atent. Aştept să-mi ceară impresiile. Numai unul.
şcoală dc calificare în meseria de me­ Dar n-o face. Nu spune nimic. Aproa­ Să guste plăcerea asta...
canici de fierăstraie, frecventată dc 34 pe dc Orăşcic, la barieră, roagă să fie Cc păcat că nu mai e tînăr I
muncitori. lăsat să coboare.
— Vă mulţumesc frumos — spuse
0 Anual sc recoltează din munţii cl. Mi-am văzut feciorul. Dacă veţi
Orăşticî fructe de pădure în valoare de avea loc în drezină, aş merge şi mîinc.. Pagină realizată de :
circa 2.000.000 lei. Dc asemenea, dc aici — Să nc aştepţi moşule, că-ţi facem
N. ANDRONACHE
sc livrează 5.000 kg. carne de vînat Ioc. Tc luăim — îi răspunde directorul Desen: V. MIHAlLESCU
şi 1.500 pici. întreprinderii. Foto : A. YOTS
Din nou Iq drum. Valea GrădişteI şi-un stilou. Alături ziarele „Scinlcia* — Ştiţi ce-i cu el ? nc spune nouă
sc îngustează parcă din cc In ce mai şi „ Scinleia tineretului". Sini din ziua
mult. Linia lerată urmează pas cu pus precedentă vizitei noastre.
cursul apei. Sini locuri unde abia Aici, In Inima munţilor, ziarele so­
vezi o.bandă îngustă de cer. Curind sesc intr-un timp scurt -, aici unde cu
insă valea se lărgeşte penfru ca din 20 de ani in urmă nu se pu/ea ajunge
nou sd ameninfe cu încleştarea. Panta decil cu piciorul, pe poteci bătătorite
creşte mereu, cec a ce lace înaintarea doar dc oamenii pădurilor, există
mai greoaie. Mecanicul drezinei îşi acum agenlie P.T.T.R. şi C.EC. Pe va­
conduce insă calm maşina. lea Grădiştei, tot al doilea muncilor
— La vale-i greu — nc spu/)c el. este abonat la ziare şi reviste. Din
La deal — merge... nou imi vin in minte cuvintele bă­
lan ulu i: „Majoritatea nu ştiam car­
lată-nc la gura de exploatare Va­
lea Largă. Pe o rampă dc încărcare ie". Cită deosebire!
iuniculatul lung de peste 2 kilometri — Cit cişligaji lunar f — îf între­
varsă tot la 5 mini/lc o sarcină. Aici băm pe Andrcica.
lucrează brigada condusă dc Andrei- — In jur de 1.500 Ici.
ca Pavel, despre a cărei hărnicie se — Aveţi familie ?
vorbeşte in toată întreprinderea. Ne — Da. Feciorul lucrează cu mine
intîmpină şciut brigăzii. Un bărbat de
In brigadă Cam toi ahta cişligă şi el.
statură potrivită, cu muşchi dc o/c/, Omul accsla din Maramureş, An-
ce ;iu pure să aibă mai muit de 40 dreicj Pavel, care a colindai tofi
dc ani. înşelătoare aparentă : omul munţii tării in căulure de lucru şi
lucrează in pădure dc 40 dc a n i; a te care din virstă Iraqcdă a cunoscut
57 de ani. viata grea a forestierilor, şi-a găsit
— Natura mi-a lost prietenă. Viola fericirea. August luminos i-a adus
In pădure, in aer liber, m-a călit. bunăstarea pc care a visai-o dintol-
N-om fost niciodată bolnav — ne deauna, l-a ridicat la rangul dc om.
spune cl. Ca oricare alt fiu al patriei noastre
Ne invită să vizităm cubana în cure socialiste, trăieşte şi munceşte in chip
locuieşte. Avem in lafă o casă in toa­ nou. munca liindu-i o necesitate şi un
tă legea, trainică, cu camere s/x/f/oa­ mijloc sigur dc viată lipsită dc griji
se, aşezată la adăpostul pădurii. In- La piccarc l-am întrebat:
Ir-o cameră sini zidarii: ii lac toa­ — Cind vă iclragcti din munji ?
leta. Intrăm in alta. Curat, ca de alt- — Cind n-o sd mai pot munci. Dar
tcl peste tot, Notăm: pat cu sa/teu şi cs'ta nu se va înlimp/a curind. Mă
pături noi, masă, scaune, dulap pen­ simt încă linăr şi puternic. $i-apoi
Cu fierăstrăul mecanic în acţiune* tru haine, Pe masă zărim un caiet nu muşchii hotărăsc azi, ci maşinile,
Pe rampa, în aşteptarea unei încarcâluri adusă dc funicular,