Page 56 - 1964-06
P. 56
Drumul socialismului Nr. 2944
Pag.’ *
în Consiliul
DE PESTE HOTADE NUMEROŞI DELEGAŢI
CER SANCŢIUNI ÎMPOTRIVA R. S. A.
NEW YORK 16 (Agcrpres). — ze posibilitatea, eficienţa şi legitimitatea
Consiliul de Securitate a reluat dez juridică a adoptării dc sancţiuni împo
baterile în problema adoptării de sanc triva Republicii Sud-Africanc. In acest
ţiuni împotriva Republicii Sml-Africa- sens, reprezentantul norvegian a propus
ne, care practică politica rasistă de a- şi un proiect dc rezoluţie.
Reprezentantul Marii Britanii, Pa-
CONFERINŢA PENTRU evoluţia Tratativele pentru dezarmare partheid. trick Dean, şi-a exprimat neîncredere:
Reprezentantul Uniunii Sovietice, Ni-
în eficienţa unor sancţiuni economice
kolai Fcdorcnko a declarat că „U.R.S.S.
COMERŢ ŞI DEZVOLTARE CRIZEI GENEVA 16 (Agcrpres). — a Ministerului Afacerilor Externe al este gata să sprijine toate măsurile me împotriva R.S.A.
In cuvîntul său Arscnc Usher, repre
politicii dc apar
nite să pună capăt
Marţi, Comitetul celor 18 state pen R.D.G., caic i-a transmis scrisoarea gu theid şi este convinsă că adoptarea ime zentantul Coastei dc Fildeş, a cerut Con
ŞI-A ÎNCHEIAT LUCRĂRILE CIPRIOTE tru dezarmare s-a întrunit în cea de-a vernului Republicii Democrate Germa diata de sancţiuni economice împotriva siliului de Securitate să proclame poli
plenară sub preşedinţia
190-a şedinţă
ne către Comitetul celor 18 cu ru
tica dc apartheid a guvernului
Repu
Republicii Sud-Africane dc către Con
reprezentantului Bir maniei. gămintea dc a o difuza Comitetului). siliul dc Securitate şi Adunarea Gene blicii Sud-Africanc drept o ameninţare
NICOSIA 16 (Agcrpres). — Luînd cuvîntul, conducătorul delega In cuvîntarea sa, delegatul american, rală a O.N.U. sc vor dovedi eficiente". la adresa păcii şi securităţii internaţio
GENEVA 16 (Agcrpres) — Corespon marcai cu satisfacţie că la această con Camera Reprezentanţilor din Cipru a ţiei sovietice în cadrul Comitetului ce Villiam Fostcr, s-a declarat de acord cu Reprezentantul Indoneziei, Palar, s-a nale şi să adopte sancţiuni economice
dentă specială: ferinţă au fost prezentate o seric de ratificat acordul încheiat între guver lor 18 state pentru dezarmare, V. A. stabilirea unui grup tehnic dc lucru în pronunţat, de asemenea, în favoarea pentru a împiedica continuarea acestei
După aproape trei luni de intensă ac propuneri pozitive în vederea normali nul Ciprului şi secretarul genera! al Zorin, a declarat că „din nefericire, cadrul Comitetului de dezarmare care unor sancţiuni împotriva Republicii politici. Marca Britanic, Franţa şi Sta
tivitate, Conferinţa Naţiunilor Unite zării comerţului mondial şi a reglemen O.N.U., U Titani, privi/id statutul ju pînă în prezent nu s-a realizat nici un sâ sc ocupe dc problema vehiculelor Sud-Africane şi a înfierat sentinţa dată tele Unite, care au condamnat politica
pentivi comerţ ţi dezvoltare şi-a înche tării unor probleme de importanţă vi ridic al forţei O.N.U. în Cipru. progres în direcţia dezarmării generale dc Curtea Supremă din Pretoria împo de apartheid, a spus cl, nu ar trebui
iat marţi lucrările. Peste 7.000 de dis tală pentru tinerele state independente. ★ şi totale". Totuşi, a spus conducătorul destinate transportării armei nucleare (a triva patrioţilor sud-africani. să se pronunţe împotriva măsurilor pre
cursuri şi intervenţii, aproximativ 250 Dc asemenea vorbitorii au subliniat NICOSIA 16 (Agcrpres). — delegaţiei sovietice, posibilităţi pentru ţintă. Sivcrt Nielscn, reprezentantul Norve conizate.
de propuneri, iată cîteva din dalele ce însemnătatea principiilor formulate aici, După cum anunţă agenţia France Prcs- înlăturarea divergenţelor, pentru hotă- Lucrările Comitetului vor fi reluate giei a sugerat ideea formării unui grup Castrillo Justiniano, reprezentantul
formează bilanţul acestei înlîlniri eco după tare să se ghideze toate ţările iu sc, luni a început la Nicosia ancheta rîri reciproc acceptabile există. Dacă joi dimineaţa. de experţi, reprezentînd toţi membrii Boliviei, a spus că ţara sa sprijină sanc
nomice internaţionale, care a reunit la relaţiile lor economice. O parte din preliminară cerută dc avocatul aviato puterile occidentale sînt dc acord, o Consiliului dc Securitate, care să studie ţiunile propuse de ţările afro-asiatice.
masa tratativelor pe reprezentanţii ce acestea, au în vedere ca schimburile co rului britanic Kcitb Marlcy, arestat re nouă etapă, plină dc promisiuni, s-nr
lor 119 state participante. Mai presus merciale externe să fie fondate pe res cent dc autorităţile cipriote, sub acu putea deschide în faţa Comitetului no
însă de aceîle cifre Se află importanţa pectarea principiului egalităţii şi suve zaţia dc a fi procurat arme ciprioţilor stru".
problemelor dezbătute, ca şi a recoman ranităţii între state, ale autodetermină turci. Potrivit agenţiei, tribunalul a as Conducătorul delegaţiei sovietice a
dărilor adoptate. rii popoarelor şi neamestecului în trebu cultat declaraţia inspectorului dc poli insistat pentru realizarea unui acord dc
S-a hoţărît în unanimitate înfiinţarea rile interne ale altei ţări; ca toate sta ţie, T. Koiialis, care la 26 mai a des principiu asupra planului sovietic privi
noilor foruri internaţionale ale confe tele să fie suverane în comerţul liber cu coperit diverse arme în maşina acuza tor la crearea „umbrelei nucleare". In
rinţei care capătă un caracter permanent. celelalte ţări şi să dispună liber dc re- . tului. continuare, delegatul sovietic a atras
Ea urmează să se întrunească pentru a sursele lor naturale, în interesul dezvol- I Asupra lui Marlcy se aflau, de aseme atenţia membrilor Comitetului celor 18
doua oară la începutul anului 1966. larii economice, a bunăstării propriului nea, două aparate fotografice şi patru asupra conţinutului unei scrisori a gu
A fost creat Consiliul pentru comerţ popor. legitimaţii dc piesă pentru liberă trece vernului R.D.G. către Comitet în caic
internaţional ţi dezvoltare, care va fi or Sub privirile unei asistenţe numeroa re în sectoarele interzise. sc propune ca cele două state germane
ganul permanent al conlerinţei. Consi se, delegaţi, observatori, ziarişti, împu In'baza tratatului din 1960 Marlcy
liul sc va întruni de două ori pe an. terniciţii celor 119 state participante au a fost predat autorităţilor britanice din sâ nu posede arma atomică. (Anterior, Aspect din sala
Au fost alese 55 de ţări ca membre ale început, după ora 14 (ora Genevei), să in:ulă pînă la citarea sa în faţa instanv V. A. Zorin l-a primit pe F. Tulm, şc- de şedinţe a Con
Consiliului, printre care şi R.P Romînă. semneze actul final al conferinţei. Din ţelor judecătoreşti. 1111 Secţiei organizaţiilor internaţionale siliului de Securi
Râul Prcbiscb va conduce secretariatul partea ţârii noastre aelul final a fost tate, în timpul
Consiliului şi va face parte din secreta semnai dc Mircea Maliţa, adjunct al dezbaterilor pri
care s-a întrunit Preşedintele S.U.fl a autorizat
riatul general al O.N U. ministrului afacerilor externe. v i n d plingerea
In cadrul şedinţei de închidere mai Cu aceasta a luat sfîrşit cea mai im Cambodgiei în le
mulţi delegaţi au făcut declaraţii, în portantă conferinţă gătură cu incâl-
numele ţărilor din principalele zone geo vreodată pentru a dezbate problemele carea teritoriului
grafice ale lumii, referitoare la rezulta comerţului internaţional şi ale dezvoltă garantarea creditelor pentru vfnzări sân la graniţa cu
tele conferinţei. Cu acest prilej s-a re rii economice.
Vietnamul de sud.
Cuvîntiarea tovarăşului de produse şi servicii către Rominia
M i r c e a M a i i j a WASHINGTON 16 (Agerpres). - Rominia. Această Itotărîrc — a arătat
După cum transmite Buletinul de preşedinicle — sc referă la toate tipurile
ştiri al Casei Albe, preşedintele S.U.A., dc produse şi servicii ale Statelor Unite.
GENEVA 16 (Agcrpres). — de dorinţa vie de a contribui Ia efor Lyndon Johnson, a adresat o scrisoare Agenţia precizează că, în virtutea
Luînd cuvîntul în cadru) declaraţii turile comune în vederea promovării preşedinţilor Camerei Reprezentanţilor unei legi adoptate anul trecut dc Con
lor finale la Conferinţa Naţiunilor Uni unor relaţii economice stabile şi echi şi Senatului în care le aduce oficia) la gres, preşedintele S U A. arc dreptul să
te pentru comerţ şi dezvoltare, Mircea tabile, de natură să ctcczc condiţii fa cunoştinţă că autoriză Banca guverna autorize Banca dc export-import să
Maliţa, adjunct al ministrului aface vorabile progresului economic al tu mentală dc export-import să garanteze garanteze credite ţărilor socialiste, anun-
rilor externe al R.P. Romîne, a spus : turor ţărilor în curs dc dezvoltare, sâ credite pe termen scurt şi mijlociu pen ţîm! în prealabil Congresul dc o aseme
Oricare ar fi deficienţele şi speran consolideze independenţa lor econo tru vînzări dc produse şi servicii către nea botărîic.
ţele ncrealizatc ale conferinţei noastre, mică, să asigure lărgirea cooperării in Rockefeller renunţă
ca este un început categoric şi irever ternaţionale între state independente, Declaraţiile lui Cheddi Jagan
sibil. Este un fapt esenţial că pentru suverane şî egale in drepturi. Dc pe a- L A O s Scrisoarea adresată in favoarea lu i Scranton
majoritatea ţărilor lumii, pentru ome ceastă poziţie noi am susţinut întot GEORGETOWN 16 (Agcrpres). — noiărît să protesteze pc lîngă secreta
nire în general, necesitatea unei dez deauna acele propuneri menite să ac Primul ministru al Guyanci Britanice, rul generai al O.N.U,, U Thant, împo
voltări economico accelerate este o pro celereze dezvoltarea economică a aces de Sufanuvong lui Suvanna Fumma Cheddi Jagan, a dac publicităţii o de triva arestării viccprcmicrului Brindlcy WASHINGTON 16 (Agcrpres). -
blemă centrală, o cauză vitală. Con tor ţări, să elimine obstacolele şi prac claraţie în caic a criticat măsurile Bcnn şi a altor patru membri ai par Intr-o declaraţie făcută presei, guver
ferinţa are meritul netăgăduit de a fi ticile discriminatorii în comerţul in KHANG KM AI 16 (Agcrpres). — caic îî propune organizarea rapidă a adoptate de guvernatorul englez al ţă lamentului aparţinînd partidului de gu- natorul stalului New York, Nclson Ro-
identificat acele resorturi şi procedee ternaţional, sâ asigure mijloace de fi Postul dc radio „Vocea Laosului" a unei întilniri a reprezentanţilor celor rii, Riclnrd Luyt. In declaraţie sc ara vcmămînt. ckefcllcr, a anunţat că nu va mai parti
ale sistemului comercial internaţional nanţate adecvată a comerţului şi dez anunţat că prinţul Sufanuvong, preşe trei grupări politice laoţienc. In mesaj tă că hotărîrca guvernatorului dc a-şi Luni s-a anunţat arestarea d-nei. Pili- cipa la disputa pentru desemnarea can
care creează dezavantaje permanente voltaţii. dintele partidului Nco Lao Halcsat, şi este reafirmată poziţia partidului Nco asuma puteri depline a făcut ca Consti lomcna Salioyc, secretar general al Sin didatului din partea Partidului republi
ţărilor în curs dc dezvoltare, împiedi- In încheierea discursului său, Mircea viccprcmicr în guvernul de coaliţie al Lao Haksat în favoarea convocării la tuţia Guyanci Britanice să nu mai aibă dicatului agricultorilor din Guyana can la alegerile prezidenţiale din noiem
clnd eforturile lor spic obţinerea unor Maliţa a arătat că delegaţii romînă va Laosului, a adresat premierului laoţian, Geneva a unei conferinţe a celor nici o putere. Jagan a subliniat că prin Britanică, şi a lui Ncvillc Annibournc, brie şi va acorda întregul său sprijin
ritmuri de dezvoltare mai înalte şi a pleci de la conferinţă convinsă dc ur semnatari ai acordurilor cu privire aceste măsuri guvernul englez pune în secretar al Org.mîzâţiei tineretului pro candidaturii guvernatorului stalului Pcii-
unui nivel dc viaţă mai bun. genţa rezolvării problemelor. pe cate prinţul Suvanna Fumma, un mesaj in Laos. aplicare un plan menit să înlăture actua gresist favorabil partidului de guvernă- nsylvania, Wîlliam Scranton. l<Ul'lteftr!=
După părerea noastră, a spus în con această conferinţă Ic-a pus intr-o lu lul guvern şi sâ desfiinţeze Partidul mnit. Ei au fost transportaţi într-o în Ier subliniază îu declaraţie că „va cola
tinuare Mircea Maliţa, este o realizare mină aii't de puternică. Declaraţia guvernului Cambodgiei progresist al poporului. chisoare situată Ia ICO km dc George bora cu Scranton pentru a realiza îm
importantă faptul că efort urile viitoare Agenţia France Presse transmite din town, unde sc află alţi 35 dc deţinuţi preună o platformă politică moderată,
principiilor
Rontîitia,
consecventă
în această direcţie sc vor întemeia pe care îi călăuzesc politica externă şi an in problema laoţiană „surse autorizate" că guvernul Jagan a politici. dc perspectivă".
terenul solid al principiilor adoptate de Rcferindu-sc la hotărîrca anunţată
Comisia a 5-a, dintre caic primul este gajată în dezvoltarea economică şi con PNOM PENH 16 (Agcrpres). — de guvernatorul statului New York, co
redactat astfel : „Relaţiile economice strucţia socialistă, va aduce în continua laoţienc. In declaraţie se arată că nu respondentul din Washington al agen
între state, Inclusiv relaţiile comercia re contribuţia sa la cauza stabiliţii unor Agenţia ele presă cambodgiana a dat mai o conferinţă a reprezentanţilor ce ţiei France Presse relatează că „aducînd
le. vor fi bazate pe respectul princi relaţii economice internaţionale juste, publicităţii la 16 iunie o declaraţie a lor 14 state semnatare ale acordurilor ÎNTRUNIREA p a r la m e n t u lu i eu r o p e a n lui Willism Scranton cele 130 de v o
piului egalităţii suverane a statelor, al stabile şi echitabile, şi la promovarea guvernului Cambodgiei caic se pronunţă dc la Geneva ar putea să reglementeze turi ale electorilor cc-l sprijineau, Nei-
autodeterminării popoarelor şi al nea unor relaţii paşnice şi de colaborare in pentru convocarea unei conferinţe la în mod paşnic problema, să restabilească STRASBOURG 16 (Agcrpres). — coordonarea măsurilor celor „şase" le sou Rockefeller ma. :hează o etapă <m-
mestecului în treburile interne ale al ternaţională între toate statele. Geneva în vederea discutării problemei pacea şi neutralitatea Laosului şi ar Luni a început la Strasbourg o sesiu gate de industrializarea unor materii portanl'i în campania lansată dc guver
tor state". Guvernul romîn s-a stră putea sâ facă să dispară acest fo ne de cinci zile a Parlamentului euro prime importante din ţările africane natorul din Pcnnsylvania contra lui
duit dc mult timp, de fapt din 1957, car periculos dc conflict. pean, organism care întruneşte repre asociate la Piaţa comună. Barry Goldwatcr".
sâ vadă aceste principii formulate, şi îşi Guvernul cambodgian, sc spune în zentanţi parlamentari din cele şase ţâri
exprima dorinţa şi speranţa că în vii continuare în declaraţie, sc pronunţă în membre ale Pieţei comune. Potrivit re
I
torul apropiat ele vor fi consfinţite so S C IIIT E * favoarea oricăror sugestii constructive latărilor agenţiei Rcutcr, în timpul se
lemn într-un document internaţional § T 1 I I I care ar putea duce la convocarea unei siunii, Waltcr Hallstcin, preşedintele
Mircea Maliţa a subliniat apoi că re asemenea conferinţe. Comisiei Pieţei comune, şi Picrrc Cha- De pretutindeni
zultatele constatate nu s-ar fi putut Prinţul Norodonm Sianuk a adresat, tenet, preşedintele organului executiv al
realiza fără perseverenţa şt acţiunile so NEW YORK. — Intr-un raport dat toarele două săptămîni la Saigon pen de asemenea, celor doi copreşedinţi ai Euratomului, vor prezenta rapoarte cu
lidare ale ţărilor în curs dc dezvoltare, publicităţii dc către un grup de ex tru a studia problemele dc frontieră conferinţei dc la Geneva o scrisoare în privire la activitatea celor două organi
ceea ce reprezintă tina din trăsăturile perţi numit dc secretarul general al dintre Vietnamul de sud şi Cambod- care cerc convocarea unei conferinţe in zaţii. Parlamentarii vor discuta, dc ase TURN METEOROLOGIC DE 313 M. Potrivit primelor ştiri, au fost în
cele mai caracteristice ale acestei con O.N.U., U Tlunt se recomandă ca gia. După cum se ştie, comîsîa a fost ternaţionale pentru garantarea neutrali menea, o scrie de probleme privind registraţi cinci morii, 30 dc răniţi
ferinţe. Senegalul şi Cambia (colonie britani desemnată dc Consiliul dc Securitate tăţii şi integrităţii teritoriale a Cam- transporturile precum şi propunerile MOSCOVA 16 (Aqetpres), — şi un mare număr dc copii ou ră
Delegaţia ţării noastre, a spus vor că cu drept de autonomie internă) sâ în urma plîngcriî Cambodgiei împo bodgici. ! C-omisici Pieţei comune în legătură cu In aşezarea Obninsk din apropie mas sub dărimălurilc a doufi şcoh
bitorul, a venit la conferinţă animată înceapă negocieri „cît mai curînd po triva încălcărilor repetate de către re dc Moscova o lost construit un din localităţile Saqata şi Tsuruoka,
sibil" în privinţa unei cooperări vii Vietnamul de sud a frontierelor sale. turn meleorolarpc, caic, aviud înăl din această rcqiunc.
toare între cele două ţări. Raportul Ea este alcătuită din reprezentanţi ai ţimea dc 313 in, ujunqc pînă la li- S-au tnrcqistrat serioase puqube
sugerează crearea unei federaţii a Se Braziliei, Marocului şi Coastei de Fil mita aşa-numiiei Qlmoslete libere. materiale. S-au întrerupt mijloacele
negalului şi Cambiei. deş. Greviştii din Nigeria au reluat lucrul Noiiq construcţie, lealizatu dc spe dc comunicaţie cu oraşul Niiqata
N. S. Hruşciov MOSCOVA. — La Moscova s-n NEW YORK. — Martin Lutltcr cialiştii din Lctunqrad, va li lolo- şi q fost tăiată rc/eaua dc cutenl
deschis al XX-lea Congres al fede Kîng, lider al populaţiei de culoare LAGOS 16 (Agcrpres). — şi sindicate sub preşedinţia ministrului silă pentru efectuarea dc observaţii electric.
raţiei internaţionale a arhivelor cine din Statele Unite, a primit o înaltă Greva generală caic durează dc 13 dc finanţe, pentru a studia din nou un permanente asupra stratului circutn- Datorită deplasărilor de /crcri, în
a sosit în Danemarca matografice, la care participă repre distincţie din partea Universităţii Yalc zile în Nigeria a luat sfîrşit. Conform raport referitor la salarii. Convocarea tcrcslru al almnslerci. tr-o sene de pârli ale-oraşului, vă
(Conncciicut). Această distincţie con
sîmbătă, 800.000
acordului intervenit
zentanţi ai 25 de ţări. printre care şi
R.P. Romînă. In cadrul congresului stituie o recunoaştere a meritelor lui de grevişti şi-au reluat activitatea. Este acestei întilniri a fost una din condiţiile INSTITUT DE ESTETICĂ lurile mării au inundat străzile.
COPENHAGA 16 Trimisul special vor fi discutate problemele păstrării King în lupta pentru drepturile popu programată o întîlnire între reprezen puse dc sindicate pentru reluarea lu INDUSTRIALĂ rorULAŢIA ORAŞULUI TOKIO
Agcrpres, C. Alexandroaie, transmite: filmelor, dezvoltării colaborării arhi laţiei de culoare. Recent, o distincţie tanţii guvernului, organizaţiile patronale crului.
In dimineaţa zilei dc 16 iunie, pre velor cinematografice, creării unor asemănătoare i-a fost acordată şi dc IA OV ) 6 (Aqcrprcs). — TOKIO 16 (Aqetpreş). —
şedintele Consiliului de Miniştri al arhive cinematografice naţionale în Colegiul Springficld din statul Mas- La cele 35 dc instituie dc cctcc- Biroul de statistică dc pc linqă
U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi persoanele ţările care au păşit pe calea dezvol sachusctts. iări şlimlilicc $i de proiectări din guvernul japonez a anun(at tuni câ
care îl însoţesc, au sosit cu vaporul tării independente. WASHINGTON. — Secretarul dc NOTĂ EXTERNA Lvov s-a mai adăuqat încă unul — populaţia oraşului Tokio a lost la
„Başkiria" în portul capitalei Danemar star al S.U.A., Dean Rusk, a făcut în Institutul dc estetică industrială. 1 mai ac. de 10 512.062 tocuilort.
cei, Copenhaga, într-o vizită oficială. BELGRAD. — Edvard Kardeli, pre faţa comisiei pentru afacerile externe Intre sarcinile noului instilut intră Din acest număr 5.438.025 stnt băr
Pc cheiul Langclinc oaspeţii sovietici au şedintele Skupştinei Federative, a pri a Senatului o expunere asupra situa studierea şi sistematizarea celor mai baţi şi 5.134.037 temei.
lost întîmpinaţi de premierul danez, na it pe participanţii la cea de-a IV-a ţiei din Asia de sud-est. Apoi Dean noi realizati ale esteticii industria
Jcns Otto Krag, de Per Hacckcrup, mi întîlnire a reprezentanţilor comitete Rusk a răspuns la întrebările membri DRAPELUL CANADIAN le şi, pe această bază, elaborarea de IN U N DAŢII CATASTROFALE
nistrul afacerilor externe, şi de alte ofi lor naţionale dc colaborare balcanică lor comisiei. rccomandăti pentru liecaie ramură
cialităţi. Erau de faţă şefii misiunilor — printre care şi din R.P. Romînă LONDRA. — Organizaţia „Cam „Un drapel este o bucată dc material vernul a trebuit să aleagă din trei pro a industriei reqiunii economice CARACl 16 (Aqcrprcs). —
diplomatice acreditaţi la Copenhaga, zia — şi a avut cu ei o discuţie priete pania tinerelului de luptă pentru — dar cu cită i mport anţ ăscri a nu iecte care se deosebeau între ele numai Lvov. In regiunea Tharparkar( din Pa-,
rişti danezi şi străini. nească. pace" a adresat primului ministru demult „New York Times", referin- în cc priveşte culoarea fondului — unul Institutul de estetică induslri-nlă kislanul dc vest, s-au produs la
BRUXELLFS. — După cum anunţă britanic, Douglas Home, o scrisoare stîrşitul săptăminii trecute ‘puterni
După trecerea în revistă a gărzii de du-sc cu deosebire la Canada. Propune piopunînd culoarea albastră, altul dungi este condus de un consiliu şliinliiic, ce inundaţii care s-au soldul cu 12
onoare, premierul Danemarcei, Otto agenţia France Presse, luni după- în legătură cu unele aspecte ale po rea guvernului canadian dc a se adopta albe şi albastre, iar al treilea alb. din care lac porte oameni de şliinlâ, victime omeneşti. Trei stcrlun din
Krag şi N. S. Hruşciov au rostit cuvîn- amir.ză a sosit la Bruxelles, venind de liticii externe şi militare a guvernului un nou drapel naţional a răscolit ase inovatori din p/nduclie. artişti plas
la Vîena. tir. Josef Ktaus, cancelarul conservator. In scrisoare, membrii or Varianta aleasă tic guvern a provocat locuinţele populaţiei din regiune au
tări. Scara, guvernul danez a oferit o federal al Austriei, într-o vizită de ganizaţiei îşi exprimă neliniştea în le menea pasiuni, în cît o criză politică dc o lurtună de proteste în rîndul cercu tici şi allh. In intieaqă rcqiunc sc lost distruse, 2.000 dc vite au pie
recepţie în cinstea şefului guvernului so prim ordin este în curs dc desfăşurare. rilor interesate în menţinerea unor Ic creează hlialc ale institutului, care rit. Echipele dc salvorc inlimpinu
vietic şi a persoanelor care îl însoţesc. două zile, rn cursul căreia va avea în gătură cu programul guvernamental vor asiqura aplicarea in producţie a
trevederi eu reprezentanţii guvernului de creare a flotei de submarine înzes Pînă acum, steagul canadian repre gâturi strînsc cu Anglia. Eliminarea în recomandărilor şi proiectelor elabo serioase dificultăţi, deoarece dru
belgian. Potrivit agenţiei, Klaus va trate cu rachete „Polnris", precum şi zenta în colţul din stingă însemnele semnelor britanice de pc drapelul cana rate la institutul din Lvov. muri le de acces sint incă sub apă.
avea, de asemenea, întrevederi cn faţă de politica promovată în sudul britanice. Această ţară a încetat însă de dian este considerată de aceste cercuri
PLANTAŢII DEGRADATE
mult să mai fie o colonie a Angliei, deşi
0 nouă înfrîngere Walicr Hallstcin, preşedintele Comi peninsulei Arabiei. continuă în mod formal să facă parte drept un „sacrilegiu" jar aplicarea frun LEU IMBLINZ1T CU... LEGUME DE CENUŞA VULCANICĂ
siei Pieţei comune, cu care va discu
zelor dc arţar, caic se spune că au fost
BUENOS AIRES . — Guvernul ar
a rasiştilor ta condiţiile privind o eventuală aso gentinian a anunţat luarea unor noî dîn Commonwcaltlt. Pc lîngă aceasta, lolositc dc primii coioni francezi, o W ASHINGTON 16 (Aqetpres). — SAN JOSE 16 (Aqerprcs), —
Doctorul veterinar Troian Carncy,
structura populaţiei canadiene s-a modi
ciere a Austriei la această organiza
capitulare a guvernului în faţa regio
măsuri cu caracter economic pentru
ţie economică vest-europeană. a împiedica înrăutăţirea situaţiei fi ficat considerabil în ultimele decenii. nalismului francez. Sc spune că dacă din localitatea Madison (statul Tcn- La Son Jose s-a anuitfal că. din
în Senatul american BELGRAD. — Comisia mixtă iu- nanciare a ţării. Banca centrală a Ar Locuitorii dc origină britanică nu mai drapelul propus nu îndreptăţeşte afir ncsscci. a reuşit să imblinzeuscâ un cauza cenuşci căzute asupra plun-
goslavo-cehoslovacă de colaborare teh- gentinei a emis un ordin către toate constituie majoritatea populaţiei. Li maţiile cercurilor lilobritanice, înlocui leu hrănindu-l cu lequmc. Veterina tuliilor dc calea, ca urmare a erup
WASHINGTON 16 (Agcrpres). — nico-ştiinţifîcâ a adoptat un program băncile particulare şi casele dc schimb compun, acum, numai 43 la sută din rea vechiului drapel reprezintă intr-a rul a vrut ostiei să experimenteze ţiei vulcanului Ituzu, economia (arii
Cu 63 de voturi, contra 23, Senaud care prevede un volum dc două ori prin care sc rcstrîng substanţial ieşi populaţie, îu timp ce canadienii dc ori devăr o încercare dc a face un pas în influenta hranei asupra caracterului va pierde anul acesta o cant Hale dc
american a respins o încercare dc ulti mai mare al colaborării tehnico-ştiin- rile de am şî devize din ţară. gină franceză formează 30 la sură, iar întîmpinnrea revendicărilor populaţiei animalelor. aproximativ 700.000 chintale de ca
mă oră a senatorilor din sud de a mo ţifict dintre cele două ţări. Progra SEUL. — Li Jun Ku, editorul cei dc diferite alte provenienţe — res dc origină franceză. lea în valoare dc 33 milioane do
difica proiectul dc lege privitul drep mul cuprinde schimburi dc docu ziarului „Kynnghyang Shimun" şi tul dc 27 la sută. Adăugînd faptul că o Pentru a potoli cercurile filobi itanicc. PUTERNIC CUTREMUR lari.
turilc civile. Este vorba dc un amen mentaţie tclmîcă, dc specialişti şi ex alţi doi ziarişti dc la un ziar dc opo virulentă mişcare regionalistă acţionea guvernul a anunţat că va permite ar ÎN JAPONIA
dament prezentat de senatorul Rohcn perţi din industrie, agricultură, con ziţie au fost deferiţi Procuraturii dis ză în Quchcc (provincie locuită dc ca borarea steagului britanic alături dc cel NOI CAZURI DE HOLERĂ
Byrd (Virginîa dc vest), prin caic sc smicţii. transporturi şi alte ramuri ale trictuale din Scul. sub acuzaţia de a nadieui dc origină franceză) se poate în canadian „ca un simbol al participării TOKIO 16 (Aricrpres). - IN MALAYEZIA
încerca menţinerea discriminării ra economiei. fi „violat" legea specială caic inter ţdege dc cc chestiunea drapelului na Canadei la Commonwealtluil britanic". In dimineaţa zilei dc mărfi, in
siale în hoteluri, restaurante, în sălile zice publicarea dc materiale care „în ţional s-a ivit cu aiîta forţă tocmai nordul Japoniei s-a produs un pu KU ALA LIJMPUR 16 (Aqcrprcs).
dc spectacole şi în alte locuri publice MOSCOVA. — TASS anunţă că mod deliberat" aduc prejudicii guver acum. Dar această măsură, departe de a paci ternic cutremur, biroul /nefco/o/orj/c Autorităţile malayczc au desco
fica pc canadienii de limbă engleză, a
Amendamentul a fost susţinut, printre următoarea sesiune, a IV-a, a Sovie nului Motivul real al arestării acestor Noul steag propus elimină însemnele lapone?, a comunicat că amplitudi perit noi cazuri dc îmbolnăvire de
alţii, şi de senatorul Barry Goldwatcr tului Suprtm al U.R S S. va fi convo treî ziarişti este că ziarul „Kyun- britanice, reprezentînd, pe un fond alb, iritat, totodată, pc cei de limbă fran nea acestui cutrcmui a lost de 7,7 liniară in stolele Kedad şi Kclnnta,
Potrivit agenţiei Associated Press cată la 13 iulie 1964. ghyang Shimun1' a publicat o foto trei frunze dc arţar roşii, mărginite pe ceză. Furtuna a luat amploare şi sc vor qtade şi aproape er/a/ cu cel care o silualc Iq I toni icra cu Tuilanda. In
se aşteaptă ca dezbaterile din Senat a SA1GON. — Ministrul de externe grafic înfăţişînd cîţlva şcolari flâ- verticală dc două dungi albastre. Dun beşte cu insistenţă despre posibilitatea distrus capitula japoneză in anul Kedad s-au inrcqistrat 30 de bol
supra proiectului dc lege privind drep al Vietnamului de sud, Phan Huy mînzi, însoţită de un reportaj despre gile albastre semnifică cele două ocea ca guvernul lui Lcster Pcarson să iui 1923 Epicentrul cutremurului a lost navi dintre care 11 au murit in timp
rurile civile sâ ia sfîrşit în cursul săp- Quat, a anunţat că o comisie inter viaţa mizeră a copiilor dc vîrstâ şco ne care scaldă ţărmurile Canadei; frun poată evita un vot dc neîncredere dat tn portul NiiqalQ de pc coasta nord- ce la Kelanfa sint in prezent 43
tărnimi acesteia, prin supunerea la vot naţională a O.N.U. va sosi în urmă lară din Coreea de sud. zele de arţar au constituit întotdeauna dc parlament, veslică a Japoniei, la o depărtare bolnavi, dintre care II au şi de
a proiectului. simbolul acestei ţări. Se afirmă că gu N. RATEŞ de 160 mile noid de Tokio. cedat.
S’ 6l f' *■ '•'«'«>« 15 68- 12 75' 1535' 2° 73- eonfo.,0 •P'oba.u Ol.ec|M Eeaera,o P.M.R. a, 263 3,8 6 oo<emb .„ i » - rip .ru l. P o li^ .ric i Huoedo*,» D e „
j 4 II.U ol |