Page 57 - 1964-06

PROLETARI DIN TOATE ŢÂRILE UNIŢI VA I
CITIŢI
ia! ssuiatiK D E AZI: (pag- 2-a) ;
IN NUM ĂRUL

0 Pagina tineretului: Respec­
tarea disciplinei — factor liota-
rîtor în obţinerea succeselor
^ TOATE GOSPODĂRIILE
COLECTIVE LA NIVELUL CE­
LOR FRUNTAŞE : Realizările
în sectorul zootehnie pot fi nni
bune;
+ Concursul corespondenţilor
voluntari
(pag. 3-a) ;
^ De peste hotare
JOI 18 IUNIE 1964 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a).
ANUL XVI. Nr. 2945

C a rte a în c e n tre le
SE ÎNFĂPTUIESC a n g a ja m e n t e le
m u n c i t o r e ş t i

înainte de termen
Cartea, unul din mesagerii îndrăgiţi gături strînsă cu cititorii şi folosind me­
ai culturii în rîndul maselor de oameni tode bune, desfâşurînd un comerţ civi­
Muncitorii atelierului mecanic de la ai muncii, se bucură azi de preţuirea ci­
întreprinderea „Viscoza" Lupeni îşi în­ titorilor care se numără cu milioanele lizat, au reuşit să realizeze, atît în pri­
deplinesc cu regularitate planul lunar de cît şi din partea forurilor de conducere. mul trimestru cît şi în primele luni ale
producţie cu 3-4 zile înainte de termen. Se editează cărţi în zeci de mii de exem­ trimestrului II, o vinzarc în valoare mai
Lucrările executate de ci sînt numai de plare, în tiraje care cu greu se pot în- mare pe cap de locuitor de 4 şi chiar de
cafoatc bună şi foarte bună. tîlni în multe ţari. Cartea politică, cea
Un aport deosebit la obţinerea aces­ tehnică, precum şi cartea de literatură 5 ori faţă de librăriile din Ghelar, Vul­
tor realizări l-au adus maistrul Ignat cunoaşte azi o largă popularitate. Prin can, Uricani. Numai în primul trimes­
Rrnitigan şi muncitorii din echipele comerţul specializat pentru carte, pre­ tru, librăriile din Deva au difuzat cărţi
conduse de tovarăşii Alexandru Sasz, cum şi prin comerţul cooperatist se di­ in valoare de 9,39 lei, iar cea din Pe­
Iosif Iacob, Pavcl Nicu, Ştefan Kovacs şi fuzează lunar cărţi în valoare de sute
din altele. de mii de lei. Azi, cartea nu se vinde troşani de 6,44 Ici, pe cînd librăria din
E. COLARINI numai în librării şi numai de către li­ Teliuc numai de 1)20 Ici, cea din Vul­
corespondent can de 1,72 lei, iar cea din Uricani de
ban, cî şi de difuzori, prin mijlocirea
1,62 Ici pe cap de locuitor. Aceste li­
cărora, ca pătrunde în fabrici şi uzine,
Rod al bunei organizări în instituţii şi sate, în casa fiecărui om brării au rămas mult în urmă şi faţă de
librăria din Alba Iulia (5,11 lei), Hune­
al muncii.
Colectivul de munca de la atelierul de Existenţa unei puternice reţele de di­ doara (5,16 lei) şi Călan (4,11 lei). In
tîmpJăric din cadrul grupului de şan­ fuzare a cărţii este rezultatul unei practica unor lucrători din sectorul di­
tiere nr. 3 Lupeni îşi depăşeşte lună de fuzării cărţii există încă multă comodi­ Construirea marilor agregate hunedorene a solicitat şi naşterea unui oraş
lună sarcinile de plan. Cum reuşeşte ? munci îndelungate, a unei experienţe tate. Ei socotesc, bineînţeles greşit, că a nou, modern.
U. M. Cugir, Aspect de la montarea maşinilor de spălat rufe. Muncitorii de aici, îndrumaţi de or­ bogate în acest domeniu de activitate. In fotografic : Unul din primele edificii culturale înălţate în oraşul side»
ganizaţia de partid, se străduiesc să-şi A menţine activă şi a dezvolta reţeaua sta iarna (a căldură, iar vara la umbră rurgiştilor hunedoreni : Casa orăşenească de cultură.
organizeze cit mai judicios munca. îna­ de difuzare a cărţii, a îmbunătăţi con­ şi a aştepta să vină cumpărătorii este
inte de începerea lucrului, ci se aprovi­ „metoda" cea mai bună. Dacă librăriile
zionează cu materialele necesare şi le tinuu metodele de difuzare, a generali­ din Deva şi Petroşani, şi într-o anumi­
L U P E N l De |a subredacţia aşează în aşa fel îneît ele să fie cît mai za şi a statornici experienţa bună cîş- ta măsura cele din Alba Iulia, Hunedoa­ Comuna (ol mai frumoaso
aproape de locul de muncă. Apoi, folo­ tigată în unităţile de difuzare a cărţii,
sesc toate maşinile la capacitatea lor. de difuzorii voluntari şi procentuali — ra şi Călan au reuşit să aibă realizări
n o a s t r ă v o l u n t a r ă Pentru a satisface mai bine cerinţele mai bune, aceasta se dalorcştc muncii Tot mai m ulţi cetăţeni din co­ re, sfatul popular a întocmii un
de organizare desfăşurată în rîndul di-
şantierelor, de curînd au trecut la or­ iată ce se cere tuturor organelor şi or­ muna Poiana, raionul Sebeş, îşi cuprinzător plan de lucrări S-au
ganizarea muncii pe două schimburi. ganizaţiilor care au în răspundere acea­ T. PETRESCU exprimă dorinţa de a întreprinde stabilit lucrări în valoare de peste
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din ci îşi depăşesc cu regularitate planul de V. CÎRSTOIU stă muncă. Unele librării ca cele di/i asemenea acţiuni care să ducă la 5V.000 lei. In cadrul acţiunilor de
unităţile industriale ale oraşului Lupeni, producţie, se preocupă de îmbunătăţi­ corespondent Deva, Petroşani, Alba Iulia, avînd o le­ (Continuare In pag. 3-a) înfrumuseţarea localităţii. Ca u:ma- muncă patriotică s-au săpat zonele
îndrumaţi de organizaţiile de partid, în­ rea calităţii produselor şi obţinerea unor verzi v a j curăţat şanţuri ne 400.)
scriu pe graficul întrecerii socialiste re­ însemnate economii la preţul de cost. in. liniari, s-a amenajat un parc in
La baza succeselor lor stă buna orga­
zultate tot inai frumoase. Hotarîţi să faţa sfatului popular, s-au început
nizare a muncii, folosirea judicioasă a
iniîinpine cea de a XX-a aniversare a utilajelor, ridicarea calificării profesio­ MAI MULTA ATENŢIE lucrările la şcoala de 8 ani etc.
eliberării patriei cu realizări de seamă, nale ctc. Valoarea lucrărilor efectuate prin
contribuţia cetăţenilor se ridica la
In [prinţii decadă: 2.830 foste 46 184 lei. A. DOBROTĂ
cărbune gtesle plan ÎNGRIJIRII CULTURILOR! corespondent

Folosirea din plin a timpului de lu­ la data de 10 iunie el au dat peste sar­ Insilozări timpurii
cru, aprovizionarea ritmică a brigăzilor cinile de pian 14.507 tone cărbune. Printre cele mai importante lucrări riile colective din Şibot şi Oraştic unde că şi la gospodăria colectivă din Cioara
cu vagoncte goale şi cu materialele ne­ La obţinerea realizărilor amintite o din cadrul complexului de măsuri agro­ s-au prăşit manual în întregime cele 207 s-au obţinut rezultate cu mult sub po­
cesare, cit şi utilizarea mai raţională a contribuţie importantă şi-au adus-o mi­ tehnice menite să ducă Ia obţinerea unor şi respectiv 250 de hectare cultivate cu sibilităţi. Din cele 249 dc hectare s-au Pentru a asigura o buna hranirc a
maşinilor, au permis colectivului de nerii din brigăzile de frotitalişti condu­ recolte bogate, un loc de seamă il ocu­ porumb. La Jeledinţi, Mărtineşti, Spini, prăşit manual abia 65, iar la Foit din animalelor pe tot timpul anului, lucră­
muncă de la sectorul III al E. M. Lu­ se de Petic Constantin, loan Aslău, Sa­ pă îngrijirea culturilor. Pornind de la Beriu şi în alte unităţi, lucrările de exe­ (25 de hectare s-au îngrijit manual doar torii din gospodăriile de stat se preocu­
peni să dobîndcască noi succese pe li­ bin Ghionncă, cît şi din brigăzile de la acest considerent, majoritatea conduce­ cutare a primei praşile sînt pe sfîrşitc. 50 ha. La această unitate dc altfel nu pă îndeaproape dc producerea ujior
nia înfăptuirii angajamentelor luate în pregătiri conduse de Victor Budnaru, rilor din gospodăriile colective au or­ Dacă în numeroase gospodării colec­ s-a terminat nici prima lucrare dc în­ cantităţi sporite dc furaje. în cadrul
întrecerea socialistă. In prima decadă a Alexandru OJtcanu, Dumitru Vlad şi ganizat din vreme mimea astfel ca toa­ tive munca a fost bine organizată şi re­ treţinere la cultura cartofilor căreia i acţiunilor desfăşurate pentru asigurarea
luniî iunie minerii sectorului III au ex­ altele. te culturile să fie îngrijite la timp, asi- zultatele sînt pe măsura cerinţelor, tre­ s-a aplicat praşila pc numai 17 hecta­ bazei furajere s-a pus un accent deo­
tras peste sarcinile de plan 2.880 tone A. MICA gurînd pe aceasta cale plantelor condi­ buie să arătăm însă ca în unele G.A.C. re din cele 23 cultivate. Dc asemenea, sebit pc însilozărilc timpurii de nutre­
cărbune. De la începutul anului şi piuă corespondent ţiile cele mai bune de creştere şi dez­ aici nu s-a aplicat nici pînă acum pri­ ţuri.
voltare. In acele unităţi unde organiza­ mul tratament împotriva gîndacului din
Pină acum G.A.S. din regiune au în-
ţiile de partid au acordat atenţia cuve­ Colorado dccît pc 15 hectare. Pc restul silozat peste 2.400 tone de secară fura­
Realizări cu care se mîndresc nită acţiunii amintite, rezultatele sînt ÎN RAIONUL 0RĂŞTIE suprafeţei, nctracate, cultura este puter­ jeră, lucerna şi diferite ierburi. In a-
evidente întrucit s-au mobilizat toţi co­
nic atacată de larve cxistînd pericolul
lectiviştii la muncă. De exemplu, la gos­ dc a se-compromitc. Intîrzicrea lucrării ccastă privinţă, sc evidenţiază lucrătorii
podăria colectivă din Pricaz s-au prăşit de la G.A.S. Petreşti care au însiJozat
In cadrul consfătuirii de producţie ce luna mai să Heze 16.600 bobine fără nici de două ori: sfecla pe 30 de hectare, este lăsată de către conducerea gospodă­ 650 tone nutreţuri.
a avut loc în luna aprilie, muncitorii un rebut şi respectiv 15.150 bobine. floarca-soarclui pe 20 hectare, cartofi pe cum sînt cele din Turdaş, Dineul Mare riei colective pc scama S.M.T. care a di­
Petre Florca, loan Ungurcanu, Grigorc Succese asemănătoare au dobindit şi cei­ şi Dineul Mic situaţia întreţinerii cultu­ rijat în altă parte aparatul dc stropit
Roşoiu, Gheorghe Pop, 1 tic Stana, Gheor­ lalţi muncitori. 23 hectare, iar la porumb din cele pes­ rilor prăşitoarc este nccorespunzătoarc. înainte de a se termina lucrarea. Exem­
ple dc felul celor arătate sc mai pot da L a co n c re t
ghe llinca şi mulţi alţii din secţia a H-n a Realizările au fost obţinute ca urma­ te 170 de hectare s-au prăşit 25 la sută. Deşi în ziarul nostru cu nr. 2940 din 12
întreprinderii „Viscozn" şi-au luat angaja­ re a respectării cu stricteţe a procesu­ De menţionat că prima praşilă şi rnri- iunie a.c. a fost criticata activitatea sla încă. Important este însă ca lucrările de
mente mobilizatoare pentru luna mai. lui tehnologie, utilizării judicioase a tid plantelor s-a terminat cu multe zile bă a consiliului de conducere al G.A.C. îngrijire a culturilor prăşitoare să fie
De exemplu, filatorii Petre Florca şi maşinilor de fîhîj. ajutorului reciproc pe in urma. Ca urmare, toate culturile se. din Turdaş în ce priveşte organizarea intensificate. Cetăţeanul loan Dobrin din
loan Ungurcanu s-au angajat ca la 5.000 caic şi-l dau zi de zi muncitorii ctc. Crăciun Elconora, muncitoare la fa­ prezintă într-o fază de vegetaţie avan­ muncii şi folosirea colectiviştilor la în­ Ne mai despart puţine zile de momen­ strada Institutului nr. 8 B Pe­
bobine să nu dea nici una rea. Angaja­ V. DOBROJIJ brica „Sebeşul" din Sebeş îşi depăşeşte sată. Bune rezultate au fost obţinute în grijirea porumbului, trebuie sa arătăm tul declanşării campaniei de recoltare a troşani, obişnuieşte deranjeze
mentul a fost înfăptuit. Ei au reuşit in corespondent lunar planul cu 40 la suta. efectuarea primei praşilc şi la gospodă­ că nu au fost încă luate măsuri menite cerealelor păioase, cînd toate forţele vor locatarii din bloc organizind
să ducă la realizarea acestor lucrări. trebui mobilizate la seceriş, lată de ce chefuri sau venind noaptea aca­
Nici pînă la 16 iunie prima praşilă ma­ sc impune ca munca să fie mai temei­ să „bine dispus" şi cîntind.
nuală şi răritul porumbului pe cele 84
nic organizată, sa sc mobilizeze un nu­
tr eeră. sa-tml de hectare, nu erau începute. Se naşte măr mai mare dc colectivişti la lucră­
deci o întrebare firească: Pc scama cui
rile respective. Pentru a face faţă cu
lasă colectiviştii dc aici executarea aces­
tor lucrări ? Nici la sfecla furajeră pc 3 succes volumului sporit de lucrări din
campania dc seceriş este necesar ca lu­
hectare nu s-a trecut la efectuarea ce­ crările dc îngrijii-e a culturilor şi recol­
lei de a doua lucrări dc îngrijire, deşi tarea furajelor să fie impulsionate.
De Iq vatra salului pi nu pe malul Băncile au rămas pustii. Cel care E Ion, da-i — Ba-i de la Gheorghe, sene ne­ aceasta este necesară. Sarcini de scamă revin in aceasta pe­
.sting al Al uterului iaci vreo 3(J0 peste zi s-au inlrecut la îngrijirea gru pc alb (cu zece ani in urmă. O situaţie similară sc întîlncşic şi la rioadă şi specialiştilor din unităţile agri­
de paşi. De Ciuqud moi aparlln culturilor pe holdele qospodărici, Rudi, poştaşul, nu ştiu să buchi­ gospodăida colectivă din Dineul Marc cole care au datoria să contribuie la
două sule: Limba şi Şcuşa La un merqcau acum la inlîinirc cu lite­ — Stal s-o luăm pe marginea sa­ sească slova). unde din cele 118 hectare ocupate cu buna organizai'e a muncii, să urmăreas­
loc vreo 500 şi ceva de turnuri. ratura. Si in capul tuturor era co­ lului. încolo, pe dreapta. Tu, Pe­ — Degeaba că-i de la Ion. Şi o- porumb s-au prăşit doar 3 ha., iar la că în permanenţă respectarea cu stric­
fumuri. Aşa se spunea odaia In lectivistul $ofron Fechclc, editorul ltică, notează: la Fucădoi, 14 mu/ deschide scrisourea. Sigur că Dîncul Mic diu 128 abia 8 ha. Anali- teţe a agrotehnicii fiecărei culturi în
reqisirclc primuniloi. in lumuri se de Irunte din cei 470 citi are bi­ Avram Petru Dulca, unu, la Mo­ da. Uiie, scrie că noră-mea se pie- zînd temeinic preocuparea consiliului parte precum si executarea lucrărilor Ia
numărau căsulele din lemn cu cuş­ blioteca din sal, omul despre care leşii, doi. la Slabu, unu, la Lcoapcle guleşte penlni examenul de siui de conducere pentru întreţinerea cultu­ timp şi dc calitate corespunzătoare.
me {uquiale din paie. Azi. de o parte se mai spune şi azi că s-a intois doi... Dar nu-/ bine aşa. li luăm Doar so(ia lui Gheorghe şi-a Bal rilor la porumb, mai ales, sc constată A. POŢOPEA
examenul anul trecut. Ea a termi­
şi de alia a străzii se înşiruic ca­ în sal cum a plecat, cu miini/e in după ptolcsii: inqinen. mediei, nal naturalele şi biologia .
sele colectiviştilor. Adevărate vile cu buzunar. prolesori. Scrie Pclncă. M edici: Rudi. poştaşul n-a mai insisiat.
qărdu/ele sprijinite pe postamente Aşa s-a iniors in sat. Dar. de Fecheie Petru, cel din Deva, Ion
Doar povestea celei
Si-a amintii.
de beton (vezi toloqralia), cu ron­ atunci au trecut ani şi ani Ultimul Druqluci al lui Pâlcul, Puiu lui doi Ir aii o ştie tot satul Toii ştiu  treia praşilă la porumb
duri de Irandalirl in jur, cu tro­ deceniu, mai ales. i-a adus Iul baci Gionghifă din Limba... Ingineri:
tuare dalaie In lespezi de piatră. Şolron, ca şi tuturor ţăranilor din Avram Gheorghe. Munlcanu Nichi- că cel trecut iji acle Gheorghe e
de lupt Ion, iar cel hecut in acte
Satul pare pustiu ziua Sini anu­ sal, bucuria vieţii noi. Azi Şolron ior, Avram Constantin. Ion e de iapt Gheorghe. O greşea­ Zilele acestea lucratorii şi mecaniza­ 300 de hectare. Iu urma efectuării aces­
mite ore cînd ptinde să frulseze Fecheie lucrează alături de colecti­ — Care ? lă din urmă cu vreo trei decenii. torii din G.A.S. muncesc dc zor la pră* tor lucrări şi ca urmare a faptului că
viala Dimineaţa, Iu am iaz Şl seara. vişti pe întinsele hotare ale gos­ — Dinu al lui Zdrenqhea, care e pc care nana Floarea şi baciul şitul porumbului. Orpanizindu-şi bine răritul s-a făcut la timpul optim, plan­
Mai ales seara. podăriei colective, qospodăria lor la Petroşani, la Combinatul carbo­ Anglie/ o descurcă azi adăugind la munca, lucrătorii G.A.S. din Gelmar au tele sc dezvoltă î.i bune condiţiuni.
milionară care a schimbat munca nifer Treci şi pe Ion Pi/imon al Iul numele celor doi Iii, lon-Glworgha prăşit mecanic a doua oară toate cele
ţăranului de totdeauna. Pe tarlale Pogon, pe Angliei Ion, pe Todor şi Gheorqlie-lon, adjectivele : pro- 434 dc hectare ocupate cu porumb, iar Aceasta constituie o garanţie pentru ob-
Cu mîinile în buzunar se aude acum qalopul metalic al Avram, cel de-a lost cizmar şi tesor, inginer. manual 320 ha S-a trecut apoi cu forţe ţinertc unor recoKc Lvgatc. . „Lume, lume* /
sutelor de cai putere, sclipesc in acum e la bucureşti, in Ministerul sporite şi la executarea praşilei a IIl-a I. CRĂCIUN
soare siluietele batozelor, ule tocă­ Industriei Uşoare... Prolesori: ★ mecanice, lucrare realizată pe aproape corespondent
— liaci Şolron de ce zic oame­ toarelor.... iar satul nu mai seamănă Gheorghe Angliei, loan Drăghlci. La vreo 300 de metri de malul Desen de V. MlhlAlLESCU
nii c-ai plecat din sat cu miinilc cu cel de ieri. 90 la suta din vechile cel de-i văr cu inginerul... sting al Mutcşului începe vatra sa­
In buzunar şi tot cu miinilc in bu­ case s-au reconstruit din temelii — la adună, de vezi elfi sini lului Ciugud, sat căruia ii potl a-
zunar te-or întors? Iar boqăfia ce se revărsa in ele din pină acum ? tribuj şi denumirea de sfafiune de
— Dacă a$a a lost... Cum m-am qospodăria colectivă, in fiecare — 42. odihnă. Nu greşeşti. Doar ci/eva
dus aşa um venii. toamnă, a schimbai din temelii şi — Nu se poate. Doar sini mai căsu/e au mai rămas ca un ultim
..Iunie 1020. Pe Iovili oamenii via/a stăpinitor lor. miilli. Pe cei din Şeuşa şi din Lim­ vestigiu al trecutului negru. In
s-au adunai ciorchini. ba nu i-a/i pus. că doar tot de cest, vile şi vile, şi frumuseţe.
— Auzit-ap? A venit Şotron a i. Ciuqud aparţin. AU uitat Ielele lui Locuitorii salului sînt colectivişti,
lui Herlea I C i c l i ş t i i Tă/ăiosu, doar amindouu au termi­ oameni născuţi şi crescuţi nu de­
— Taci ?!. . lioqut ? nal agronomia, pe losil Pilon, care parte de Alba Iulia. Au crescut
— Vai de amarul lui. Cum s-a dă aspirantura, pe Romulus Fili- aici. dar nu vor să-şi amintească
dus aşa a venii. Cu miinilc in bu­ 32 de ciclişti işi iau startul In mon, profesorul Ue la Alba, pe Ira- cum au crescut. Viata a lost prea
zunar. A umblat prin California, fiecare dimineaţă. Direcţia: Alba le-său, Ion, de-i con/ere/j(iar la Ti­ vitregă. Uneori, unii, chior işl luau
prin Mexic... Pe Pacllic a slut vreo Iulia. Risul şi voia bună ii însoţeşte mişoara.-. lumea in cap... Ciugudenii vorbesc
fi ani... tot drumul, din Ciuqud pină In Patru oameni — preşedintele gos­ acum numai despre prezent. Şi pre­
Iunie 1904. Pe băncile din lata oraş. La amiaz salul e iarăşi stră­ podăriei colective Toma Puni, se­ zentul lor e de cind s-au unit In
caselor oamenii s-au adunat cior­ bătut de voioşia lot. cretarul sloiului popular, Petru Vin- lumilia colectiviştilor. De aluna
chini. — Se întorc cicliştii — spun oa­ lan, protcsonil Todea şi casierul cunosc viala adevărată pe care
— Şi zici câ-i bună cartea, baci menii. comunal Macuvei, adună şi adună. şi-au dorit-o de totdeauna. De u-
Şotron ? Cicliştii sini elevi al şcolii medii, Cifra o ajuns la 60 şi. totuşi, celor ceea, pe cele 1.200 de hectare ale
— Auzi. Iaci ca şl cu „Cordova- patru, li se pare că numărul tine­ gospodăriei, Ireamălul şi voia bună
nli'\ La început că-i prea marc. /iii colectiviştilor din sat care In rilor care In anii noştri s-au ridicai nu încetează de dimineală şi pina
că-i In trei volume, şi pînă la urmă flecare dimineală pornesc spre din sal, urmind cursurile fnvăţă- seara. Iar seara, Ireamălul parcă e şi
nu mă mal lăsaf in pace : Cordova- şcoală. In acest an au plecat zilnic minlului superior, nu e complet. mai viu. II inlilneşli ori in sala de Ies-
numărul
32 de elevi. La toamnă,
nu, In sus, C.ordovanu in jos. In — Vremea bună tuturor, da ce livilă ţi, la concursuri, seri literare
„Martin EdenH Insă, c vorba de acestora se va completa cu lofi ab­ soco/eli laceti ? — Interveni Mâr- ori in casele colectiviştilor. Că, de
viala autorului. E romanul auiobio- solvenţii clasei a VIl-a din Ciu­ gincanu, poştaşul care opri bicicle­ cind au plantat şi stilpi şi au elec­
qralic al Iul Jaclr London. Eu l-am qud. Da. loli. Pentru că lofi cel ta in drum. trificat salul, radioul a intrat a-
citit in cileva seri. Mi-a plăcui care absolvă şapte clase. îşi conti­ — Ce ne aduci azi, Rudi? proape in fiecare casă. Ba chiar şi
late. Că şi eu lol sărac pămintului nuă studiile. — Acum lui baciu Angliei îl aduc antena televizorului se înalţă pe
am plecai in lume.. Si am lost şi — De 11 ani. de cind sini In carte de h Bucureşti, de la fecior, acoperişuri.
hamal, şi chelner şi... toi ce vrei. Ciugud — spune prolesorut Todea — de la G/ieo;r//ie Ciugudenii vorbesc despre pre­
Dar acum haideţi la şcoală că în­ Baciu Angliei Iuţi pasul. Luă scri­ zent. $I prezentul culreeră salul de
cepe Se aude că tinerelul q pre­ doar doi copii nu şi-au conlinual soarea, o întoarse pe o par le şt pe la un capăt la allttl. Şi c vesel, se­
gătit lare Irumos seara asta închi­ şcoala. In test loli au urmat şcoli alia nin, luminos, aşa cum e prezentul
nată lui Emlnesca. medii, profesionale, lacul lăţi... — Bq-I de la Ion. LUCIA LICIU