Page 58 - 1964-06
P. 58
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2945
PAGINA
TINERETULUI
Pe raza oraşului regional Hunedoara muncesc doara au obţinut succese frumoase în munca de edu
peste 20.000 de tineri. In Combinatul siderurgic, caţie comunistă a tinerelului, folosind cele mai va Tinerii strungari Joan Dan,
Vasile Farcaş ţi Martin Bartlu
I C.S.H., la uzinele „Victoria" Călan, E. M. Teliuc, E. riate forme ale muncii politice şi cullural-educalive, sînt cunoscuţi în secţia I meca
M Chelar sau I.R.T.A. Hunedoara tinerii, însufleţiţi de ele au reuşit să îmbunătăţească disciplinia tinerelului nică a C.S.H. ca muncitori har
exemplul mobilizator al comuniştilor, luptă cu elan în producţie şi soc/e(ale. iar numărul tinerilor eviden nici şi disciplinaţi. In fiecare lu
pentru înfăptuirea în mod exemplar a sarcinilor de ţiaţi în întrecerea socialistă şi inovatori să crească în na ci reuşesc să-şi depăşească
plan. La cuptoarele oţel ariilor, pe schelele impună fiecare lună. sarcinile de plan, iar calitatea
toarelor construcţii din Hunedoara, în mină, tinerii Pentru a împărtăşi din experienţa acumulată de pieselor executate de ci să pri
siderurgişti, constructori, mineri crescuţi şi educaţi de organizaţiile U.T.M. din oraşul regional Hunedoara mească numai calificative bune.
partid, înfăptuiesc adevărate fapte de eroism în lupta în ceea ce priveşte formele şi metodele folosite pen In fotografic : cei trei
pentru îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de Con tru educarea tineretului în spiritul respectării disciplinei strungari controlează dimensiu
gresul al Hl-lea al P M.R. şi a angajamentelor luate în dS producţie şi tehnologice, în pagina de faţă, pu
cinstea celei de a 20-a aniversări a eliberării patriei blicăm articole realizate cu sprijinul Comitetului oră nile unei bucşe cu planşe după
noastre. şenesc U.T.M. Hunedoara şi a colaboratorilor ziaru cotele desenului.
Foto: V. ONOIU
Organizaţiile U.T.M. din oraşul regional Hune lui nostru.
MUNCA DE EDUCAŢIE vind comportarea ce trebuie să o aibă tinerii în viaţă şi societate. Astfel, au
fost expuse conferinţe „Despre prietenie, tovărăşie şi dragoste", „Cum trebuie
să ne comportăm în societate", „Să respectăm legile statului" etc.
Multe au
avut de învăţat tinerii noştri şi din cele văzute în excursiile organizate în acest
/ \ an la Bucureşti, muzeul Doftana, Braşov, Cluj, Sibiu, Ada-Kalch şi în regiu
IN RINDUL TINERILOR nea noastră unde au vizitat muzee, locuri istorice legate de lupta şi activita
tea partidului nostru.
Pentru ridicarea muncii de educaţie în rîndul tinerilor la un nivel mai
înalt avem încă multe de făcut. Se mai întîlncsc cazuri cînd unii tineri încalcă
disciplina dc producţie şi tehnologică, intîrzic sau lipsesc nemotivat, au o ati
Una dintre sarcinile cele mai importante pe care le-a încredinţat partidul tudine nccorcspunzătonrc faţă dc cei virstnici, nu respectă regulile dc bună cu
nostru organizaţiilor U.T.M. csic educarea comunistă a tineretului. Avînd un viinţă în sălile de spectacole sau pe stadioane. Imbunătaţindu-ne metodele şi Prinlr-o hună PANOU DE ONOARE
permanent sprijin din partea Comitetul ui orăşenesc Hunedoara al P.M.R., co stilul de muncă, vom reuşi să acordăm un ajutor mai concret organizaţiilor
mitetul orăşenesc U.T.M. îndrumă şi controlează îndeaproape activitatea or U.T.M. în desfăşurarea muncii dc educaţie comunistă, astfel îneît să ridicăm
ganizaţiilor U.T.M., privind folosirea metodelor şi a formelor de educaţie co această activitate la nivelul sarcinii încredinţate dc partid: să creştem un ti organizare a muncii
munistă a tineretului. In acest scop, acordăm o deosebită atenţie felului in neret cu înalte trăsături morale
care se desfăşoară adunările generale ale organizaţiilor U.T.M., învăţămîntul SERGIU IVANOV
politic, munca cu cartea şi organizarea timpului liber al tinerilor. prim-sccretar al Comitetului orăşenesc
Urmărind permanent buna desfăşurare a adunărilor generale, îmbunătăţirea Hunedoara al U.T.M. Organizaţia U.T.M., din care fac parte, a iniţiat numeroase acţiuni cu ca
tematicii lor, am reuşii ca în majoritatea organizaţiilor U.T.M. de pe raza racter educativ-instructiv la care a participai întreaga masă dc tineri din şanti
erul construcţii nr. 1 al I.C.S.H, unde muncesc şi eu. Mulţi dintre utcmiştîi
oraşului nostru să ridicăm conţinutul adunărilor generale. In cadrul acestora se
discută mai mult activitatea concretă a tinerilor, preocuparea lor de zi cu zi. din cadrul şantierului nostru, care al'ă dată manifestau indisciplină în muncă,
lipseau nemotivat de la serviciu, şi-au schimbat atitudinea, număr in-
Un mare rol educativ îl au adunările în caic se pune in discuţie activitatea
unor tineri de Ia care au de învăţat şi ceilalţi. Un exemplu edificator îl consti du-sc acum printre cei evidenţiaţi în întrcccic. Eu lucrez într-o brigadă de
tuie cazul tînărului loan Cacovcanu de la sectorul montaj instalaţii I — lotul î n c r e d e r e a dulgheri condusă de loan Hauplcorn. La început, cind am venit în brigadă, sc
vopsitorie al I.C.S.H. înainte, el obişnuia să lipsească nemotivat de Ia serviciu, manifesta uneori superficialitate în rezolvarea sarcinilor încredinţate. O perioadă
am fost lăsat mai liber, apoi şeful brigăzii m-a Idat dc-o parte şi mi-a spus:
să provoace scandaluri în timpul lucrului şi chiar în societate. Cu el au stat de
vorbă mulţi tineri, a fost criticat şi la postul U.T.M. de control. I. Cacovcanu t r e b u i e j u s t i f i c a t ă „Rus, băiatule, cum îţi aşterni, aşa vei dormi". Cuvintele lui, sfaturile pe care
mi lc-a dat dc fiecare dată cînd venea pe la punctele noastre de lucru m-au
continua însă să se comporte la fel. Atunci, biroul organizaţiei U.T.M. a hotă-
rît să-l pună în discuţia adunării generale U. T. M. Pregătită din timp, şi cu făcut să privesc cu mai multă scriozi taie munca. Anii au trecut şi o dată cu
De la intrarea în mi de citeva luni. $letan nat număr de vaqonete ei am reuşit să obţin categoria a V-a de încadrare. Dc atunci, date fiind lucră
multă grijă, adunarea şi-a atins pe deplin scopul. Tinerii care au luat cuvîntul nă şi pi na la cel mai $lirbu, lot tinăr şi el, de minereu pentru de
i-au vorbit acestuia despre prejudiciile ce Ic aduce el muncii prin absenţele de îndepărtat loc de mun . deşi numai ajutor mi păşirea procentului ad rile dispersate pe care le executăm, şef ul brigăzii mi-a încredinţat dc cele mai
la lucru, faptul că comportarea lui umbreşte activitatea întregului colectiv. Opi că de la orizontul 120 ner, (ine locul unui mis de steril vizibil. La multe ori anumite puncte dc lucru şi cîte 2-3 oameni. Ca să realizez ritmic
nia de masă împotriva faptelor Iui Cacovcanu, critica aspră, dar tovărăşească, al f::. Al. Teliuc .întil- miner in brigada lui slirşîtul lunii, cind s-au sarcinile încredinţate am căutat în permanenţă să fiu asemenea şefului forma
l-au determinat să-şi schimbe atitudinea. neşli tineri care aici Adalbert Domokoş, li lâcut recepţiile, cum ţiei noastre de lucru. Dar, iată cum pro cedez cu. încă cu o zi înainte de în
ceputul fiecărei săptămîni noi cunoaşte n: sarcinile de execuţie cc revin întregii
Un loc de seamă în educarea comunistă a tinerelului îl ocupă învăţămîn au deprins si îndrăgit nul din cei mai buni era şi iiresc, briqada a
Ios! penalizală. Merln-
şeii dc brigadă de
Io
tul politic U.T.M. Datorită îmbunătăţirii organizării şi desfăşurării învăţâmîn- meseria greu, dar Ini Teliuc, dar şi dintre (an s-a supărat şi a lă brigăzi pentru următoarele 7 zile. Şeful formaţiei dc lucru ne repartizează ope
moasă.
de miner. Au
lulni politic, cei peste 17.C00 de tineri cuprinşi în formele dc învăţămînt „cerc învăţat să m i nu iască cei mai exlqenţi. Vic sat oamenii să lucreze raţiuni, în funcţie de calificarea pc care o avem. In baza celor încredinţate eu
caut ca înainte cu două zile să-mi asigur baza materială. Avînd totul la dispo
de studiu al Statutului U.T.M.", „Să ne cunoaştem patria socialistă", „Curs po perloraloare lolopcrcu- tor Marincaş, conduce Iq intimptarc. Planul ziţie există posibilitatea să se desfăşoare din plin activitatea, fără stagnări. La
litic U.T.M." şi „Trăsăturile'moralei socialiste în rîndul tinerei generaţii" şi-au lante, maşini moderne o briqadâ dintr-un aba n-a mai fost realizat. execuţia cofrigului pentru tunelul dc conducte, pc lîngă mine au fost repar
dezvoltat cunoştinţele despre politica partidului nostru, despre rolul şi sarci de încărcat, lo/osesc taj complet mecani In loc sâ-i orale şelu- tizaţi şi alţi muncitori cu o calificare mai redusă. Pc aceştia i-ant repartizat
nile organizaţiilor U.T.M., obligaţiile cc Ic revin lor. cu ptice pe re sere pe rele zat... /'.ti de briqadâ că qre- să muncească astfel: unii montează pereţii dc cofrag, execută susţineri, iar alţii
In munca de educare comunistă a tineretului rezultate frumoase dau şi şi aplică cu succes Pină In luna mal şi şcata este a lor, Criş stabilesc nivelele pentru amplasarea cofragului, controlează corectitudinea axelor
de
metode
moderne
expunerile care se ţin în faţa tinerilor pe teme dc morală, întîlnirilc cu acti lucru. Pentru ei ex Vasile Crişmaru se nu maru l-a urmat, t-a îm tunelului după proiect. Eu, şi un alt coleg (tot dc categoria a V-a) urmărim co
părtăşit punctul dc ve
vişti de partid şi de stat, excursiile la locurile istorice. Comitetul orăşenesc ploatarea In Uşii radi măra printre aceşti ti dere. Se Intilncau lot rectitudinea acestora şi bineînţeles că p articipăm efectiv la execuţia lor.
neri. Era In trunlea ţi
U.T.M. invită activişti de partid şi dc stat să ţină expuneri în faţa tinerilor ate, în lei ii suprapuse, nui schimb In brlqada mai des „la un paharv Urmînd exemplul celorlalţi membri ai brigăzii noi ne străduim permanent
privind sarcinile cc Ic trasează partidul organizaţiilor U.T.M., despre viaţa grea sau In abataje Irontu- tui M erinfan Troian. In loc să caute soluţii să facem şi economii dc material lemnos. Pentru aceasta, dc cele mai multe
din trecut şi viaţa frumoasă dc azi. Recent, tov« Pogca -Brîncovcanu, prim se le.tuu •<'devenit •lucruri- • Era respectai de tova pentru lichidurea rămi- ori cofragul folosit odată îl recondiţionăm şi îl utilizăm în foarte multe ca
cretar al Comitetului orăşenesc Hunedoara al.P.MjR.,..! vorbit în faţa a peste obf.şpuile., ,<2ind. .11 vezi răşi de muncă. In lu nerit în urmă. Membrii zuri. De asemenea, la dccofrări evităm pc cît sc poate degradările cherestelei.
650 pionieri dc la şcoala nr. 1 din Hunedoara despre însemnătatea zilei de pe Emerîli Henlutz mi- na mai Insă... brigăzii şi-au pierdut Organizîndu-nc astfel munca, folosind din plin fiecare minut de lucru, noi
23 August. tulind maşina de în lată cum s-au petre încrederea in Merinfan
cărcat nti-ţi vine sti cut lucrurile : 5/ te părea rău dc Criş am reuşit să ne depăşim lunar sarcinile de plan cu 10 la sută.
Periodic, membri ai biroului comitetului orăşenesc U.T.M., lucrători din maru că-l urmează. Au
aparatul dc stat ţin în faţa tinerilor din raza oraşului Hunedoara expuneri pri crezi că a deprins a- In aprilie, brigăzii i-a AUGUST IN RUS
ccaslă meserie numai lost rebutul un Insem• discutai cu ei, dar n-au dulgher
avut cu cine sta de
vorbă. S-au adresat
biroului organizatei de
bază P.M 11. Merinlan a
refuzat orice ajutor,
Ir-a te tui. Cr işmaru in Unde duce nerespectarea
n-u putut li scos din-
să, a roşit. Comuniştii
l-au arului că locul lui
brigadă, care qu încre procesului tehnologic
c alături dc ortacii din
dere in puterea tui dc
muncă. I s-a spus că ci
GAVRILA MIHUŢ,
şl.ingincrul şei dc raion Dc la începutul anului şi pînă la 1 tehnologic. In acest sens cîtcv.i exem miner la orizontul II al E. M.
au cerut să (ic chemat iunie, colectivul secţiei O.S.M. nr. 1 a ple silit edificatoare.
In fala biroului organi dat peste sarcinile dc plan 9.203 tone La 7 iunie, dc pildă, tînărul Tibcriu Ghclar
zatei dc purtid. Si tot oţel. La dobîndirea acestui succes o Pascu a elaborat o şarjă dc oţel rece.
ei au lost acela care contribuţie însemnată au adus-o şi ti Ca urmare, turnarea a fost nccorcspun-
l-au propus pe el, nerii secţiei. Astfel, utemişti cum sînt: zâtoarc, în loc să fie de gradul I a fost aJ
Crişmaru in locul Iul I0.111 Dordea, loan Cîmpeanu, Aurel de gradul TII. El a elaborat o şarjă
Mer inf an. Rădaca, Anton Mărilă şi mulţi alţii s-au rece pentru că a lăsat procesul dc ela
situat permanent în fruntea întrecerii borare a oţelului în voia soartci, nu a
Dc la 1 Iunie Criş
maru conduce losta socialiste. Şi nu întîmplător. La baza luat periodic probe tehnologice. Apoi,
numai cu o zi înainte, la 6 iunie, mai
brigadă a lui Merin- succeselor obţinute a stat organizarea strul Dumitru Brujan, utemist şi cl, a
lan. N-q lost zi In care judicioasă a muncii, folosirea raţionala elaborat o şarjă în afară de program.
planul să nu lie reali a agregatelor, ridiccrca calificării pro Asemenea colegului său Tibcriu Pascu,
zat, dar n-a lost nici zi fesionale, respectarea procesului tehno Dumitru Brujan nu a urmărit analiza
in care Crişmaru să logic dc elaborare a oţelului ctc. Comi chimică a băii dc oţel.
nu se hăminle In cău tetul U.T.M. a antrenat majoritatea ti
tarea unor solulii noi nerilor la întrecerea socialistă pe bază Cazuri dc ncrespcctcrc a procesului
dc organizare, să nu dc obiective concrete. tehnologic s-au întîlnit şi la tinerii
controleze fiecare va- Realizările dc pînă acum puteau fi Averchic Antohie şi loan Ţinea. Ucc-
qonet cu minereu. De insă cu mult mai bune dacă din partea mistul loan Ţinea nu a respectat de
Iq steril i s-au tras ne fiecărui tînăr exista o permanentă preo multe ori greutatea medie pe şarjă.
cazurile. cupare pentru respectarea procesului teh Tinerii amintiţi mai sus au obţinut
Realizările de azi. mti- nologic. Din cauza ncrcspcctării proce şi rezultate bune. De pildă, utemistul
nc vor trebui să fie loan Ţinea, împreună cu echipa sa a
succese ale întregii bri sului tehnologic secţia noastră a rebu- dat în plus pînă la 11 iunie peste 420
tone oţel. Aceasta pentru că s-a res
La ridicarea noilor construcţii din Hunedoara un găzi. Să se convingă tat cantităţi însemnate dc oţel. De fapt, pectat întocmai procesul tehnologic.
cu excepţia lunii martie, cînd rebutul
şi Merinlan eă a gre
aport însemnat îl aduc şi tinerii constructori din ca
Rod al opiniei de masă drul şantierului nr. 4 al I.C.S.H. Ing. DAN ANDREESCU a fost redus cu 0,22 la sută sub cifra M IHAI CONSTANTIN VASILE ANGHELINI,
şit.
admisă, în toate lunile procentul dc
locţiitor al secretarului
IN FOTOGRAFIE: tinerii din brigada lui Vasi-
rebut a fost depăşit. Cauza principală
şeful sectorului II
Ic Carlaonţ cxccutînd zidăria blocului V 3. al E. M. Teliuc a constat în nerespectarea procesului Comitetului U.T.M. şef dc echipă lăcătuşi în rccţia
secţia O.S.M. I
O.S.M. 2 a C.S.H.
De cîte ori treci prin hala furnalelor de la Hunedoara pleci, dc aici cu
imaginea vie a unui tineret cuprins dc pasiunea muncii. Vorbind dc disciplină,
clement deosebit de important în procesul de muncă, cei mai marc rol în înţe
legerea deplină a acesteia dc către tinerii furnalişti, l-au avut adunările gene
rale ale organizaţiilor U.T.M. In aceste adunări s-au discutat sarcinile cc revin
tinerilor în producţie precum şi întărirea permanentă a disciplinei, au fost
criticate cu asprime actele de indisciplină pc care Ic săvîrşeau unii tineri dar
în acelaşi lijnp li s-a acordat un ajutor tovărăşesc, plin de grijă. In felul In secţia O.S.M. I din C.S.H., tînărul Florca Surugiu
acesta, asemenea apucături au dispărut cu totul din viaţa tinerilor făcînd loc Tînărul Milac losif dc la secţia turnătoria dc oţel a este cunoscut dc către muncitori ca un chiulangiu. In Profitind de un slab concrol, tînărul miner Teodor
unor trăsături cu adevărat tinereşti ca spiritul de abnegaţie, respectul reci C.S.H. are o atitudine necuviincioasă faţă dc şeful lui dc schimbul de noapte, orele dc program le foloseşte din Plescăit dc la E. M. Teliuc a încărcat într-o zi 8 vagoncte
proc, dragostea faţă dc muncă, de oameni ctc. Rodul opiniei dc masă s-a do echipă, vociferează, nu-i ascultă indicaţiile. „plin" pentru somn. cu steril, iar deasupra a încărcat şi puţin minereu.
vedit a fi extrem de valoros. Exemplul cel mai nimerit in acest sens ni-l oferă
cazurile tinerilor Castravete Ghcorghc dc la întreţinerea electrică şi Tudosc Va-
silc de la întreţinerea mecanică, care săvîrşeau numeroase abateri dc la dis
■ : .5! ■ ■ ■ I B B I I I I I • ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ V ■ ■ ■ ■ ■ fll ■ IT .B C ■ ■ ■
ciplina in producţie. Atrâgindu-li-sc atenţia dc mai multe ori, ei au continuat
insă să se complacă şi pe mai departe în această stare dc lucruri nccorcspun-
zătoarc. Atunci au fost chemaţi în faţa organizaţiei U.T.M. care a discutat ati
tudinea lor. Utentiştii, rînd pc lînd, s-au ridicat şi au arătat că cei doi sc pot
îndrepta numai că este netoic dc ajutor dîn partea tuturor. Şi astfel, tova
răşii Repede Ştefan şi Răduţ loan au cerut în adunare ca mecanicul Tudosc
Vasile să fie trecut pe schimbul lor pcntiu a se putea preocupa mai îndeaproa
pe dc el. Şi roadele n-au întîrzîat să se sadă. Aceşti tineri sînt acum oameni
de nădejde Ia locurile dc muncă unde lucrează.
Tinerii dc Ia secţia a II-a furnale vorbesc cu mîndrie despre ei, despre orga
nizaţia lor şî au pentru ce. Elanul, pasiunea tinereasca, dorinţa lor dc a participa
cu toate forţele Ia traducerea în viaţă a cifrelor dc plan sc pot dezvălui uşor
din buchetul dc succese obţinute dc întreaga secţie. Despre cele 22.000 tone
de fontă date peste plan dc la începutul anului, despic cele 14.000 tone dc
cocs economisit şi despre cele 7 milioane lei economii la preţul de cost şi al
tele, cer să vorbească şi hărnicia precum şi disciplina exemplară Ia locul dc
■ ■ ■ ■
muncă pc care Ic cunosc atît dc bine tinerii de la secţia a ll-a furnale.
PETRU NICŞA
— Nu te apuci de luctu ? Cind alţii lucrează pe platlormâ — Ce Iaci? încarci steril?
secretar al organizaţiei U.T.M. — Să mă mai glndesc..*
secţia a II-a furnale Florea Surugiu, nestingherit de nimeni, - Nu vezi că deasupra e minereu ?
pisează...