Page 6 - 1964-06

Drumul ioctaliamulul Nr. 2932

R e c o lta re a lin u rilo r - o a c ţiu n e
Ne aflam într-o perioadă
cînd In agriculturii se executa
un volum sporit de lucrări. de m a re in se m n ă ta te
Intre acest im însă (Ic mare în­ Experienţa practică a unităţilor agri­ nice dc balotat şi despre uscarea lui prima coasă nutreţul a fost adunat ŞÎ
semnătate sînt măturile ce se cole fruntaşe cît şi cercetările ştiinţi­ prin ventilare cu ajutorul curenţilor dc clădit pc suprafeţele dc pe caic s-a
fice au dovedit că recoltarea, uscarea .aer dirijaţi. Aplicînd balotnrea fînuri­ strîns. Cc a însemnat aceasta ? Eăcînd
iau Si lucrările ce Şl» electuea- şi conservarea fînurilor sînt factori care lor naturale şi a celor cultivate sc ob­ un simplu calcul rezultă că numai dc
influenţează în buna măsură asupra ţin o seric tle avantaje. Astfel, în afară pe suprafaţa care a stac ocupată cu că­
za pentru asigurarea bazei fu­
producţiei şi calităţii nutreţurilor fi­ de faptul că finul balotat se poate păs­ piţe s-au pierdut, din cauza ncclibcrării
rajeră. O ii(en{fe deosebită broase. tra cu pierderi minime — dc pînă la ci la ci nap, circa 250 kg. lucerna la ha.
In vederea realizării unui raport cît 7 la sută timp de mai mulţi ani sc fac Dacă sc evita o asemenea situaţie sc
trebuie acordată îngrijirii p/nn- economii la preţul dc cost. numărul poate constata că dc pc fiecare ha. s-ar
mai favorabil între cantitatea de masă
j telor cultivate pentru nutreţ. vegetală şi cea de substanţe nutritive braţelor dc muncă fiind redus la îu- fi asigurat necesarul dc fibroase pentru
şi vitamine la hectar este necesar să fie mătatc faţă tle cazul cînd finul sc adu­ furajarea unei vaci Jc lapte pc timp dc
Parafei cu aceasta es(e nece­ respectata cu stricteţe epoca optimă de nă în căpiţe. Dc asemenea, prin balo- 60 zile.
sar sâ se asigure recoltarea recoltare a fîneţclor. Rezultatele cele tarc volumul de depozitare sc micşo­ In această perioadă în numeroase gos­
mai bune sc obţin cîiul fîncţelc sînt co­ rează tle 2-4 orî. Prin folosirea celei podarii colective şi dc stat sc lucrează
în epoca optimă, uscarea, site în faza tio înspicarc pînă la înflo­ dc a tloua metode s-a constatat că ia intens la recoltatul luccrnci sau trifo­
rirea fţramincclor dominante şi în mo­ fînul de lucerna cantitatea dc proteină iului. Socotim ca bună iniţiativa luată
transportul şi coi>servarea li­ este mai marc cu 63,1 la sută, cea de dc Consiliul agricol raional Orăştic
mentul formării bobocilor la legumi­
nurilor. De m ultă atenţie tre- noase. Inrîrzicrca cositului arc urmări grăsime cu 158,5 la sută, iar cantitatea pentru ca lucerna dc pc întreaga supra­
buie să se bucure acţhmile_de negative în primul rîntl asupra canti­ de caroten sporeşte dc peste 11 ori faţă faţă să fie balotată. Cu ajutorul prese­
tăţii de substanţe nutritive realizate la dc cazul cînd uscarea fînului sc face în lor mecanice dc la S.M.T. această lu­
înşilozare timpurie a unor fu­ hectar, cît şi asupra capacităţii de re­ mod obişnuit pe sol, sub acţiunea ra­ crare ar putea fi terminata în circa 7
raje, precum şi continuarea lu- generare a pajiştei acolo unde sc urmă­ zelor solare. zile. Rău este însă că deşi nc aflăm în-
reşte obţinerea otavei sau a producţiei Prin buna organizare a acţiunii de tr-o perioadă cînd în majoritatea gospo­
crărilor de îmbunătăţire şi fo- recoltare şl prin aplicarea complexului dăriilor colective s-au recoltat suprafe­
celei dc a doua coase. Este recomanda­
losire raţională a pajiştilor na- bil însă alternarea recoltării fîneţclor în dc măsuri agrotehnice specifice fiecărei ţe însemnate cu lucerna, nu sc poate în­
turale. In vederea asigurării diferite fave (cnologicc, la un ciclu de culturi, in anul trecut numeroase gos­ cepe balotatul acesteia deoarece condu­
3 5 ani finul necesar a se cosi linul podării colective au obţinut producţii cerea S.M.T. din Orăştic nu s-a îngri­
unor cantităţi cil mai mari de
după formarea seminţelor. In acest mod sporite la nutreţurile cultivate. Astfel, jit din timp dc repararea preselor. Din
furaje este necesar ca orga- sc* poate îmbunătăţi simţitor potenţialul gospodării colective cum sînt cele din cele 7 prese aflate în dotare, doar 2 pot Aspect de la recoltatul secarei furajere de pe cele 22 hectare cultivate cu această plantă la gos­
nizaţiile de partid să Îndru­ tic producţie al fîneţclor naturale şi a Pricaz, Cistei, Blandi.ma ş a. au reali­ fi folosite la balotat, restul aflîndu-sc podăria agricolă de stot din Alba lulia.
celor cultivate. zat producţii de peste 24.000 kg. ntasă ncrcpaiatc în incinta S.M.T, Pentru re­
me conducerile unităţilor a- verde tic lucerna sau trifoi la ha., asî- medierea acestui neajuns este necesar să
In afară dc respectarea epocii opti­
gricole 5.1 se__preocupe cu gurîml pe această cale obţinerea a fie luate măsuri operative. Dc aseme­
me de recoltare', pentru evitarea pier­ *1.100-4.700 U.N. şi 500-700 kg., albu-
toată răspunderea de oplica- derilor cantitative şi calitative prezintă mîna digcstibila la hectar. In alte uni­ nea, conducerea întreprinderii nr. 12 dc sporite de siloz
aprovizionare din Simciia arc datoria
rea complexului de măsuri mare importanţă şi lucrările dc uscare, răţi însă, cum este dc pilda G.A.C. din s‘ă sc intereseze mai îndeaproape dc
. sti-îngere, transport şi clădit. Pierderile
specifice fiecărei culturi, pre- în unităţi nutritive şi vitamine sînt cu Brănişca, unde problema strîngcni la procurarea instalaţiilor dc uscate co­ In ultimii ani lucrătorii gospodă­ gurat un nutreţ voloros pentru cele trată în hrana animalelor. De ace­
cum şi de slrîngerea la timp atît mai mici cu cît durară uscării este timp şi în bune condiţîuni a furajelor mandate dc gospodăriile colective pen­ riei agricole de stat din Alba lu­ 105 vaci de lapte ole gospodă­ ea recoltatul plantelor furajere se
mai scurtă şi sc fac mni puţine manipu­ nu a stat permanent în atenţia colecti­ tru uscarea fînului cu ajutorul curenţi­
şi fără pierderi a nutreţurilor. viştilor, s-au pierdut însemnate canti­ lor tle aer dirijaţi. lia au acumulat o bogată experi­ riei mai ales pentru perioodele face în aşa fel incit să existe o
lări în timpul pregătirii fînului. enţă in tnsilozareo nutreţurilor tim­ cînd se creează goluri în aprovizio­ succesiune în folosirea lor.
In acest scop, pe Ungă mij - Pentru ca să poată fi conservat in tăţi de nutreţuri din cauza ncrecolta- Organizaţiile dc partid sînt chemate purii. In mare parte acest nutreţ se narea cu masă verde la grajd. Acest lucru a dot posibilitate
toacele şi forţele existente in bune condiţii, finul rrebuic să aibă o rii în epoca optimă şi ncrcspcctârii re­ să se preocupe îndeaproape dc organi­ asigură prin cultivarea secarei fura­ S-au luat de asemenea toate
zarea şi desfăşurarea acţiunilor dc re­
umiditate mai mică dc 20 la sută, ceea gulilor dc uscare şi conservare a1 aces­ gospodăriei de stat din Alba lu­
cadrul C, A.C. şi C.A.S. tre- coltare. uscare şi conservare a fînurilor jere. In anul trecut, do pildă, s-au măsurile pentru ca în afara folosirii
ce se realizează în timp 1,5-5 zile după tora. Slăbirea atenţiei faţă dc asigura­ lia să sporească de la un an la al­
buie folosite din plin şi mij- rea bazei furajere a avut urmări nega­ deoarece dc aceasta depinde într-o mare însilozat peste 320 tone de secară silozului timpuriu să se asigure o
cosirc. Cele mai obişnuite procedee de măsură producţia de furaic sub aspect tul producţia de lapte oşa cum re­
loacele mecanizate ale 5 M.T., pregătire a finului sînt uscarea acestuia tive asupra realizărilor obţinute în zo­ cantitativ şi calitariv. Dc modul cum sc furajeră. O parte din producţia de continuitate şi in ceea ce priveşte
otehnic. Dar, să vedem despre cc este
cum sint cositorite, presele direct pe sol. sub influenţa razelor so­ vorba. In prinţul rînd ne referim la asigură succesul accsror lucrări va de­ secară furajeră a fost folosită şi co producţia de masă verde adminis­ iese şi din graficul alăturat:
lare. sau pe diferite suporturi. Neajun­ masă verde, ceea ce a influenţat
de balotat ş a faptul ca .multe neajunsuri au pornit de pinde în ultimă insranţă producţia de
surile acestor procedee, datorită nume­ la prima coasă a irifolicnclor. După lapte, carne, lînă «mc. pozitiv şi osupra producţiei dc lap­ Aprilie M a i
_In articolele d in pagina de roaselor manipulări care în unele ca­ te. Pcriondu dc Trint. r. Trim. I.
faţă sint redate ci leva aspecte zuri pot provoca picrJeri ce ajung pînă In ceea ce priveşte însilozatul în% timp 1903 1904 1963 I9G4 1303 ] 901
la 35-40 la sută din cantitatea totală
din activitatea pe care o des- acest an al secarei furajere dc pe
dc fîn recoltată, au făcut necesară gă­ C um aora a s ig w a it
făşoară colectiviştii şi lucrăto­ sirea şi folosirea altor metode mai cele 22 hectare trebuie spus că Efeciivul 10j 10.1 105 105 105 105
rii C.A.S. din regiunea noas- avantajai.: dc pregătire a nutreţului. coaiveieruB verale s-au luat din timp toate măsurile <lc vaci
tră pentru asigurarea bazei Este vorba dc presarea fînului cosit din pentru a so putea obţine un siloz Producţia dc 71.011 190.031 25.771 31.910 27.074 33. li .VI
furajere. poloage, eînd acesta are timiditatea de La gospodăria de stat din Golda lele vor fi hrănite cu mazăre în de bună calitate. Astfel, în vede- lapte tu hl.
20-30 la sutî, cu ajutorul preselor mcca-
creşterea vacilor de lapte ocupă un amestec cu ovăz care vor rezulta reo evitării pierderilor recoltatul şî Pici de co;t 1,93 1,31
loc important in cadrul sectorului de pe 30 ha., apoi cu borceog de tocatul s au făcut cu ajutorul com­ pc litru tn lei
zootehnic. In prezent ferma de bo- pe 30 ha, urmînd trifoiul de pe 20 binelor. Producţia de secară fura­
CREŞTEREA vine cuprinde peste 700 copete, ho, iar apoi porumbul însămînţat jeră însilozată a fost de peste lapte o fost în continuă creştere, cost pe litru este totuşi ridicat faţa
După cum se vede producţia de
in cultură dublă pe 50 ha. după
din care 292 vaci cu lapte. Faptul
de posibilităţile existente oici. Con­
ANIMALE SN O.AjC. dim r e g iu n e că ocupă o pondere însemnată in recoltarea orzului. Pe intreago pe­ 22.000 kg; Ia hectar. Do aseme­ înregîstrîndu se progrese simţitoa- siderăm că şi preţul de cost poate
volumul producţiei morfă, ne-a de-
în cele
nea, însilozatul s-a făcut
rioadă cit sînt furajate cu
masă
terminot *ă acordăm o otenţie verde, vacile de lapte primesc şi mai bune condiţiuni. Gropile au re mai ales în lunile cînd în hra­ fi mult redus dacă se va monifesta
mai multă grijă
faţă de folosirea
| f l £ ( / sporită creşterii vacilor de lapte şi cîte 3— 4 kg. concentrate. în func­ fost desinfectate cu zeamă de var, na vacilor s-a folosit atît silozul judicioasă o nutreţurilor timpurii şi
măririi producţiei acestora. Din ex­ ţie de producţia pe care o dau. timpuriu cît şi masa verde la grojd.
i ş R C . U . S iar silozul a fost bine presat şi Trebuie amintit însă că dacă pro­ de administrarea cit mai raţională
perienţa anilor trecuţi am tras Un lucru căruia ii acordăm mul­
concluzia că producţia de lapte es- conservat. In felul acesta s a asi- ducţia de lapte a crescut, preţul de a furojelor verzi.
tă atenţie este şi hrănirea diferen­
hi le influenţată in mare măsură de ţiată a vacilor sau junincilor în pe­
Q modul cum este asigurată baza fu­
rioada de gestaţie. Pentru a obţi­
rajeră şi, în cadrul acesteia, de fe­ ne viţei viabili, care să se dezvol­ Culturile furajere sînt îngrijite cu atenţie
lul cum este organizat conveierul
te normal, înainte cu 2-3 luni de
verde. Pentru ca să putem hrăni
fătare vacile şî junincile sînt scoa­ Aceasta putea fi însă si mai marc daca cu substanţe chimice. Do asemenea, pc
vacile la grajd cu masă verde — Asigurarea uncî bune hrăniri în toc lucerna so recolta în timpul optim şi sc 30 hectare dc păşune naturală s-au apli­
m s care stimulează producţia de lapte se şi hrănite pe păşuneo rezervo- cursul anului a efectivului tic animale acorda o mai marc atenţie transportu­ cat îngrăşăminte chimice, iar pc restul
în continuă creştere constituie una din
tă în acest scop. In felul acesta ele
— pe o perioadă cit mai lungă de preocupările principale ale consiliului lui şi depozitării ei, pentru a sc evita suprafeţei, piua la 250 ha., s-au execu­
timp. ne-am orientat spre alegerea ou posibilitatea să facă mişcări şi de conducere al gospodăriei agricole co­ pierderile. Asemenea producţii s-au ob­ tat lucrări dc întreţinere prin curăţa­
să stea la soare. Pentru asigurarea
şi cultivarea acelor plante de nu­ lective din Deva. In acest scop se acor­ ţinut şi la celelalte culturi furajere, ceea rea acesteia dc lăstărişuri şi muşuroaie.
treţ care să ajungă în perioade necesarului de hrană, li se admi­ dă o marc atciuic întreţinerii culturi­ cc a dat posibilitate colectiviştilor dc l’c cele 5 hectare dc secară furajeră
diferite la un raport cît mai favo­ nistrează suplimentar furaje verzi lor furajere care ocupă o suprafaţă dc aici să sporească mereu producţia do s-a executat încă din primăvară gră-
rabil intre cantitatea de masă ve­ cosite. 240 hectare. Printre altele aceasta gos­ lapte. In anul trecut, dc pildă, s-au ob­ pucul. Acest lucru a permis ca plantele
getativă şi cea de substonţe nu­ Datorită preocupării pentru asi­ podărie dispune dc 118 hectare cu tri­ ţinut în medie cîte aproape 1.800 litri să sc dezvolte bine. Drcpc rezultat dc
tritive şi vitamine obţinute Io hec- gurarea bazei furajere şi gospodă­ foi şi luccrnă, 55 ha. cu borccag, H ha. lapte pe cap tic vaca furaîată. pc această suprafaţă s-au însilozat pes­
tor. Ţinînd seama de ocest lucru cu sfeclă furajeră, precum şi tic impor­
ţ l ririi cu chibzuinţă a nutreţurilor, pe tante suprafeţe cu sparcctă, ierburi pe­ Şi în acest an. îndată cc timpul a per­ te 100 tone dc nutreţ. Toace lucrările
1 m am repartizat pentru producerea mis, colectiviştii din Deva au trccuc cu
primul trimestru al acestui an lu­ dc întreţinere a culturilor furajere, au
conveierului verde o suprafaţă dc rene, ghizdei, sorg şi altele toate forţele la întreţinerea culturilor
crătorii de la G A S. Galdo au de­ In anul trecut, lucrările dc întreţine­ fost făcute la timp şi la un înalt nivel
M . . w ! 170 ha. Ordinea de folosire a nutre­ păşit producţia de lapte planifica­ re aplicate la culturile furajere au con­ dc plante furajere. Este vorba atît dc agrotehnic, ceea cc constituie o garan­
ţurilor din care este alcătuit con­ tă, reducînd totodată simţitor pre­ tribuit în marc măsură la creşterea pro­ plantele din cultură veche cît şi dc cele ţie că producţia dc masă verde sau fîn
veierul este următoarea r secară, insâmînţatc în această primăvară. In pc unitatea dc suprafaţă va fi pc măsu­
ţul de cost pe litru. Pe primul tri­ ducţie! dc nusă verde pc unitate tle
M M W V o n i * " mazăre in amestec cu ovăz, bor- prunul rînd s-a aplicat grăpatul pc în­ ra aşteptărilor.
mestru al acestui an pionul la pro­ suprafaţă. Astfel, la lucerna producţia treaga suprafaţă dc trifolicnc şi s-a fă­
11961 ceag, trifoi şi porumb masă verde. ducţia marfă a fost depăşit cu 599 Ia hectar a fost dc peste 4.000 kg. cut combaterea buruienilor dăunătoare Ing. lOAN POPA
Pironirea vacilor cu furaje verzi, hl. lapte. In prezent, după trecereo G.A.C. Deva
respectiv cu secară a începui in a la hrănirea animalelor cu furoje N o t ă
doua decadă a lunii mai. Pentru
verzi producţio este în continuă De ce se procedează aşa C
o evita îmbolnăvirea animalelor,
creştere. Rezultate şi mai bune vor
acestea au fost pregătite din timp, Colectiviştii din Tărtâria şî-au
fi obţinute însă cind se va începe pre ce este vorba. De la bun înce­ cate. In legătură cu organizarea
introducîndu-li se in raţie cantităţi folosirea în hrana vacilor de lopto prevăzut so .însilozeze o cantitate put trebuie arătat că din partea păşunatului se poate arăta că deşi
de furaje verzi care au fost mări­ cît moi mare de secară. In felul
Ca urmare a condiţiilor favorabile existente în regiunea noastră, a nutreţurilor leguminoase, care au consiliului de conducere al G.A.C. păşunea a fost tarlalizată. îngriji­
a preocupării consiliilor de conducere şi a specialiştilor, efectivele de te în mod progresiv pînă la raţia un conţinut mai ridicat de protei­ acesta, cu nutreţul murat obţinut o exlstot o slabă preocupare foţă torii de animale n-au fost instruiţi
animale proprietate obştească a gospodăriilor colective ou crescut dc normală de 50 kg. la zi, Deoarece nă. Pentru modul cum se preocupă timpuriu se vor putea hrăni în mod de organizarea şi desfăşurarea ac­ asupra modului de folosire a ei.
la un an la oltul. * nu s-a pulul consuma întreaga con- de hrănirea şi ingrijireo onimalelor corespunzător animalele în perîoo-
Creşterea simţitoare a efective lor de animale reiese şi din grafi­ lilote dc secară, cind aceasta da de vară cînd producţio de masă ţiunii de înşilozare a secarei şi lu- Negativ este şi faptul că păşunotul
cul de mai sus. s-a găsit în faza de burduf, o pot fi evidenţiaţi îngrijitorii mulgă­ cernei. Numai aşa se explică de ce nu se face pe categorii de anima
tori Victor Goarnă, Gheorghe Mi- verde pe păşuni va fi mai scăzută. însilozarea a început abia după 5 le, vocile de lapte, junincilo şi ti­
cantitote de 250 tone s-a însilozat Bună a fost şi orientarea de a se
ron, Aurel Bîrlea ş a. care obţin zile de la terminarea recoltării. In neretul bovin fiind întreţinute pe
şi se va folosi în hrana animalelor zilnic cîte 9 — 10 1. lopte pe cap de însiloza secara în amestec cu lu-
Tabere de vară b i n e o r g a n i z a t e în perioada cînd se vor ivi unele vacă furajată. cernă, pentru a îmbogăţi conţinu­ acest timp poîele de secară s-au aceleaşi parcele de păşune. Gos­
goluri in asigurarea furajelor verzi. K>N MARGINEANU tul silozulu; în proteine. Intre pre­ uscat, pierzîndu-şi din calităţile lor podăriei colective i s-ou reportiz.at
Precipitaţiile căzute incepîml din aceiaşi colectivişti care au îngrijit După consumarea secarei anima­ ing. şef Ii C.A.S. Ga!da vederi şî fapte însă se constată că nutritive. Pe lingă cele arătate, s-au° două trupuri de păşune alpină pen­
luna martie şi pînă in prezent au loturile respective de animale în pe­ există o mare deosebire. Iotă des­ înregistrat unele pierderi* la trans­ tru tineretul bovin. Pînă acum însă
tăcut ca şi pe păşunile şi tineţele rioada de stabulaţie. lor li s-a fă­ portul din cimp la gropile de însî- consiliul de conducere nu s-o inte­
naturale ale gospodăriei colective cut un instructaj temeinic asupra resat de posibilităţile existente
clin Orăştie să se dezvolte o vege­ aitiviiăţii pe care trebuie să o des­ lozare. Trebuie precizat că deşi tov.
taţie abundentă. Masa verde care făşoare în tabere. Simion Cazan şi ceilalţi membri ai pentru organizarea toberelor de
er.te un iuiaj ieftin trebuie să fie In centrul atenţiei consiliului de consiliului de conducere cunosc vară în locurile respective. Tot ca
cit mai judicios folosită. Această conducere a sl.it şi grija pentru fo­ bine urmările negative pe caro le aspect negativ in privinţa asigură­
gospodărie are in proprietatea ob­ losirea cit mai raţională a păşuni­ rii bazei furojere poate fi conside-
ştească 6/0 hectare de păşune şi lor. In acest scop s-a făcut parce­ are o asemenea practică, totuşi ei rotă şi neglijenţa de care au dat
fineţe naturale. In afară de aceasta larea fiecărui trup de păşune. Pro- admit aceste lipsuri, ceea ce dove­
a mai prim it spie lotosinţă alte 4u cedînuu-se astfel, iarba este consu­ deşte cu cită uşurinţă privesc tova­ dovadă tovarăşii din consiliul do
hectare păşune situată în zona mată prin rotaţie, dind astfel plan­ răşii respectivi problema asigurării conducere al G.A.C. faţă de însd-
muntoasă a raionului. telor posibilitatea de regenerare. Pe bazei furajere. Strîngerea cu în ti r- minţarea porumbului furajer după
In urma unei analize temeinice a toate cele 650 hectare de păşune şi recoltorea secarei. Cu toate că a
potenţialului (.le producţie al păşu­ lineţe naturale s-au delimitat 9 tar­ ziere a secarei cosite are şî alte
nilor, consiliul de conducere al a- lale, care sînt năşunate prin rota• urmări negative; întîrzie efectuareo trecut o perioadă lungă de timp de
castei unităţi a luat din timp toate (ie la interval de 7 2-75 zile. Păşuna- arăturilor pe suprafeţele respective la recoltorea secarei şi eliberarea
măsurile pentru practicarea unui pă- tul pentru cele 330 bovine, din care şi însămînţarea lor cu olte plante terenului, tractoarele au stat nefo­
şunat raţional şi organizarea cit mai 133 vaci de lapte, a fost organizat losite în incinta gospodăriei colec­
ludicioasă a taberelor de vară. A>h pe grupe de vîrstc şi a începui In furajere.
/(.'/. au lost leamenajale vechile con­ pruna decadă .1 funii mai. Unele măsuri importante pentru tive. Or, se ştie că fiecare zi de
strucţii ca: adăposturi pentru îngri­ Producţia sporită de masă verde asigurarea bazei furajere ou fost întirziere a arăturilor nu poate fi
jit ori, adăpostuli pe timp tle ploaie şi organizarea raţională a păşuna- decît păgubitoore, ducînd la pier­
pentru animale şi s-au amenajat noi luluî a influenţat în bine şi asupra prevăzute şi de către colectiviştii derea unor cantităţi însemnate dc
padocuri din stîlpi şi laţuri necesa­ producţiei de lapte Astfel, dacă în din Turdaş. In mare parte acestea
re închiderii animalelor pe timpul luna aprilie, cînd vacile se aflau încă s-au înfăptuit. Cîtorva însă. consi­ apă din sol şi la diminuarea pro­
nopţii. De asemenea, s-a amenajat în stabulaţie, producţia zilnică de derate de către consiliu! dc con­ ducţiei.
şi o încăpere destinată pentru vo- lapte era de la acelaşi număr de Aşa stînd lucrurile este necesar
i.ile care fată sau pentru izolarea vaci (135) de numai 400 litri, acum ducere al G.A.C,, ca fiind mărun­ ca lipsurile semnolale să fie reme­
animalelor în caz de îmbolnăvire. ea a ajuns la 925 litri şi se prevede te, nu li se acordă atenţia cuveni­ diate cît moi repede. Urmărirea
In acelaşi timp. cele trei labei c de o creştere continuă n ei. Aceasta tă. In piimul rînd este vorba des­
vară au fost dotate cu hlinarc de pre lucrările de îmbunătăţite a pă­ înfăptuirii acestui obiectiv trebuia
yint, medicamente </<_• nrim ajutor a dat posibilitatea G.A.C. din Orăş- şunilor. Cu toate că s-a prevăzut să stea şi în atenţia tovorâşilor de
etc. Spre deosebire de alţi ani, acum lie să livreze în luna mai aproape în planul de producţie, nu s-a fă­ Io consiliul agricol raional care
consiliul de conducere a desemnat 20.000 litri lapte c ir un procent de cut nici combaterea eroziunii, nici răspund do pioblomele bazei fu­
ca îngrijitori în labei ele de vară pe grăsime intre 3,6—3,0. defrişările pe suprafeţele plamli- rajere.