Page 63 - 1964-06

Nr. 2946 Drumul socialismului Pag. 3

®i<©8PIM[|llll TĂIUIJ

3M I M i i M â i M f L O B J f l l

In anul X X eliberării
j j © n
w
© ©

In .inul celei de-a XX-a aniversari a pam la un adevărat proces de întine­
eliberării patriei, regiunea Braşov, ală­ ALDEA MIL1TARU rire a oraşelor, a centrelor muncito­ 735.000 de tractoare.. Un drum de mecanizare. In (oale sec-
turi dc toate celelalte regiuni ale ţării, prim-sccretar al Comitetului regional reşti şi satelor. deschis cu ani în urm.i şt care toarele uzinei muncile grele au
înfăţişează tabloul unei economii si Braşov al P.M.R. In anii şcscnalului s-au dat în folo­ continuă azi cu tractorul U—657 lost mecanizate şi semi-auto-
culturi înfloritoare, puse în slujba creş­ sinţă oamenilor muncii din regiunea cu dublă tracţiune, cel de-a/ malizale Macarale şi poduri ru­
terii bunăstării oamenilor muncii. noastră aproape 10.000 dc apartamen­ 74-/ea tip realizat la uzina de la lante, electromagne(i uriaşi ridi­
Este rezultatul firesc al aplicării in ţîa globală industrială a întregii ţări şi te, iar la sate s-au construit mai mult poalele Tîmpei Ideea tractorului că şi transportă tone de metal.
mod consecvent de către partidul nos­ 22,2 la sută din producţia industriei de 11.500 casc noi. Scoase din haosul Conveiere transportă fără întreru­
tru a politicii leniniste de industriali­ constructoare de maşini. Deosebii de urbanistic al trecutului capitalist, ora­ rominesc, primită la început cu pere sule de mii de piese pe li­
zare socialistă, dc ridicare a ţării noas­ grăitor pentru ritmul înalt de dezvol­ şele şi satele noastre au căpătat in ul­ scepticism peste hotare, s-a ma-
tre la nivelul ţărilor cclirr mai dez­ tare economică este şi faptul că în re­ timele două decenii trasaturi noi, care lerializat astăzi nu numai pe o- niile unui flux tehnologic organi­
voltate din punct de vedere econo­ giune volumul total al producţiei in­ se integrează armonios în viaţa nouă, goarele colectivizate ale ţării ci zat ca un ceasornic. Curenţii de
mic. dustriale din anul 1938 sc realizează în socialistă. şi pe Întinsele clmpii ale Nilului, înaltă frecvenţă şi razele infraroşii,
Această politică, profund ştiinţifică prezent în numai 21 de zile. Au fost electrificate peste 290 co­ Iodului, Ebrului şi cîmpiile Însori­ metodele tehnologice cele mai a-
şi realistă, care răspunde năzuinţelor Bogat în transformări înnoitoare şi mune şi sate, s-au construit numeroa­ te ale Thesaliei Tractoarele romi- vansate şi izotopii radioactivi
celor mai vitale ale poporului nostru realizări de scamă este şi bilanţul cu se şcoli, aşezăminte culturale, unităţi neşti răstoarnă brazde pe pămln- schimbă după voinţa omului struc­
şi care este înfăptuită fără preget dc care se prezintă la a XX-a aniversare mcdico-sanitarc. In anii puterii popu­ tul a peste 30 de ţări din patru tura materiei. In multe locuri de
oamenii muncii, şi-a pus puternic am­ a eliberării, agricultura socialistă a re­ lare, Braşovul a devenit centru univer­ continente Prin performanţele pe producţie munca omului se rezu­
prenta $i pe dezvoltarea regiunii noas­ giunii. încheierea colectivizării, pro­ sitar cu două institute de învâţămînt care le prezintă el, a intrunit apre­ mă la manevrarea unor simple
tre, chemată în anii puterii populare gramul complex elaborat dc partid, au superior. A luat o marc amploare miş­ cieri unanime In aceste ţări pre­ butoane La fiecare G minute un
la o viaţă nouă. deschis perspective largi dezvoltării in­ carea cultural-artistică dc masa. De
tensive şi multilaterale a agriculturii unde în trecut regiunea noastră iui cum şi la diferite expoziţii şi târ­ nou tractor părăseşte banda de
Să privim astăzi peste harta regiunii regiunii noastre. Pc întinsele ogoare dispunea dc nici o instituţie artistică guri internaţionale unde s a situat m ontaj.
Braşov, pînă în cele mai îndepărtate ale gospodăriilor agricole dc stat şi gos­ profesională, prin grija partidului, aici la nivelul produselor similare de Tehnica nouă a cerut oameni
colţuri. Fiecare oraş, fiecare sat a cu­ podăriilor colective lucrează in prezent îşi desfăşoară activitatea mai multe in­ bine pregătiţi La această uzină,
noscut in anii luminoşi deschişi dc 2 3 2.500 tractoare, revenind la fiecare stituţii dc artă. pe piaţa mondială.
August mari prefaceri economice şi Cită deosebire Intre primele din 5 muncitori, 4 învaţă. Numai
social-culturale. tractor doar 96 ha. teren arabil, 1.100 Minunatele realizări obţinute în tractoare şi cele de azi a căror în ultim ii ani, mai m ult de 5 000
semănători dc păioasc, 1.000 dc com­ aceşti ani sînt rodul politicii ferme, ce muncitori au urmat cursurile
In zilele noastre, regiunea Braşov, bine şi numeroase alte maşini. marxist-lcniniste a partidului nostru, calitate satisface orice exigenţă.
se caracterizează printr-o indus­ Agrotehnica înaintată pătrunde azi înţelepciunii şi clarviziunii conducerii Secretul acestei performanţe nu diferitelor şcoli medii, tehnice şi
trie puternică caic cuprinde aproape lot mai profund în activitatea pro­ sale. Ele sc datorcsc capacităţii dc or­ stă in trecerea anifor ci in perfec­ superioare. In uzină sini m ulţi in­
toate ramurile dc activitate, nota pre­ ductivă a unităţilor agricole socialisto ganizare şi mobilizare a organizaţiilor ţionarea permanentă a tehnologiei gineri care înainte erau simpli
dominantă fiind dată dc industria con­ din regiune Pe lîngă aplicarea pe sca­ dc partid, competenţei cu caic acestea in dotarea uzinei cu noi maşini- muncitori şi care astăzi ocupă
structoare dc maşini şi industria chimi­ ră largă a rezultatelor obţinute în cer­ conduc viaţa economică şi social-cultu- agregat, cu linii automate, in creş­ funcţii de răspundere
că. Aici s-au născut şi se produc trac­ cetările efectuate la cele două staţiuni rală, elanului creator al maselor mun­
toarele şi autocamioanele romîneşti experimentale — dc la Braşov şi Blaj citorilor, ţăranilor colectivişti, intelec­ terea necontenită a calificării mun­ Uzina de tractoare esle binecu­
care se ridică la nivelul tehnicii mon­ — cele aproape 1.000 dc cadre agri­ tualilor— romîm, maghiari şi germani— citorilor. Drumul parcurs de la noscută şi peste hotare Vizilînd-o
diale, aici se produc rulmenţi, utilaj cole cn pregătire superioară şi medic eliberaţi dc orice exploatare şi asuprire, prim ul tractor I A R. la cel de-al Mazlum Araman, conducătorul
petrolier, motoare electrice, utilaje existente în regiune aduc o contribu­ işi consacră cu elan nestăvilit energia 735.000-/ea tractor n-a /ost uşor. unei delegaţii turce, a notat în
pentru industria uşoară şi alimentară, ţie preţioasă, zilnică, în aplicarea celor lor creatoare înfăptuirii măreţului pro­ Problemele grele care s-au ivit au cartea de aur a întreprinderii:
o gamă largă dc produse chimice, dc mai înaintate cunoştinţe ale agrotehni­ gram al dcsăvîrşirii construcţiei socia­ fost insă soluţionate cu succes Pentru sectoarele mari, luminoa­
materiale de construcţii şi bunuri dc cii moderne. Datorită întăririi econo- liste, urmînd cu nemărginită încredere, prin hărnicia Întregului colectiv. se, dotate cu maşini moderne,
larg consum, care şi-au cîştigat o bine­ mico-organizatoricc permanente a ce­ dragoste şi devotament tnccrcatui De multe ori constructorii îşi rea­ pentru condiţiile de producţie care
meritată apreciere pe plan intern, cît şi lor 226 de gospodării agricole colecti­ Partid Muncitoresc Romîn şi Comite­ ţin pasul cu tehnica 'modernă,
peste hotare. ve, fondul lor dc bază trece astăzi dc tul său Centra!. mintesc zilele de freamăt ale anu­ pentru produsele dv. de calitate
Despre felul cum a rodit politica 512 milioane lei. An dc an, unităţile Realizările oamenilor muncii din re­ lui 1945 cind partidul a pus in care şi-au cîştigat faimă peste ho­
partidului nostru de dezvoltare multi­ socialiste au obţinut producţii sporite giunea Braţov, ca şi din celelalte re­ fata lor sarcina construirii prim u­
laterală a tuturor regiunilor ţării ne la hectar. O puternică dezvoltare a cu­ giuni constituie o confirmare a adevă­ lui tractor. „O ri de ci te ori mi-a- tare meritaţi să fiţi felicitaţi. Sîn-
vorbesc grăitor cîtcva date statistice noscut în aceşti ani creşterea animale­ rului potrivit căruia soluţionarea cu minlesc de anii începutului mă În­ lem intr-adevăr impresionaţi de
din calendarul industriei braşovene. In lor pentru care în regiunea Braşov succes a sarcinilor dezvoltării econo­ cearcă sentimente de adincă emo­ progresele obţinute de uzină în
anii 1950—1964 au fost construite există condiţii favorabile şi o bogată mici depinde în primul rînd de folosi­ ţie — îm i spune unul din vete­ domeniul economic, cît şi în cel
peste 100 obiective industriale, regiunii tradiţie. ranii uzinei, turnătorul llie Tranda- cultural şi sportivu, iar dr Jose
noastre fiiiidu-î repartizate in această Profundele transformări petrecute rea tuturor posibilităţilor interne dc Ancizar Lopez, preşedintele Came­
perioadă investirii dc aproape 16,4 în economia regiunii se reflectă ne­ care dispune ţara, prin mobilizarea in­ lirescu, azi inginer, Erou al Muncii
miliarde Ici. In prezent, regiunea Bra­ mijlocit în nivelul dc trai material şi tensă a propriilor forţe şi maxima va­ Socialiste încă nu era clădită uzi­ rei reprezentanţilor din Columbia, Aspect din parcul de rodaj al tractoarelor la uzinele „ Tractorul\
şov realizează 13,4 la sută din produc- cultural al oamenilor muncii. Partici­ lorificare a resurselor ei naturale. na. Lucram sub cerul liber mode­ a declarat : „A ici am văzut ce în­
lele de turnarea pieselor necesare seamnă o fabrica modernă cu
prim ului tractor. Dar nu simţeam
tractoare cunoscute şi apreciate în Un nou tractor rotnînesc 0-651
nici vîntul, nici frigul, nici ploaia.
Ne încălzea cuvîntul dătător de e- peste 30 de ţări. Dorim ca şi va­
La uzina „Tractorul" din Braşov «c
nergie al partidului şi conştiinţa poarele columbiene să ajungă pe află în fabricaţie de seric o nouă va­ Faţă de tractorul U-650, noul tractor
faptului ca noi sîntem singurii stă- coasta Mării Negre aducînd pro­ riantă a tractorului universal dc 63 C.P. arc o productivitate cu 30 la sută mai
pini ai muncii şi ai rodului mun­ dusele noastre şi înloreîndu-se cu Acest tractor, denumit U-651, arc du­ marc, iar forţa normală dc tracţiune
cii noastre”. produsele romîneşti printre care blă tracţiune şi sc fabrică paralel cu atinge 2.000 kg faţă dc 1.600 kg cît avea
tractorul anterior. Trecerea dc la trac­
Astăzi, dacă priveşti uzina, a- şi cu minunatele tractoare romî­ tractorul U-650. El este destinat în spe­ ţiunea pe două roţi la aceea pc patru
cial pentru aratul pămînturilor dure şi
proape că nu mai recunoşti nimic. neşti cu performanţe înalte” . altor lucrări agricole pc terenuri acci­ roţi poate fi efectuată chiar în centrele
In locul ruinelor lăsate de război TRAIAN CATINCESCU dentate. de exploatare, intr-un timp scurt.
au apărut noi hale moderne în­
zestrate cu maşini-agregat şi utila­
je de mare produqlivitate. In acest
timp s-au construit şi amenajat o A N I D E L U M I N A
oţelărie modernă, o forjă, o turnă­
torie, hala m otorului şi montaju­ Am edu/ot In s/alis/i- biu, Şcoala populară d*? Anii noştri au germi­ aşezămintelor culturale
lui general ele. A fost organizată cile unilor 1938—194-1 u- artă. Aceste realizări mal nat incomparabil mai dispun de 8.390.000 volu­
me.
mununlc despre exislcn- înseamnă aproape un mi­ mult decit putem con­
producţia de mare serie pe semna lapidar In ci le ca
|a vreunor instituţii de lion de spectatori pc an, In cele două decenu
bandă cu un coeficient ridicat udă braşovene. ZadarnXI la teatrele şi instituţiile rinduri. In uzine, lubrici s au ridicai importante
Am rnsloil apoi statis­ noastre muzicale. şi instituţii lunciionc.iză clădiri destinate aci .vita­
ticile celor două decenii I ii perioada antebelicii azi 20 de cluburi nutnsi- lii culturale : impunătoa­
lureşii şl numeroase săli
de lumină Mi-a zimbit existau doar 28 de cine­ dc cultură, in cadiul tă- rea clădire a Teatrului
G R I J A din rubrici cilra 10. care matografe, aproape ex­ irra se produc 707 Io/- dc slut din Biaşov, du-
clusiv fn medial urban.
bnn'lc muncitoreşti din
înseamnă:
de
Teatrul
stat din Braşov, Teatrul Ultimele două decenii au rna(ii ailislicc dc ama'ori oraşele Victoria, Făgătaş,
F A Ţ Ă muzical din Braşov, Tea­ înzecit această citră. Cea care reunesc 16.400 ar- Braşov, casele de cultură
Pş i amatori. In com-nc
trul de stal din Sibiu cu dc-a şaptea artă esle azi y. safe işi deslăşoară ac­ din Agnita, Rupea, Fă-
mult răspindilă şl la sate.
găiaş,
cinematografele
secţia germană, Teatrul
PROFILURI CONTEMPORANE D E O M Glicotglie. Filarmonica Interesul pe t arc-l pre­ tivitatea 300 de cămine din Tg. Secuiesc Şi Co-
de stat maghiar din SI.
cu
apioapa
culturale,
zintă se vede din faptul
să
v<>sno, ca
amintim
numai ci/eva din zecile
(ele 1.060 dc biblioteci
rpate au avut in anut
♦ In regiunea Braşov, numărul din Braşov şi cea din S - ca cele 280 de cinemato- 2.000 de echipe artistice, dc cdilicii dc acest lei.
biu. orchestrele po/ni/aie
instituţiilor pentru ocrotirea sănătă­ 1963 peste 140 milioane publice şi documentare,
Deşi dotat cu certe înclinaţii spre pc nepusă masă. Cunoştea şi el povestea turnător de la Uzina de tractoare este „ Mioiifau şi „Cindrclui", aparfinind sindicalelor şi A. S.
tot ceea ce ţine de tehnică şi cu o cu vacile acelea. Dar cum să le iei în acum candidat în ştiinţe tehnice, autor ţii şî al medicilor este de peste trei din Braşov şi cea din S;- dc spectatori.
ori mai mare dccît în anul
1938.
deosebită agerime a minţii, cît a lucrat primire cînd parte din ele erau sterpe, al unor lucrări valoroase pentru indu­
la fostele uzine I.A.R, ajustoru] Glieor- iar celelalte dădeau o producţie aşa dc stria noastră constructoare dc maşini. Datorită bunei îngrijiri a sănătăţii,
durata medic de viaţă a populaţiei
ghe Rozolca nu s-a făcut remarcat. Visa mică? Citindu-i parcă gîndurile, cei din Astăzi, în institutul în care a învăţat a crescut de la 42 dc ani la 66 de1
la o viaţă liberă, la anii cînd nopţile dc jur îi confirmară îndoielile. şi in care s-a întors după studiile de ani. PE OGOARE UNITE
veghe şi căutări aveau să sc materiali­ — Ce-i drept, nu va fi uşor, dar toc­ aspirantură făcute în străinătate, trans­
♦ In ultimii trei ani, în regiunea
zeze în dispozitive şi scule, despre care mai de aceea te^am chemat pc tine. mite, cu dragoste şi pricepere, cu răs­ Braşov au fost date în folosinţă,
atunci nici nu sc vorbea. Şi aceşti ani — Bine... ic iau în grijă. punderea intelectualului crescut de printre altele laboratorul dc izotopi 45,3 taurine din care 18,9 vaci şi ju- ouă şi alte produse. In acest an gospo­
au venit odată cu Eliberarea. La vreo două luni, producţia zilnică partid, viitoarelor cadre inginereşti pa­ radioactivi, staţia de salvare şi o sec­ Cine vizitează azi comuna Bod, ra­ ninci, 70,4 porcine, 76,3 ovine şi aproa­ dăria vinde statului pc bază dc con­
...Să fie astăzi în uzina braşoveană de lapte de la lotul de vaci cu pricina siunea pentru ştiinţă şi tehnică, înaltele ionul Sf. Gheorghe, rămînc impresio­ pe 500 păsări. tract peste 700 vagoane produse agri­
„Tractorul1* cineva care să nu-l cu­ a crescut cu peste 50 litri, iar cei 5 trăsături morale ale constructorilor so­ ţie dc balneo-fizio-tcrapie la Braşov, nat dc înnoirile înfăptuite aici. A crescut an dc an producţia agricolă. cole vegetale şi o cantitate însemnată
un dispensar medical în comuna Las-
noască, sau cel puţin să nu fi auzit viţei rezultaţi între timp creşteau de mai cialismului. Introducerea pc scară tot mai largă Dacă în primii ani de activitate a gospo­ dc produse animaliere.
de Gheorglic RozoJea? Greu dc crezut! marc dragul. In anul acesta, ferma de vi­ Ica, un pavilion de pediatric la Cis- a agrotehnicii înaintate, extinderea me­ dăriei s-au obţinut producţii medii dc Ca urmare, gospodăria realizează ve­
nâdic, o secţie de obstctrică-ginccolo-
Deşi în uzină sînc mulţi inovatori, Ro­ ţei a colectivei va creşte cu încă cel ir canizării lucrărilor agricole şi zooteh­ 1.100—1.500 kg grîu la hectar, în anul nituri băneşti dc multe milioane lei. In
zolca deţine un record: 57 inovaţii apli­ puţin 14, numai de la lotul dc vaci al Din marea carte a entuziasmului şî gic la Tg. Secuiesc. nice, au contribuit din plin la sporirea anul 1963, cu toate condiţiile de climă
cate! Eficienţa acestora? Peste 2.530.000 lui Thelman. dăruirii fără rezerve, a înaltei respon­ ♦ Pentru acţiuni sanitare, statul producţiei, la creşterea veniturilor. In 1962 acestea au crescut la 2.636 kg. La nefavorabile, s-au realizat peste 5.300.000
dc Ici economii, o contribuţie preţioa­ Ar sabilităţi faţă de muncă în care fiecare, a alocat în anul acesta pentru regiu­ acclaşî ritm a crescut şi nivelul dc trai slecla dc zahăr, faţă dc 10.237 kg/lu în Ici venituri băneşti, iar în acest an co­
nea Braşov 280 dc milioane lei, cu
să la îmbunătăţirea calitativă a tracto­ întocmai ca în lorfota muncii din în felul lui, clădeşte, înalţă şi apropie al colectiviştilor. 1954, în anul 1963 S-au obţinut 21.400 lectiviştii vor să depăşească cu mult 6
19 milioane de lei mai mult decîe în
rului. fabrici şi de pc ogoare, cărămizi Ia viitorul, am răsfoit împreună doar cî­ anul trecut. kg. Producţii mari S-au realizat şi la milioane Ici.
Pînă la începutul acestui an, la fie­ temelia viitorului pun şi miile dc inte­ tcva file. Din ele se desprind chipurile Azi, cele 480 familii de colectivişti alte culturi.
♦ Capacitatea staţiunilor balneo­
care patru constructori de tractoare, lectuali ai regiunii, în liniştea claselor, unor oameni pe care cele două decenii climaterice din regiune sporeşte dc romîni, germani şi maghiari din Bod Au sporit şi producţiile animaliere. Toate acestea au avut o influenţă po­
unul era inovator. Dc atunci numărul în lumea cercetărilor dc laborator, în în­ dc la Eliberare i-au scos din anonimat, muncesc înfrăţite 1.900 ha. teren. La Dc la 1.600 litri lapte pc cap de vacă zitivă asupra creşterii valorii zilci-mun-
descătuşîndu-lc, ca atîtor milioane dc
^)or a sporit. friguratele căutări de n aşterne pc hîrtîe oameni ai muncii din ţara noastră, ener­ la un an la altul. In anul 1962 au sfîrşitul anului trecut averea obşteasca furajată S-a ajuns la peste 2.500 litri, iar ca. Dacă în anul 1954 s-au repartizat
pentru o zi-muucă produse în valoare
venit aici pentru a-şi îngriji sănăta­
sau a săpa în tăria granitului gîndurile a gospodăriei la suta dc hectare a fost producţia dc lînă a crescut dc la 1,800
★ gia creatoare, posibilitatea dc a sc afir­ tea 81.765 dc oameni ai muncii, iar de 18 Ici şi 4 Ici în numerar, în anul
generoase, adîiic umanitare ale epocii de 607.412 lei. kg la 4,200 kg dc la fiecare oaie.
Utcmistul Mihai Thclman era unul noastre. ma şi a privi cu încredere ziua de azi, în anul 1963 numărul celor veniţi Gospodăria şi-a dezvoltat puternic Din surplusurile de produse, gospo­ 1963 valoarea zîlei-muncă s-a ridicat la
dintre cei mai vrednici conducători dc Cei mai mulţi dintre ei sînt fii dc ziua dc mîînc, pentru odihnă şi tratament a sporit fermele zootehnice. Efectivul mediu dc dăria vinde anual statului, pc bază dc 30 Ici din care 18 Ici în numerar.
atelaje din G.A.C. Rctiş, raionul Agnita. muncitori şi ţărani, sau ci înşişi foşti VICTOR c r o v e ţ c h i la 110.000. animale la suta de hectare a ajuns la contract, sute dc vagoane dc produse Colectiviştii din Bod nu sc opresc
Intr-o bună zi el a fost chemat la con­ muncitori, oameni care în anii dc după agroalimentarc. Numai în anul 1963 gos­ aici. In prezent eforturile lor silit în­
ducerea gospodăriei. Eliberare au schimbat strungul cu plan­ dreptate spre executarea tuturor lucrări­
— Avem un bai, i s-a spus fără oco­ şeta, catedra, laboratorul... podăria a vîndut statului peste 590 va­ lor agricole la un nivel agrotehnic ri­
lişuri. Este un lot dc vaci prost îngri­ Prodecanul facultăţii de mecanică a goane dc produse agricole vegetale, 706 dicat, pentru a obţine şi în acest an o
jit. Ce zici? Institutului politehnic din Braşov este porci graşi, 123 taurine îngrăşate, 4.268 recoltă bogată.
întrebarea era directă şi-l luase cam eoni. univ. ing. Vasile Vulcu. Fostul kg lină, zeci dc mii de litri dc lapte, I. BRAGHEŞ
Z e c e o r a ş e n o i Farmecul p la iu rilo r braşovene
îmbrăţişată dc braţul vrînccan al Car- Ciucaş şi Clicişoara dc pc valea Rişnoa-
pe In a r ta r e g' i aa is 15 paţilor, caic continuă cu masivul Ciu- vei. La Poiana Braşov sc construieşte
caşului, de semeţele creste ale Buccgi-
un nou restaurant şi sc măreşte capaci­
lor şi Făgăraşului, completate cu pito­ tatea cabanelor. Este prevăzută moder­
rescul masivului Harghita, regiunea Bra­ nizarea cabanelor de pe Postăvarul, la o
Un aspect elocvent al dezvoltării pc şitclor noroaie an apărut străzi asfaltate,
care a luat-o regiunea Braşov în an.i lumină electrică şi lămpi cu neon. Spec­ şov oferă vizitatorilor o vastă şi îneîn- alţii udine Jc 1.403 metri.
lătoarc zonă turistică. Frumuseţile au
de după eliberare, îl constituie ţi cele tacolele teatrale ale echipelor artistice fost tot mai deplin valorificate in anii Cunoscutul liotei braşovean „Carpaţi**
zccc noi oraşe apărute in acest timp pc din localităţile respective sau cele sosite puterii populare, cînd turismul a putut capătă o marc extindere, pr.n construi­
harta regiunii, Primul dintre noii năs­ în turneu pot avea loc în cele mai' lua proporţii dc masă. Cabanele de rea unei noi aripi.
cuţi, Oraşul Victoria, a împlinit un de­ bune condiţii în noile localuri ale ca­ creastă, ca şi reţeaua dc hoteluri, vile şi In fiecare an, regiunea Braşov este
ceniu dc existenţă, iar Copşa Mică se selor dc cultură. Au fost construite ma­ cabane din Predeal, Pîrîul Rece, Valea vizitată dc sute de mii dc turişti. Nu­
transformă acum într-o adcvpraiâ aşe­ gazine moderne, complexe dc deservire, mărul turiştilor din ţară a fost in I9u3
zare urbană. Alături Jc acestea figurea­ unităţi sanitare Au apărut numeroase Timişului, Poiana Braşov, Codlea, Bran, de 321.700, iar al celor străini dc aproa­
Rîşnov, Păltiniş şi altele au fost moder­
ză azi cu rang dc oraşe fostele locali­ parcuri şi zone verzi. pe 34.000.
tăţi rurale: Rîşnov, Codlea, Cisnădic, nizate şi făcute accesibile unui număr Monumentele istorice ale Braşovului,
Săccle, Zărneşti, Rupea, Agnita şî Co- Recent, Oraşul Victoria s-a îmbogă­ mare dc turişti. In ultimii doi ani s-au Sibiului, Sighiţoarci, puse în valoare in
vasna. ţit cu impunătorul edificiu al casei de mai construit cabana Ncgoiul şi refugiul anii noştri, ii impresionează, dc aseme­
Locuitorii acestor oraşe beneficiază cultură, construcţie modernă, într-un Turnuri în munţii Făgăraşului, cabanele nea, pe vizitatori.
de numeroase înfăptuiri în domeniul stil arhitectonic ales, iar la Copşa Mică Curmătura şi Valea Oltului, în munţii ŞTEFAN BUCUR
dezvoltării reţelei culturale, sanitare, S-a construit o şcoală modernă. Cibiuului, s-au rcamenajat complet ca­ secretarul Sfatului popular
comerciale şi de alimentaţie publică. In Amploarea pe care o cunoaşte gospo­ banele Castel şi Renţca dc pc masivul ah icgiunii Braşov
ultimii 15 ani s-a construit în aceste dărirea oraşelor şi comunelor sc dato-
localităţi mai mult decît înti-un secol rcşlc în marc măsură şi acţiunilor pa­
pînă la eliberarea ţării. Ca şi în cele­ triotice ale cetăţenilor, care participă cu PAGINA ÎNTOCMITĂ PE BAZA UNOR MATERIALE REALIZATE DE
lalte oraşe ale regiunii, şi aici, în locul elan şi în număr marc la acţiunile me­ ZIARUL „DRUM N O U " DIN BRAŞOV IN COLABORARE CU „AGER-
Caselor insalubre au apărut cartiere noi, nite să ridice fiecare localitate Ia nive­ PRES".
Cu înfăţişare tinerească. In locul nesfîr- lul frumuseţii vieţii noastre socialiste. . .Vedere generală a Combinatului chimic din Făgăraş.