Page 65 - 1964-06
P. 65
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N tT t-V A f
ÎNAPOIEREA DIN S.U.A. A DELEGAŢIEI R. P. ROMÎNE
Vineri scara s-a înapoiat în Capitală şi Petre Bâlăccanu, ministrul R.P. Ro- şini, Roman Moldovan şî Sergiu Bul-
delegaţia guvernamentală romînă, con ininc în S.U.A. gacoff, pnm-viccprcşedinţi ai Comite
dusă dc Ghcorghc Gaston Marin, vi La sosire, pe aeroportul Băncasa, de tului dc Stat al Planificării, Bucur
cepreşedinte al Consiliului de Miniştri, legaţia a fost intîmpinată dc Alexan Schiopu, prîm-viccprcşedîntc al Consi
dru Bîrlădcanu şi Gogu Rădulcscu, vi
M a m m â ii ambele guverne. cepreşedinţi ai Consiliului dc Miniştri, zentanţi ai conducerii unor ministere
care a dus tratative cu guvernul S.U.A.
liului Superior al Agriculturii, repre
asupra unor probleme cc interesează
Corncliu Măncscu, ministrul afacerilor
şi instituţii centrale.
externe, Victor loncscu, ministrul co
Au fost de faţă John P. Shaw, însăr
Cu acelaşi avion, împreună cu dele
merţului exterior, Gheorghe Rădoi, mi
cinat cu afaceri ad-interim al S.U.A.
gaţia din care a făcut parte, a sosit
nistrul industriei construcţiilor de ma
la Bucureşti şi membri ai Ambasadei.
Sfîrşit de au şcolar
ANUL' XVI. Nr. 294Z SÎMBATĂ1 20 IUNIE 1964 4 pagini, 20 bani 1S iunie. încă din primele orc ale di
mineţii soarele şi-a trimis belşugul său
de lumină peste oraşul Deva, mai gene
ros ca orieînd. Sărbătoarea sfîrşitului dc
OPT COLECTIVE DE MUNCĂ DE U C. S. N, an şcolar primea aşadar un spor dc fru
museţe şî strălucire. Gătiţi în uniforme
£13 PLAWL 56)VIESTJ?JAi dc un alb imaculat, sute dc elevi îm
preună cu părinţii lor se îndreptau spre
şcolile în care elevii au învăţat. In am
Zilele acestea sidcrurgîştii hunedorenî fiteatre, săli dc festivităţi sau pe estra
au obţinut un succes deosebit. Pînâ ieri •ÎNDEPLINIT dele improvizate ad-ltoc în aer liber,
8 colective dc muncă din cadrul com cadrele didactice, elevii şi părinţii şi-au
binatului şi-au îndeplinit planul se să îmbunătăţească calitatea produselor. dat o emoţionantă întîlnîrc. Sărbătoa
mestrial. Este vorba de colectivele sec La secţia a II-a furnale, de pildă, tem rea sfîrşitului dc an şcolar, sărbătoarea
ţiilor : a 11-a furnale, turnătoria dc peratura acrului insuflat în furnale a unui an dc muncă asiduă şi stăruitoa
fontă, forjă, aglomcratorul nr. 2, la re în care devii şi-au văzut roadele în
crescut dc la 700 grade Celsius la fur
minorul dc 650 mm., laminorul trio, nalul nr. 5 la 873 grade Celsius, iar la văţăturii.
oţelăria Siemens Martin nr. 2. şi cup furnalul nr. 6 de la 600 grade Celsius Un rămas bun dc la anul şcolar in
toarele nr. 5 şi 20 dc tone de la oţe cît era Ia sfîrşitul anului trecut, la 830 care elevii au mai urcat încă o treaptă
lăria electrică. grade Celsius. Timpul dc opriri şi mers pe culmile luminoase ale cunoaşterii.
Obţinerea acestor succese este urma încetinit a fost redus la 1,03 la sută. Absolvenţii clasei Xl-a susţin examenul
rea faptului că mobilizaţi îndeaproape faţă dc 4,10 Ia sută cît era în anul dc maturitate, după care vor păşi în
dc organizaţiile de partid, siderurgiştii trecut. S-a redus simţitor durata repa viaţă cu toată maturitatea şi responsa
şi-au organizat mai judicios munca, au raţiilor. In agregate s-au încărcat mi bilitatea unui om. Unii se vor îndrepta
folosit mai raţional agregatele, şi-au nereuri şi materiale dc calitate bună, spre institutele de învăţămînt superior,
îmbogăţit necontenit nivelul cunoştin ele au fost dozate conform reţetei. S-a alţii în producţie. Comun însă tuturor
ţelor profesionale, s-au preocupat în respectat cu stricteţe durata descărcă Ic va rămîno munca. Cine poate şti,
permanenţă de eliminarea timpilor ne rilor. Toate acestea au făcut ca furna ciţi dintre ccî caic Sc vor dărui cu pa
productivi. In întrecerea socialistă au lele să aibă un mers uniform, să sc siune învăţăturii, nu vor deveni cerce
fost antrenaţi majoritatea muncitorilor obţină asilcl indici superiori dc utili tători, savanţi, specialişti ? Oricare
pe bază dc obiective concrete cum sînt : zare. ar fi aria lor dc activitate, ei vor de
depăşirea planului. îmbunătăţirea cali Colectivul de la O.S M. nr. 2 a res veni oameni utili societăţii şi vor dc- RZsphlă binemeritatâ.
tăţii produselor, reducerea preţului de pectat procesul de elaborare a oţelului, savîrşi opera începută dc părinţii lor ţilor acordate ca premii elevilor dc la
cost ctc. graficul dc încărcare şi descărcare a — construirea socialismului. şcc'ilc amintite. tă sute de elevi. La un semnal eşarfele
Piuă atunci, vacanţa dc vară rezervă
Organizaţiile de partid au controlat cuptoarelor. Acest lucru, a fost posibil elevilor multe surprize. începe din nou In entuziasmul şi bucuria generală, pe diafane, cercurile şi fanioanele purpurii
sc pun în mişcare.
Intr-o armonic şi
şî îndrumat în permanenţă conduce ca urmare a organizării judicioase a sezonul drumeţiilor. Taberele din sta buzele elevilor şi părinţilor, chiar dacă graţie dcsâvîrşiră mulţimea de elevi exe
rile secţiilor în aplicarea unor masuri muncii, ridicării calificării profesionale ţiunile bainco-clîmatcricc de la munte n-au fost rostite, stăruiau cuvinte de cută exerciţii dc gimnastică ritmică, de
Sala de macini — (nimn lom îno bine chibzuite, care si ducă la obţine a muncitorilor ctc. şi marc vor cunoaşte din nou larma şi dragoste şi recunoştinţă adresate profe o rară frumuseţe.
tului dc 050 mm. din cadrul Cont- rea unui însemnat spor de producţie, D. LUPAŞCU exuberanţa elevilor. sorilor. Tuturor celor caic timp dc un Ca un omagiu adus grijii părinteşti
Toafe forjele binalului siderurgic Hunedoara. La şcoala medie „Decebal", elevilor an de zile au dăruit elevilor cunoştinţe a partidului şi guvernului nostru pentru
Aici, oameni cu o inaltă califi dîn clasele V IIl-X I fruntaşi la învăţătu noi din cele mai diverse domenii ale minunatele condiţii dc învăţătură crea
ră, care şi-au însuşit temeinic cunoştin
la term inarea care stăpincsc cu pricepere teh AL VI/-LEACONCURS AL ARTIŞTILOR AMATOR! ţele predate. Ic-nu fost înminate premii ştiinţei, artei, tehnicii şi literaturii. Şi, te, elevii au înscris cu trupurile lor pc
nica moderna.
în valoare de 8 500 lei. mei presus dc toate, o educaţie nouă, gazonul verde al stadionului iniţialele
comunistă. Florile oferite profesorilor partidului nostru iubit — P.M R.
praşilei I tări, şi rînd pe rind un mare număr dc au fost o expresie firească a gînduriloi*. Sărbătoarea sfîrşitului de an şcolar a
Emoţionante strîngcri de mină, felici
După decernarea premiilor, elevii ce
elevi şi-au primit răsplata strădaniilor şi lor 3 şcoli s-au îudrpctat spre stadionul demonstrat hotărîrea şi optimismul ti
Mai sînt puţine zile pînă la hărniciei lor. „Cetate". In pofida caniculei, mulţimea neretului nostru şcolar dc a-şi însuşi te
începerea recoltării cerealelor Iu acelaşi cadru festiv au fost împăr meinic cunoştinţele predate, pentru a
păioasc. Pînă atunci c necesar să de oameni cc umpluse tribunele, aştep
se execute lucrările de îngrijire ţite premiile şi elevilor de Ia Şcoala me ta cu nerăbdare începerea demonstraţiei putea participa cu tot clanul şi price
a culturilor. Pravila I trebuie dic „J. A. Komcnslcy" şi Şcoala gene sportive a elevilor. perea lor Ia înfăptuirea politicii parti
urgentată întrucît lanurile de rală dc 8 ani ,,Dr. Petru Groza“ din Orele 11,00. In ritmul muzicii, pe sta dului nostru.
porumb, la unele gospodării a- la te i regionale Deva. 24.600 lei reprezintă valoarea câr- dion sc rînduicsc într-o aliniere pcrfec- Fototcxt S. TRUŢĂ
gricolc colective sînt invadate
de buruieni.
Din situaţia existentă la Con Comisia regională a celui dc al VII- Case de cultură cultural din Poiana, raionul Sebeş; LO.
siliul agricol regional reiese că Ica concurs al artiştilor amatori s-a în LOCUL I-A: Corul Casei raionale de CUL III: Taraful Căminului cultural
pînâ la 18 iunie în gospodăriile trunit zilele acestea şi a analizat modul cultură din Haţeg; LOCUL I-B: Corul din Gcoagiu, raionul Orăştie. MENŢI
colective din regiune s-a făcut cum s-a desfăşurat cea dc a doua etapă Casei raionale de cultură din Alba lu- UNE: Taraful Căminului cultural dîn
printa praşilă pe întreaga supra a concursului, a aprobat clasificarea for lia: LOCUL II: Corul Casei raionale dc Strcmţ, raionul Alba.
faţă de 1.035 de hectare culti maţiilor şî a soliştilor caic au participat cultură din Orăştîe; LOCUL 111: Co Case de cultură
vate cu sfeclă de zahăr, 89S de la faza regională şi a adoptat măsurile rul Casei raionale de cultură din Sebeş. LOCUL I: Taraful Casei raionale dc
hectare cu floarea-soarelui. pe pentru pregătirea artiştilor amatori care MLNŢ1UNE: Corul Casei raionale dc cultură din Orăştie; LOCUL II: Tara
4.781 de hectare cu cartofi din ne vor reprezenta la faza interregională. cultură din Brad. ful Casei raionale de cultură din Ha
cele 4 806 hectare cultivate. La Comisia regională, pe baza aprecie Sindicate ţeg; LOCUL III: Taraful Casei raiona
cultura porumbului însă rezulta rilor juriului, a aprobat următoarea cla le dc cultură din Alba Iulia. MENŢIU
tele nu sînt pe măsura cerinţe sificare ; LOCUL I: Corul Combinatului side NE: Taraful Casei raionale de cultură
lor. Pînă acum s-a prăjit abia FORMAŢII CORALE rurgic din Hunedoara; LOCUL II: Co din Brad.
70 la sută din suprafaţa ocupa rul Clubului muncitoresc al sindicate Sindicate
tă cu această cultură. Bine s-a Cămine culturale lor din Cugir, raionul Orăştie; LOCUL LOCUL I-A : Taraful întreprinderii
muncit în gospodăriile agricole LUCUL I: Corul Căminului cultural III: Corul Clubului C.F.R. Sintcria, ora dc construcţii siderurgice Hunedoara ;
colective din raionul Sebeş unde din Poiana, raionul Sebeş; şul regional Deva; MENŢIUNI: Corul LOCUL I-B: Orchestra dc muzică uşoa
prima praşilă la porumb pe cele LOCUL II: Corul Căminului cultural Clubului minier din Lonea, oraşul re ră a Clubului muncitoresc ai sindicate
11.962 ha s-a realizat în propor din Geoagîu, raionul Orăştic; LOCUL gional Petroşani; Corul Fabricii „Că
ţie de 91,5 la sută. De asemenea, III: Corul Căminului cultural din Do- prioara" din Sebeş; Corul Sindicatului lor din Cugir, raionul Orăştie; LOCUL
II: Orchestra dc muzică populară a
în gospodăriile colective de pe bra. raionul Ilia. MENŢIUNI: Corul unitar din Alba Iulia. Clubului muncitoresc al sindicatelor din
raza oraşului regional Hune Căminului cultural din Mihalţ, raionul FORMAŢII INSTRUMENTALE Deva; LOCUL III: Orchestra de muzi
doara s-au prăşit 1.310 hectare Cămine culturale
dîn cele 1.520 cîtc sînt în total. Alba; Corul Căminului cultural din că uşoară a Fabricii „Sebeşul" dîn
Sebeş; MENŢIUNI: Orchestra dc mu
Rămase în urmă cu întreţine Baia de Criş, raionul Brad; Corul Că LOCUL I-A: Taraful Căminului cul
rea culturilor sînt unităţile din minului cultural din Sîntandrci, oraşul tural din Vaţa dc Jos, raionul Brad ; zică uşoară a U..M.C, Zlatna; Orches
tra de muzică uşoară a Clubului minier
raioanele Brad, Haţeg şi Orăş- regional Deva şi Corul Căminului cul LOCUL I-B : Formaţia dc fluieraşi a
tie. tural din Boj, oraşul regional Hune Căminului cultural din Jina, raionul
l;aţă de situaţia existentă este doara. Sebeş; LOCUL 11: Taraful Căminului (Co»fim/a/e In pag. 2-a) Suplele şi ritmicitate.
necesar a se lua o scrie de mă
suri organizatorice în fiecare u-
nitatc care să ducă la mobiliza
rea tuturor mijloacelor mecani
ce şi a colectiviştilor la lucrări R A I D .
le de prăşit. Acest lucru se im R IT M IN T E N S L A ÎN G R IJ IR E A C U L T U R IL O R
pune cu attt mai mult cu cît pe ANCHETA
tarlalele neprăşite, pe lîngă fap
tul ca plantele sînt înăbuşite de
buruieni, nu s-a făcut nici ră- şi manuală s-a terminat pc toată supra termina praştia întiia. ţîc cit de cît mai bună, tov. lancu nc-a rumb sînt invadate cu buruieni. In
ritul. Totodată prin prăşit se Volumul moţe dc lucruri ce trebuie executat in această perioadă faţa cultivată cu porumb, cartofi şi Din ce cau2ă o asemenea situaţie? La declarat că praşila a doua la cartofi s-a aceste condiţii plantele nu pot croşte
distruge şi crusta formată în ur in agricultură impune elorluri sporite din partea colectiviştilor. Acum slcclă furajeră, demonstrează că aici s-.i Livadia munca este slab organizată, nu clcctuat pe 45 dc hectare din ccic ocu normal.
ma ploilor căzute, lată de cc or sc cleducază îngrijirea culturilor prăsitoare, sc lac recoltatul lurăjclor, muncit organizat şî că s-au folosit din s-a asigurat o participare activă a co pate cu această cultură. Dar, în acelaşi O situaţie similară se intîlncşto şl Ia
ganizaţiile de partid trebuie să pregălirile pentru seceriş ctc. Pentru a cvitu aglomerarea muncilor este plin toate forţele. lectiviştilor la lucru. Nici comitetul dc timp, la consiliul agricol raional s-au gospodăria colectivă din Sălaşul de Jos
pună în centrul preocupărilor necesară impulsionarea lucrărilor dc îngrijire a căiturilor prăşitoare. Cu totul altfel se prezintă situaţia la partid şi organizaţiile dc bază pc bri raportat întreţinute abia 4 ha. Care să unde prăşiiul porumbului sc desfăşoară
lor actuale Intensificarea ritmu G.A.C. din Livadia. Aici s-a terminat găzi nu au desfăşurat o muncă susţinută lic realitatea? Evident este că ritmul dc cu încetineală. De asemenea, la Rîu Băr
lui de execuţie a îngrijirii cultu Elcctuarea ta timp şi in bune condiliuni agrotehnice a lucrărilor amin praştia I la cartofi pc abia 35 ha., iar pentru mobilizarea colectiviştilor la lu executare a lucrărilor dc îngrijire este bat abia 45 la sută din suprafaţa culti
rilor. tite este o condiţie hotătitoure in obţinerea de recolte bogate. la porumb pe numai 177 ha. din 254 cru. Au lăsat totul în scama consiliu neeorespunzâtor. In urma ploilor căzute vată cu porumb este întreţinută prima
Consiliile agricole, prin spe Pentru a cunoaşte telul in care se dcslăsohră inlrclinerca culturilor terenul a format crustă, tarlalele cu po dată, iar la Rîul Alb 33 la suta.
cialiştii ilin fiecare unitate tre in gospodăriile colective din raionul- Hu(cri, Iu 18 iunie, redacţia ziarului ha. Este adevărat că suprafaţa cultivată lui dc conducere. Or, răspunderea pen
buie să urmărească mai îndea nostru a întreprins un ruid-anchclu prin citcvu unităţi, lată constatările cu porumb este mai marc ca la Pui, dar, tru soarta recoltei o poartă nu numai
proape realizarea în timpul tăcute cu acest i)tilc j: raportîndu-sc Ia braţele de muncă exis consiliul de conducere, ci şi comitetul Silfi NIVELUL POSIBILITĂŢILOR
optim şi de bună calitate a lu tente, şi colectiviştii din Livadia puteau de partid şi organizaţiile dc baza.
crărilor dc întreţinere la cultu
La G.A.C. din Livadia, lucrările de întreţinere a culturilor
ra porumbului precum şi să sta ifiiM g o spo d a r i fiind tărăgănate, buruienile au invadat lanurile dc porumb. Şi la gospodăria colectivă din Orlca Intr-adevăr aşa stăteau lucrurile (a
bilească cele mai potrivite den sc munceşte la întreţinerea culturilor. gospodăria colectivă din Orlca. In timp
sităţi de plante Ia hectar. Prăşîtul este o lucrare agrotehnică tru îndeplinirea sarcinilor pentru peri Că rezultatele puteau fi mai bune este cc colectiviştii efectuau praşila porum
deosebit dc importantă. Executarea lui oada următoare. insă altceva. Spunem aceasta întrucît bului şi a altor culturi, inginerul din
Pină la data dc 18 iunie 1964 Plivind lanurile cu porumb, cartofi,
sitnatîa primei praşilc la cultura la timp şi în condiţii corespunzătoare sfeclă dc zahăr ctc., curate dc buruieni, din cele 144 ha. cu porumb s-au prăşit gospodărie se ocupă dc alte probleme în
porumbului în gospodăriile co- asigură sporuri mari dc recolte la hec verdele închis al plantelor, iţi dai sea manual abia 80 ceea cc reprezintă doar loc să urmărească permanent calitatea
lcc»:'e dm regiune se prezintă tar. La G.A.C. din Totcşti consiliul dc nţa că aici lucrează oameni harnici, sc 54 la sută din suprafaţa cultivată. Acea lucrărilor, cum sc realizează densitatea
astfel : conducere al gospodăriei, sprijinit dc sta este realitatea. Preşedintele, contabi pc fiecare tarla în parte, să participe la
comitetul de partid a luat măsuri şi a vede ntîna bunului gospodar. lul şi unul dîn brigadieri susţineau insă buna organizare a muncii ctc.
asigurat o organizare judicioasă a mun Munca bine organizată, participarea La G.A.C. Orlca participă zilnic la
Raionul lt<•al izul In0/. cii iu cadrul brigăzilor şi echipelor. Pe activă a colectiviştilor la lucru, îndru că sc stă mult mai bine. I-am solicitat lucru 200 dc colectivişti. Rezultatele
atunci să ne arate situaţia operativă,
baza planului repartizat pc brigăzi şi marea şi controlul din partea consiliu
Si* 1 m's 91.5% pentru a ne convinge. Răspunsul a fost muncii nu sînt însă pc măsura posibi
echipe, inginerul agronom a indicat lu lui dc conducere şi a comitetului de evaziv. „Cu regret dar nu putem să lităţilor datorită organizării nccorcspun-
1 lune<lo;tr.i crările cc trebuie executate, cind şi cum partid, au condus la obţinerea unor rea o arătăm. Este închisă în biroul tov. in zătoarc a muncii. Drept rezultat, viteza
trebuie ele făcute. Brigadierii, şefii de lizări frumoase, gospodăria din Totcşti giner, iar dînsul sc află pc cîmp. Mă zilnică realizată este dc numai 26 ha, cu
Deva W .2% echipă, sprijiniţi dc organizaţiile de situîndu-sc ca fruntaşă pe raion în exe soară terenul-. mult sub posibilităţi. .
bază, din brigăzi, au asigurat mobiliza cutarea lucrărilor de întreţinere a cul
A) 1»:* 75,9“/. rea colectiviştilor la muncă şî folosirea turilor. Praşila I-a mecanică şi manuală
'li;. ; j O*/, din plin a tuturor mijloacelor şi a tim s-a făcut pc întreaga suprafaţă de 293 Din raidul întreprins în mai multe unităţi agricole socialiste din raionul
prins faptul că în acele gospodării colective
pului dc lucru. In acest fel, s-a asigurat ha. cultivate cu porumb pentru boabe, Haţeg, s-a desprins unde consiliile
Or Asi ir 64, zilnic la muncă o participare dc 250- iar acum se aplică praşila a Il-a, lucrare dc conducere, sprijinite şî îndrumate dc organizaţiile dc partid, au luat mă
300 colectivişti. executată pc mai bine de 65 ha. Toate suri şi au asigurat o bună organizare a muncii, o folosire judicioasă a culti
1 hiţrr: 1^,9 % cele 64 ha. cultivate cu cartofi şi 20 ha.
De asemenea, membrii consiliului dc vatoarelor, prăşitoarclor cu tracţiune animală şi a timpului dc lucru, S-au
Urni *'4.(1'/, conducere şi ai comitetului dc partid au cu floarea-soarelui au fost prăşite dc obţinut rezultate bune. Aşa au procedat gospodăriile colective din Iotcşti,
două ori. La grădina dc legume (caic
fost repartizaţi pe brigăzi pentru a spri Pui, Haţeg, Dcmsuş, Bcrthclot şi altele, unde executarea primei praşilc la po
jini în mod concret brigadierii în or ocupă o suprafaţă de 24 hectare), pe 17 rumb a fost terminată, sau sc apropie de sfirşît, iar acum sc munceşte de zor
ganizarea muncii şi desfăşurarea lucră ha. s-a executat a doua praşilă. Printre la praşila a doua.
unde
organizarea
In raionul Haţeg sint însă şi gospodării
colective
GATA PENTRU rilor in condiţii agrotehnice corespun colectiviştii fruntaşi la executarea lucră muncii lasă mult dc dorit. Ca urmare, participarea colectiviştilor la muncă
rilor amintite se numără cei din brigada
zătoare. In fiecare saptămină consiliul
a lll-a Reia, brigadier Victor Roşea şi INGINERUL: Ce zici tovarăşe preşedinte, il sahum? este nccorcspunzătoarc, iar lucrările dc întreţinere sînt mult înlirziatc. Aşa
RECOLTĂRI dc conducere şi comitetul dc partid ana cei din brigada a ll-a Pîclişn, brigadier PREŞEDINTELE: Mai avem timp, doar n-au intrai zilele sc explică faptul că la G.A.C. din Sălaşul dc Sus şi Sălaşul dc Jos, s-a prăşit
lizează în şedinţe scurte cum se desfă Vascrman Artur, care au terminat pri în sac. abia 16 In sută din suprafaţa cultivată cu porumb, la G.A.C. din Rîul Alb
şoară lucrările şl stabilesc măsuri pen mii pc gospodărie praşila I la porumb. 33 la sută, la Riu Bărbat 45 la sută ctc.
In toaic G.A.S. din regiunea noastră IN R I T H D E M E L C Datorită acestui fapt pc întregul raion s-a prăşit abia 63 la sută din su
î-au terminat reparaţiile şi reviziile teh ACELEAŞI CONDIŢII - prafaţa cultivară cu porumb.
nice la utilajul agricol cu care se va Pc tov. lancu Mihaî, preşedintele nomen ? Răspunsul la această întrebare Faţă de cele arătate sc impune ca unităţile agricole ranusc în urmă si
lucra în perioada campaniei la recolta gospodăriei colective din Sălaşul dc Sus l-am primit de la preşedintele colectivei
rea celor peste 2.500 dc hectare culti R EZILIA T E DIFERITE l-am găsit Ia sediul gospodăriei colecti care ne-a arătat că din cauza lucrărilor desfăşurarea muncii. Experienţa pozitivă din G.A.C. fruntaşe la întreţinerea
raional în organizarea şi
fie mai mult sprijinite dc către consiliul agricol
vate cu cereale păioasc. ve. La întrebarea adresată: „cum Staţi dc calitate nccorcspunzătoarc efectuate culturilor în ce priveşte organizarea muncii să fie extinsă în toate unităţile.
Pentru buna desfăşurare a muncilor, Colectiviştii din Pui şi cei din Livadia asigurat o bună organizare a muncii pc cu îngrijirea culturii porumbului ?“ răs cu ocazia însămînţărilor, cultura dc po Comitetul executiv al sfatului popular raional trebuie ca. prin sfaturile popu
cele 50 dc combine, 21 de prese meca sînt vecini. Condiţiile dc climă ale gos brigăzi şi echipe, o folosire judicioasă a punsul a fost : Stăm !... rumb s-a dezvoltat anevoios. Pc aceste lare comunale, să dea un sprijin mai concret gospodăriilor colective rămase
nice, precum şî tractoarele necesare au podăriilor lor sînt asemănătoare. Dar, prăsitorilor, cît şi mobilizarea colecti Intr-adevăr, la această unitate, dîn cele suprafeţe buruienile au invadat lanuri în urmă. Dc asemenea, organizaţiile de partid din aceste gospodării au datoria
fost puse în stare de funcţiune. Acum rezultatele în ce priveşte întreţinerea viştilor la lucru. Aceasta a făcut posi 331 de hectare cultivate cu porumb nu le, ceea cc face ca acum prăşim! să sc dc a analiza situaţia existentă şi dc a lua cele mai eficiente măsuri care să
se fac ultimele recepţii la mijloacele me culturilor, sînt deosebite. La Pui, consi bil ca lucrările dc întreţinere să se des s-au prăşit decît circa 50 hectare. Ră- execute în condiţîuni mai grele. Din ducă la mobilizarea colectiviştilor, la executarea în timp cît mai scurt a pra
canice reparate. liul de conducere, sprijinit dc organiza făşoare în ritm susţinut prin folosirea mînerea în urmă cu această lucrare sc acest motiv colectiviştii realizează doar şilei. Ele trebuie să controleze şi să sprijine în mod mai concret consiliile
GH. CRĂCIUN ţia dc partid, a stabilit măsuri şi răs din plin a fiecărei orc şi zile bune de explică prin slaba participare a colecti cîte 0,06 ha. pc zi, faţă dc 0.09 ha. cît dc conducere ale G.A.C.
corespondent punderi concrete pentru membrii sâî, â lucru. Faptul că praşila întiia mecanică viştilor l.i lucru. Dc ce uu asemenea fe este prevăzut. Pentru a prezenta o situa- . J