Page 66 - 1964-06
P. 66
Fâg.1 f Drumul socialismufur Ar. 2947
AIENTIE CUVENITA PREGĂTIRII J I
întreprinderea pentru contractarea
SI DESFĂŞURĂRII SESIUNILOR t si industrializarea laptelui Simeria :
-1— ------------------------------------- ---------------- — - :
Sesiunile constituie una din principa mătoare cît şi problemele înscrise la Cu toate rezultatele bune obţinute ♦ RECRUTEAZĂ CANDIDAŢI PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE^
lele forme de lucru ale sfaturilor popu ordinea de zi Toate acestea au dat po în pregătirea şi desfăşurarea sesiunilor, | la INSTITUTUL POLITEHNIC GALAŢI, FACULTATEA DE TEHNOLO-Î
lare. In cadrul lor deputaţii analizează sibilitate deputaţilor să ia legătura cu în raionul Orăştic s-au semnalat de
Si hotărăsc în cele mai de scamă pro alegătorii, să se informeze asupra stă ficienţe la unele sfaturi populare. Sînt ; g ia PRODUSELOR ALIMENTARE.
bleme care privesc viaţa economică 51 rilor de lucru si în cadrul sesiunii să încă unele sfaturi populare unde sesiu
social-culrurală a comunei, oraşului sau discute în mod competent. Proccdînd nile nu se ţin în fiecare lună. De pildă T CANDIDAŢII TREBUIE SA FIE DIN RAZA ORAŞELOR DEVA Ş lî
raionului. Astfel, se înfăptuieşte unul astfel sfaturile populare ale oraşului la Cioara din cele 4 sesiuni care erau T PETROŞANI, SA FIE ABSOLVENT! Al ŞCOLII MEDII, CU DIPLOMA £
din principiile care stă la baza legii de Orăştic şi comunelor Şibot, Balşa, Ceru planificate pînă la 1 mai s-a ţinut doar
organizare şi funcţionare a sfaturilor Băcăinţi, Foit au reuşit ca pe lîngă fi una, iar la Beriu şi Dineul Mic cîtc t t d MATURITATE.
populare, acela al participării maselor xarea celor mai importante probleme doua sesiuni.
la conducerea treburilor obşteşti. Toc la ordinea zilei să ridice mult calitatea Sînt şi cazuri cînd datorita convo T DE ASEMENEA. RECRUTEAZĂ CANDIDAŢI PENTRU ŞCOALA FRO -
mai de aceea, participarea activă a de dezbaterilor, să adopte cele mai cores cării cu 2—3 zile înainte de sesiune a i FESIONALA DE UCENICI IN SPECIALITATEA: MECANIC INSTALAŢII t
putaţilor la lucrările sesiunilor, trebuie punzătoare hotărîri. Participarea activă deputaţilor, participarea este slabă. La
să constituie una din preocupările prin a deputaţilor la sesiunile sfaturilor popu Aurel Vlaicu, de pildă, din cei 20 de | ş i MAŞINI FRIGOTEHNICE, CU DURATA DE 3 ANI, LA CENTRUL»
cipale ale sfaturilor populare. Urmărind lare amintite este şi rezultatul grijii cu putaţi la unele sesiuni participă doar îŞCOLAR PROFESIONAL M.I.A. SIBIU.
în permanenţă acest obiectiv, în raionul cîtc 13 deputaţi în vreme ce la Blan-
Orăştic s-au obţinut o serie de succese. dian.a, Mărtineşti şi Beriu unele sesiuni CANDIDAŢII TREBUIE SA FIE DIN RAZA ORAŞELOR DEVA Şl PE-t
Ca urmare a preocupării sfaturilor Din activitatea au trebuit sa fie amînarc din cauză că
populare pentru pregătirea şi desfăşu nu au întrunit majoritatea. ţTROŞANI, SĂ FIE ABSOLVENŢI A 7 CLASE ELEMENTARE, IN VlRSTA-
rarea sesiunilor, s-a reuşit ca în marea sfaturilor populare Din păcate la sfaturile populare amin ÎD E 15-17 ANI.
lor majoritate acestea să se ţină cu re tite, ca urmare a pregătirii superficiale
gularitate. In primul trimestru de pil a sesiunilor, nici hotărînlc adoptate nu ♦ Informaţii suplimentare se pot da la sediul întreprinderii I.C.I.L. ♦
dă din cele 63 sesiuni planificate la ora care comitetele executive caută sa re sînt cele mai corespunzătoare. Ele cu
şe şi comune 56 s-au ţinut la data pla zolve propunerile făcute de deputaţi în prind generalităţi, nu antrenează depu î Simeria, serviciul personal ;i invă| âmint, telelon 29.
nificată. La unele sfaturi populare co cadrul discuţiilor. Muncind perseverent t *
munale cum sînt cele din Hontorod, pentru aplicarea în viaţă a hotărîriIor taţii la îndeplinirea lor.
adoptate în sesiuni, sub permanenta în
Almaş, Ccru-Băcăinţi şi Geoagiu-Băî, Cunoscînd aceste deficienţe Comite
drumare a organelor de partid, sfaturile
s-a înregistrat o prezenţă a deputaţilor populare au mobilizat masele la con tul executiv al Sfatului popular raional
la sesiuni de 96—100 la sută. Orăştic, a luat unele măsuri. Ele au fost
Rezultatele bune obţinute în antre strucţia unor importante obiective so- de natură să ajute sfaturile populare [întreprinderea raională de industrie locală Orăştie)’
narea deputaţilor la conducerea trebu cial-culturalc şi cdilitar-gospodârcşri. In pentru a înţelege că rolul deputaţilor în
rilor obşteşti sînt urmarea măsurilor comuna Balşa de pildă s-au construit sesiuni nu se reduce numai la fixarea
luate de comitetele executive, a meto prin contribuţie voluntară şi muncă pa unor termene şi enunţări de sarcini ci strada N. Tituiescu nr. 20
delor şi formelor de muncă folosite. Sub triotică localuri de şcoli în toate satele. la găsirea şi stabilirea celor mai bune
Noi şcoli de 4 şi 8 ani s-au consiruie şi
îndrumarea organelor de partid comite în comunele Ceru Băcăinţi, Sibişcl, Orăş- forme organizatorice de muncă. Cen EXECUTĂ PRESTAŢII LA POPU LAŢIE CU MATERIA PRIMA A CLI ^
tele executive ale sfaturilor populare trul de greutate trebuie pus deci pe (ENTULUI : *
orăşeneşti şi comunale din raionul Orâ- tioara de Sus şi altele. Numeroase sînt mobilizarea deputaţilor şi prin ci a ma
ştie, au pus un accent tot mai marc şi construcţiile de cămine culturale, dis selor de cetăţeni la rezolvarea cu suc ( — TABACIREA PIEILOR DE OVINE Şl CAPRINE - IN CULORILE*
pe pregătirea şi desfăşurarea sesiunilor. pensare, lucrări gospodăreşti şi de în \DORITE ; ’
In acest scop convocarea deputaţilor se frumuseţare ctc. ces a tuturor sarcinilor ce revin sfatului J — EXECUTA HAINE DE TOAT E FELURILE DIN PIELE ; j
face la timp, anunţîndu-se şi proble Un lucru deosebir de important în popular.
mele ce se analizează. La mai nuiltc mobilizarea deputaţilor este faptul că PETRU RUSU ) - REPARA Şl VOPSEŞTE HAI NE. SERVIETE, VALIZE Şl INCAl ,
sfaturi populare s-a stabilit practica ca în cadrul sesiunilor se fac informări des secretar al Comitetului executiv Fabrica de hîrtic din Petreşti : Maşina de confecţionat cofraje pentru 'jTAMINTE DIN PIELE. (
h ultima sesiune din trimestru să se al Sfatului popular raional ouă şi fructe.
aducă la cunoştinţa deputaţilor data la pic felul în care s-au înfăptuit hotărî ) Serviciu ireproşabil, de calitote, cu garanţie şi preţuri foarte con-3
care urmează sâ aibă loc sesiunile ur ri le adoptate anterior. Orăştic “ 1 |j venabile.
Cjfiupaţe in cantităţi indeitulăt&aee. SPECTACOLE
ALE AMATORILOR iNTREPRINDEREA DE REPARAŢII AUTO
Creşterea efectivelor de animale şi a îndestulătoare de nutreţuri din sorti nuri fertile situate în apropierea graj cu trifoi din anul trecut, 22 de hectare Nr, 8 CRAIOVA
producţiei acestora constituie una din mente variate. Cunoscindu-sc efecti durilor gospodăriei. Ea s-a recoltat şi cu ghizdei. Ca lucrări de îngrijire pe Formaţiile artistice ale căminului cul
preocupările de scamă ale colectivişti vele de animale pe care gospodăria tre administrat în hrana animalelor în stare aceste suprafeţe în primăvară s-a efec tural din Mesteacăn — cor, dansuri, Strada Caracal nr. 124, telefon 2036—2017
lor din Băcia In vederea obţinerii unor buie să le deţină la sfîrşitul anului s-a proaspătă, iar o parte din ca s-a însilo- tuat grăpatul. Condiţiile prielnice din brigada artistică de agitaţie, teatru —
rezultate bune din acest sector de ac- trecut din timp la întocmirea balan zat în amestec cu lucerna. Acest furaj acest an cît şi lucrarea amintiră au fa au prezentat în ultimul timp specta
rivitatc, consiliul de conducere al G.A.C. ţei furajere. In urma calculelor s-a ajuns va fi folosit în hrana animalelor în pe vorizat în bine dezvoltarea plantelor cole îis localităţile Mesteacăn, Cărăstău angajează de u rg e n ţă:
a luat măsuri eficiente pentru dezvol la concluzia că pentru furajarea în bune rioadele cîiul pe păşune producţia de astfel ca şi de pe aceste suprafeţe s-au şi Crişan. Deosebit de apreciate de
tarea continuă a creşterii animalelor. condiţiuni a efectivelor de animale pla iarbă va scădea. După recoltarea seca obţinut recolte sporite de fînuri. întrea spectatori au fost brigada artistică de
Ca urmare a acestui fapt gospodăria a nificate sînt necesare 332 tone de fi- rei pe terenul eliberat s-a însămînţat ga suprafaţă s-a recoltat. agitaţie, care a interpretat textul ..O — lăcătuşi ajustori şi mecanici;
nuri, 1.175 tone de furaje verzi, 97 tone porumb siloz. Pentru completarea balanţei cu fura
ajuns să deţină o încărcătură de 40,6 de concentrate ctc. Pentru asigurarea Pe cele 22 de hectare cultivate cu je într-un sortiment cît mai variat s-au grădină c ţara toară", formaţia de dan — electricieni auto şi de forţă;
bovine, din care 19 vaci, 110 oi, 6,3 lucerna s-a aplicat prima coasă. Finul mai cultivat 4 hectare cu ovăz şî 6 hec suri, carc a dus pe scenă jocuri popu
porci şi 250 păsări la suta de hectare. cantităţilor respective de nutreţuri, s-au rezultat s-a uscat, transportat şi depo tare cu borecag. Recoltarea celor 44 ha. lare locale şi formaţiile corala şi de — strungari;
Realizarea unor producţii animalie stabilit încă din vreme sursele de pro zitat în bune condiţiuni. Recoltarea lu- de fineţe naturale stă în această peri teatru.
La reuşita spectacolelor, vizionate de
re tot mai sporite depinde în cea mai ducere şi s-a urmărit ca prin respec ccrnei a început la faza de îmbobocite oadă în centrul atenţiei consiliului de
peste 1 300 de oameni ai muncii,
au
marc măsură de asigurarea unei bogate tarea măsurilor agrotehnice cc s-au rcalizîiulu-sc în acest fel un nutreţ de conducere. Cositul fîncţclor se face în contribuie artiştii amatori Bolcu Miliai, — tinichigii auto (carosieri).
baze furajere Pornind de la acest con aplicat la plantele furajere să se obţină calitate, bogat în proteine. In afară de mod diferenţiat de la o tarla la alta în Niţă Olga, Gherman Saveta, Niţa lua- CONDIŢII DE ANGAJARE:
siderent conducerea G A,C. de aici s-a producţii sporite la hectar. Astfel, se suprafeţele amintite cultivate cu plan stadiul de înspicare al gramîncclor. chim, Duşan Lazăr şi alţii.
In vederea asigurării bazei furajere
orientat spre asigurarea unor cantităţi cara furajeră a fost semănată pe tere te furajere, 32 de hectare sînt ocupate pe tot timpul verii s-a trecut la apli MARIN STAN
carea păşunatului raţional pe tarlale şi directorul Casei raionale — să posede aci de calificare în meseria
pe categorii de animale. Cele 83 de hec de cultură din Brad respectivă ;
tare de păşune s-au repartizat astfel: 53
ha. pentru bovine, suprafaţă cc s-a îm — să aibă condiţii de cazare în oraşul Cralova.
părţit în două parcele în care se păşu-
ncază alternativ din 14 în 14 zile pen IN MECI AM ICAL Cei interesaţi se vor adresa telefonic sau in
tru refacerea covorului icrbaccu. Res scris serviciului personal al întreprinderii.
tul de 30 de hectare s-a repartizat pen
tru efectivele de ovine. Ca urmare a A.S. Cugir— Minerul Deva
asigurării unor furaje în cantităţi în
destulătoare şi a furajării mai raţionale 6 - 2 ( 3 - 1 )
a animalelor producţia de lapte a sporit
simţitor faţă de aceeaşi perioadă a anu Pe stadionul din Cugir a avut loc Cooperativele meşteşugăreşti
lui trecut. De exemplu, în prinsele cinci miercuri întîlnirca amicală de fotbal
luni ale acestui an s-au realizat 650 li dintre echipele A. S. Cugir şi Minerul
tri lapte pe cap de vacă furajată, ceea Deva. Gazdele au făcut un reuşit an
cc a permis colectiviştilor de aici să li trenament în vederea meciului inter din regiunea Hunedoara
vreze Ja I.C I.L. Sinseria 3.523 de li naţional pe carc-l vor susţine în 24 iu
tri lapte peste prevederile contractului. nie în compania unei formaţii din
Convinşi de faptul că asigurarea unei R.F.G. Localnicii au învins cu scorul r e c r u t e a z ă
bogate baze furajere contribuie la ridi de 6—2 prin punctele marcate de Mun-
carea producţiilor animaliere, colecti
viştii ^lin Bacia au avut şi au o preo tcanu, Niţu, Dobay, Crăciuneac (2) şi candidaţi pentru şcolile profesionale de ucenici In diferite meserii şi
cupare de scamă pentru realizarea can Popovici. Pentru oaspeţi a înscris Dc- pentru şcoala tehnică radio-televiziune (electronişti) cu durata de trei
tităţilor de furaje stabilite în balanţa lios (2).
furajeră. M. VILCEANU ani. i
G.A.C. Cinciş-Cerna : Colectîviş tit strîng în căpiţe trifoiul uscat. \ Ing. A. POTOPEA corespondent
CONDIŢII DE ADMITERE:
Al Vll-lea c o n c u rs al artiştilor am atori 1. Pentru şcolile profesionale de ucenici, se primesc absolvenţi a
şapte clase elementare, în vîista de 14— 16 ani.
înscrierile penlru examenul de admitere se fac pînă la 28 iunie
CLASIFICAREA FORMAŢIILOR, SOLIŞTILOR VOCALI a.c.
2. Pentru şcoala tehnică, se primesc absolvenţi ai şcolilor de cul
Şl INSTRUMENTIŞTI DUPĂ ETAPA A ll-A A FAZEI REGIONALE tura generală, în vîrstă de pînă la 30 am.
Băieţii să aibă stagiul militar satisfăcut.
(Urmare din pag. l-a) Casei raionale de cultură din Brad. ţie a U. M. Cugir, raionul Orăştic şi Case de cultură LOCUL I : Petrean Sabin (clarinet) înscrierile penlru concursul de admitere se fac pînă la data de 1
Sindicate Brigada artistică de agitaţie a Lamino LOCUL I: Bende Elisabeta, Casa ra şi Bulz Pera (taragot), Căminul cultu
din Uricani; Orchestra de muzică uşoa LOCUL I: Formaţia de dansuri a rului de 450 mm. Hunedoara; LOCUL ională de cultură din Orăştic şi Şutea ral Vaţa de Jos, raionul Brad; grupul august *1964.
ră a Spitalului din Pîclişa-Haţeg. Clubului Combinatului siderurgie din II: Brigada artistică de agitaţie a în Sidonia, Casa raională de cultură din de tulnicare din Bulzcştii de Sus, raio
ORCHESTRE SIMFONICE Hunedoara; LOCUL II: Formaţia de treprinderii de construcţii siderurgice Haţeg; DUET: Bertaian Victor şi Sil nul Brad. Relaţii suplimentare şi înscrierile se fac la sediile cooperativelor
LOCUL I: Orchestra simfonică a dansuri a Clubului muncitoresc al sin dîn Hunedoara; Brigada artistica de agi vestru Aurelia, Casa raională de cultu Case de cultură
Clubului muncitoresc al sindicatelor din dicatelor din Cugir; LOCUL 111: For taţie a Fabricii „Hîrtia" Petreşti; ra ră din Alba lulia; LOCUL II: Tudor LOCUL I: Munteanu Teodor (vioa meşteşugăreşti din fiecare reşedinţă de raion.
Petroşani; LOCUL 11: Orchestra simfo maţia de dansuri a Clubului minier slin ionul Sebeş; LOCUL III: Brigada artis Maria, Casa raională de cultură din ră), Casa raională de cultură din Oriş-
nică a Combinatului siilerurgic din Hu Lupeni, oraşul regional Petroşani. MEN tică de agitaţie a Spitalului din Pîclişa, Brad şi Voicu Ana, Casa raională de cul tic; LOCUL II: Banciu Vaier, (acor
nedoara, ŢIUNE : Formaţia de dansuri a Clubu raionul Haţeg şi Brigada artistică da tură din Haţeg; LOCUL III: Făţan Ele deon), Casa raionala de cultură din
FANFARE lui C.F.R. Teiuş. agitaţie a Spitalului unificat dîn Hune na, Casa raională de cultură din Ha Brad; LOCUL III: Luca Ioan, (clarinet),
Cămine culturale Cooperative meşteşugăreşti doara: MENŢIUNI: Brigada artistică ţeg; Dud Ileana şi Rusu Cornelia, Casa Casa raională de cultură din Brad.
LOCUL 1: Fanfara Căminului cultu LOCUL I: Formaţia de dansuri a Co de agitaţie a Clubului minier din Uri raională de cultură din Brad; MENŢI Sindicale Şcoala tehnică veterinară Gaitiu raionul Alba
ral din Apoldul de Sus, raionul Sebeş. operativei „Drum 11011“ din Hunedoara; cani, oraşul regional Petroşani şi Briga UNI: lancu Mariana, Casa raională de LOCUL I: Ccnuşc Constantin şi Conţ
Case de cultură LOCUL II: Formaţia de dansuri a Co da artistică de agitaţie a Clubului din cultură din Orăştic, Murgoi Elena, Casa Vasîle, Clubul muncitoresc din Gura
LOCUL II: Fanfara Casei raionale de operativei „Retezatul1* din Haţeg. Gurabarza, raionul Brad. raională de cultură din Haţeg şi Costi- barza, raionul Brad; LOCUL II: Boba-
cultură din Sebeş. COLECTIVE DE DANS CLASIC Cooperative meşteşugăreşti na Doina, Casa raională de cultură din ru Vasiic şi Mezei Iosif, U.M.C. Zlatna
Sindicate LOCUL Ir Brigada artistică de agita Brad. şi Cvartetul Combinatului siderurgic din u i i i i i i ţ ă
LOCUL I: Fanfara Clubului minier Sindicate ţie a Cooperativei „Solidaritatea*4 din Sindicate
din Lupeni, oraşul regional Petroşani; LOCUL I; Formaţia de dansuri a Deva; LOCUL II: Brigada artistică de LOCUL I; Scărlătoîu Nicolae, Sindi Hunedoara; LOCUL III: Bujoreami lo-
LOCUL II: Fanfara Clubului muncito Clubului muncitoresc al sindicatelor din agitaţie a Cooperativei „Jiul" Petro catul sanitar Petroşani şi Bel ba Maria, sif, S.M.T. Dobra, raionul llia şi Fcttc- că înscrie pentru examenul de admitere în anul I absolvenţi aî şcoliloi
şan Florin, Banca R.P.R. Deva.
Deva; LOCUL III: Formaţia de dansuri
resc a) sindicatelor din Gurabarza, ra şani; LOCUL 111: Brigada artistică de Clubul muncitoresc al sindicatelor din de 7 ani din legiunea Hunedoara, din promoţiile 1963 şi mai vechi,
ionul Brad şi Fanfara Clubului C.F.R. a Clubului Combinatului siderurgie din agitaţie a Cooperativei „Retezatul" din Petroşani şi Hădoiu Dumitru, Clubul SOLIŞTI DANSATORI
Simeria, oraşul regional Deva. LOCUL Hunedoara. Haţeg şi Brigada artistică de agitaţie a muncitoresc al sindicatelor din Deva; Cămine culturale în vîrstă de 14— 17 ani
III: Fanfara Clubului muncitoresc al BRIGĂZI ARTISTICE DE AGITAŢIE Cooperativei „Mureşul" din Alba lulia; Grupul vocal feminin de la Spitalul LOCUL I: Bungărzan Ion şi Popa
sindicatelor din Cugir, raionul Orăştic; Cămine culturale MENŢIUNI: Brigada artistică de agita unificat Hunedoara; LOCUL II: Aldca Ion, Căminul cultural din Draşov, ra înscrierile se fac zilnîc la secrc tarialul şcolii pe baza unei cereri
MENŢIUNE: Fanfara Clubului din LOCUL 1: Brigada artistică de agita ţie a Cooperativei „Moţul" din Brad Ion, Fabrica „Sebeşul*4 din Sebeş; Cră- ionul Sebeş; grupul solistic al Căminu însoţită de următoarele acte :
Ghelar, oraşul regional Hunedoara. ţie a Căminului cultural din Ccoagiu, şi brigada artistică de agitaţie a Coope ciuncac Traian, Clubul muncitoresc al lui cultural din Vinerea, raionul Orăş
COLECTIVE DE OPERETA raionul Orăştic şi Brigada artistică de rativei „Drum nou" din Hunedoara. sindicatelor din Deva; LOCUL IU: Sa- ele; LOCUL II: Şandru Nicolae, Cămi — certificat de naştere (copie) ;
LOCUL I: Colectivul de opereta al agitaţie a Căminului cultural din Gur.v SOLIŞTI VOCALI ravarov Victor, Combinatul siderurgie nul cultural din Cristur, oraşul regional
sindicatului Trustului aurului din Brad; sada, raionul llia; LOCUL II: Brigada Cămine culturale Hunedoara; Şuvaina Lmilia, Clubul Deva; LOCUL III: Kaşler Ion, Căminul — cerlifieaf de studii (în original) ;
LOCUL II: Colectivul de operetă al artistică de agitaţie a Căminului cultu LOCUL 1: Oprean Rodica, Căminul C.F.R. Simeria; Popcscu Elena, Clubul cultural din Deva.
Clubului minier din Petrila, oraşul re ral din Petreşti, raionul Sebeş; LOCUL cultural din Poiana, raionul Sebeş; muncitoresc al sindicatelor din Petro Case de cultură lecomandarea unei G.A.S. sau G.A.C. din care să rezulte că în
gional Petroşani. 111: Brigada artistică de agitaţie a Că Gherman Emil, Căminul cultural din şani; MENŢIUNI: Boureci Dorin, Sin ca? de leuşită va încheia contract de întreţinere a elevului în şcoală ;
LOCUL I: Postelnicii Ştefan, Casa
FORMAŢII DE DANSURI minului cultural din Rişculiţa, raionul Cioara, raionul Orăştic şi Cîmpureanu dicatul l.R.l.L. dîn Haţeg; Ispas Mar raională de cultură din Orăştic.
Cămine culturale Brad şi Brigada artistică de agitaţie a Elconoi a, Căminul cultural din Tătă gareta, Clubul minier din Uricani, ora — certificat de sănătate eliberat de dispensar, spital sau policli
LOCUL I: Formaţia de dansuri a Că Căminului cultura) din Rapolt, oraşul reşti, raionul llia. DUET: Bozdoc Ana şul regional Petroşani; Purcel Nuţa, Sindicate nică.
minului cultural dîn Apoldul de Jos, regional Deva. MENŢIUNI: Brigada ar şi Bozdoc Paraschiva, Căminul cultu Gurabarza, raionul Brad; Fulca Maria, LOCUL 1: Grupul solistic al Clubu
raionul Sebeş şi Formaţia de dansuri a tistică de agitaţie a Căminului cultural ral din Apoldul de Jos, raionul Sebeş, Fabrica „Sebeşul" din Sebeş. lui muncitoresc al sindicatelor din Deva;
Căminului cultura) din Stremţ, raionul dîn Vinţul de Jos, raionul Alba, Briga LOCUL II: Benca Rodica, Căminul cul Cooperative meşteşugăreşti Haiduc Teodor, Uzina „Victoria" dîn Candidaţii din localităţile necolectivizabi/e vor
Alba; LOCUL IT: Formaţia ele dansuri da artistică de agitaţie a Căminului cul tural Luncoiul de Jos, raionul Brad, LOCUL I: Lupa Ana, Cooperativa Călan şi Dumitru Marin, Combinatul
a Căminului cultural din Păucineşti, ra tural din Cimpa, oraşul regional Petro Achim Marin, Căminul cultural din Mi „Drum nou'4 din Hunedoara şi Dan Fi- siderurgic din Hunedoara; LOCUL III: solicita recomandarea din partea Sfatului popular
ionul Haţeg; LOCUL III: Formaţia de şani şi Brigada artistică de agitaţie a halţ, raionul Alba; LOCUL UI: Bîja uţa, Cooperativa „Moţul" dîn Brad ; Crupul solistic al Combinatului siderur
dansuri a Căminului cultural din Suli- Căminului cultural din Peştişul Mare, Maria, Căminul cultural din Poiana, ra LOCUL iI : Deac Marinela, Cooperativa gic din Hunedoara.
ghete, raionul Ilia; MENŢIUNI: For oraşul regional Hunedoara. ionul Sebeş; MENŢIUNI; Cibu Teodor, „Jiul" din Petroşani; LOCUL III: Pc- regional.
ir
maţia de dansuri a Căminului cultural Case de cultură Căminul cultural din Daia, raionul trucean Dorica, Cooperativa „Progre Conform regulamentului pentru or
din Cimpa, oraşul regional Petroşani; LOCUL I: Brigada artistică de agita Sebeş; Munteanu Sigismund, Căminul sul" din Deva şi Petrescu Cristina, Co ganizarea celui de al VJI-lea concurs, Ia
Formaţia de dansuri a Căminului cul ţie a Casei raionale de cultură din Alba cultural din Bîrccj Mică, oraşul regio operativa „Solidaritarca" dîn Deva; laza interregională vor participa forma Concursul de admitere se va ţine în zilele de 1— 12 iulie 1964
tural din Apolilul de Sus, raionul Sebeş. lulia; LOCUL II: Brigada artistică de MENŢIUNI: l.ăpâduş Elena, Cooperati ţiile şi soliştii promovaţi pe locul I. For şi conslă din urmăloarele probe :
Case de cultură agitaţie a Casei raionale de cultură din nal Deva; Moguţ Ioana, Căminul cul va „Mureşul" din Alba lulia şi Castilia maţiile şi soliştii regiunii noastre se vor
LOCUL 11: Formaţia de dansuri a Haţeg. tural din ZI ai na, raionul Alba, Merth Maria, Cooperativa „Moţul1* din Brad întrece la Hunedoara alături de forma — limba romînă, scris şi oral ;
Casei raionale de cultura dîn Orăştic; Sindicate Maria, Căminul cultural dîn Rapolt, SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI — matematică, scris şi oral..
MENŢIUNE: Formaţia de dansuri a LOCUL 1: Brigada artistică de agita oraşul regional Deva. Cămine culturale ţiile şi soliştii dîn regiunile Crîşana, Ba
nat şi Braşov.