Page 69 - 1964-06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢt.VAi
O R D I N U L

MMitsifi'uHm Foitelor Armate

ale Republicii Fupulare

21 IUNIE 1964 B U C U R E Ş T I
Sărbătorim astăzi Ziua aviatici Repu­ nează neîncetat pregătirea dc luptă şi Cu prilejul Zilei aviaţiei Republicii
blicii Populare Romînc în condiţiile politică, întăresc continuu capacitatea Populare Romînc, felicit personalul avia­
muncii entuziaste a întregului popor combativă a unităţilor şi subunităţilor ţiei militare şi civile şi-i urez noi şi în­
pentru îiuimpinarca cu noi realizări a de aviaţie. Ei sînt gata ca alături dc semnate succese în întreaga sa activi­
celei dc-a XX-a aniversări a eliberării toţi militarii forţelor noastre armate şi tate.
Romîmei dc sub jugul fa?cist. împreună cu celelalte armate frăţeşti, să Trăiască Aviaţia Republicii Populare
In anii puterii populare, aviaţia pa­ apcic cauza socialismului şi păcii. Romînc î
triei noastre — continuatoare a unor Personalul aviatici dc transport, uti­ Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn,
înaintate tradiţii — a cunoscut, prin litare şi sanitare, prin munca lui rodni­ conducătorul încercat al poporului, in­
ANUL XVI. Nr. 2948 DUMINICA 21 IUNIE 1964 4 pagini, 20 bani grija partidului şi guvernului, o puter­ că contribuie la îndeplinirea sarcinilor spiratorul şi organizatorul tuturor vic­
nica dezvoltare. economici naţionale, la ocrotirea sănă­ toriilor noastre !
tăţii celor ce muncesc. Piloţii şi para-
Aviatorii militari, conştienţi dc înal­
şutiştii sportivi reprezintă cu cinste cu­ Trăiască şi înflorească scumpa noastră
Realizarea şi depăşirea angajamentului ta lor misiune dc apărători ai spaţiului lorile patriei în concursurile aviatice in­ patrie — Republica Populară Romînă l
Ministrul Foitelor Armate ale R.P.R.
ternaţionale.
aerian al patriei noastre, îşi perfecţio­
General dc armata
la fontă, cu cocs economisit! LEONTIN SALÂJAN

FURNALELOR Jirl A C E IL

COCS MULT P E O G

DE SUNA CALITATE
a două raioane vecine

Amil acesta cocsarii dc la C.S. Hu­ funcţiune un stabilizator de tensiune
nedoara au dobindit realizări frumoase caic asigură o reglare corespunzătoare
în ce priveşte aprovizionarea funia- a timpului dc stropire. Instalaţia veche
(iştilor cu cocs mult şi de editate bună. dc stropire a fost înlocuită cu alta nouă.
De la începutul anului şi pînă la 17 Au fost fixate grafice pentru cură­
iunie, colectivul uzinei cocso-cliiimcc a ţarea duşurilor de stropire. podăriilor colective au ştiut să mun­ mare volum de muncă. Rezolvarea pro­
dat peste plan 4.288 tone cocs. In toa­ In funcţie dc calitatea cărbunilor s-au Iu raioanele Sebeş şi Alba lucră­ cească cu oamenii pentru a Ic trezi blemelor depinde dc organizarea mun­
tă această perioadă umiditatea cocsu­ stabilit reţete corespunzătoare fabricării rile agricole din campania dc primă­ şi dezvolta dragostea faţă dc gospodă­ cii. Acolo unde acest lucru s-a făcut cu
lui a fost redusă sub cifra admisă. cocsului. Apoi, s-a trecut la depozita­ vară s-au executat în cadru] epocii ria lor, făcîndu-i să înţeleagă mai bine chibzuinţă şi răspundere tr< nilc merg
In luna mai umiditatea din cocs a fost rea cărbunilor pc mărci şi în ordinea optime şî la un nivel agrotehnic îna­ importanţa realizării sarcinilor trasate bine. l:aţâ dc activitatea colectiviştilor
de 2,82 la sută, cifra admisa fiind dc intrării lor. Cîiul se folosesc se ţine intat. dc partid. Multe organizaţii de partid din Buccrdca-Vinoasă, Cricău şi Calda,
5 la sută. S-a îmbunătăţit rezistenta scama dc acest luciu. In cuptoare s-au Ploile frecvente care au căzut în au acumulat o bună experienţă in ceea de exemplu, nimeni nu poate avea nici
cocsului. Faţă de 70 la sută planificat, introdus cărbuni măcinaţi la sub 3 mm, lunile aprilie şi mai au influenţat cc priveşte munca politică şi organiza­ un reproş. Foiţele au fost mobilizate şi
rezistenta cocsului la toba Micum a lucru care a permis o bună compri­ E. M. TELIUC: Şeful dc brigadă forezori Brădău Eftimic, l:oio: V. ONOlU însă vegetaţia unor plante prâşitoa- torică desfăşurată în rîndul maselor repartizate în modul cel mai raţional.
fost dc 71—72,5 la sulă. Ce măsuri au mare a şarjei. rc favorizîud în marc masuri îmbu- Semnificative în această direcţie sînt Organizaţiile de partid cît şi consiliile
fost luate ? ruicnarea culturilor. laptele din G.A.C. Apoldul dc Jos. dc conducere ale gospodăriilor au spri­
Au fost luate măsuri pentru asigu­
Organizaţiile dc partid au analizai rarea la fiecare şarjă a unei densităţi J K> CD ■ Faţă de asemenea situaţie, în cen­ Aici, zilnic la lucrările dc întreţinere jinit energic şi au stimulat iniţiativa
în cadrul adunărilor generale cele mai corespunzătoare. In acest scop s-a mo­ trul atenţiei organelor şi organiza­ participă cu regularitate 700—800 de creatoare a colectiviştilor, le-au insuflat
importante probleme ale producţiei. dificat greutatea maielor dc bătucirc ţiilor dc partid, a consiliilor dc con­ colectivişti. Cele 5 brigăzi sc întrec încredere în forţele lor. In campania dc
La locurile cheie au fost repartizaţi să a straturilor de cărbune. Pe suprafaţa GoticLiezi Va»/ ducere ale gospodăriilor agricole co­ pentru a obţine titlul dc fruntaş. La întreţinere a culturilor s-a acţionat ra­
lucreze membri dc partid cu experien lor s-au fixat nervuri care asigură mă­ lective, a colectiviştilor şi lucrătorilor chemarea comunistului Moise Popa, pid, operativ. In prezent, aceste gospo­
ţâ. Agitatorii au fost instruiţi cu pro­ rirea densităţii piloţilor. din gospodăriile dc stat se cerca să brigadier, dc a se cxccuia în cele mai dării colective sc situează printre unită­
bleme de producţie cum sînt : îmbună­ Iii ultimele luni durata dc cocsifi­ organizat pentru mineri, două ex­ stea executarea la timp şi la un ni­ bune condiţiuni lucrările sic întreţinere ţile fruntaşe din raion
tăţirea calităţii cocsului, evitarea ava­ care a cărbunilor a fost constantă Con­ Un nou electroizolant cursii cu autocarele O.N.T. Car- vel agrotehnic corespunzător a tu­ a culturilor au răspuns unanim colccti Rău este insă că numărul gospodă­
riilor la agregate, importanta respec­ ducerea secţiei a stabilit un grafic cic­ pa(i. Un grup a vizitat localită­ turor lucrărilor dc întreţinere a cul­ viştii din toate brigăzile. In plină des­ riilor colective cu rezultate bune în
tării procesului tehnologic, exploatarea lic care a fost respectat dc către toate ţile: Craiova, Piteşti, Rîmnicul turilor dc porumb, cartofi, sfeclă de făşurare a campaniei, brigăzilor dc cîmp această campanie este mie. Una din
raţională a cuptoarelor. Agitator» cum echipele dc muncă. Saptăniînal s-a fă­ Plăcile electromagnetice de fa Vîlcca şi Sibiu. Participanţii !a zahăr, floarca-soarclui ctc. li s-au alăturat şi colectiviştii din zoo­ gospodăriile colective care nu a obţinut
sînt comuniştii Miliai Tuţa, Glteorghc cut controlul camerelor dc cocsificare, maşinile de rectificat se defectau cea dc a doua excursie au par­ Cc s-a realizat şi cc mai trebuie tehnic. După terminarea lucrului la succese pc măsura posibilităţilor este
Miron, Dumitru Mladin, Roman Bota, iar ori dc cîtc ori a fost nevoie aces­ dc multe ori. curs ruta Cluj, Baia Marc, Sa­ făcuc în această direcţie? Iată o în­ grajduri, râspunzînd chemări, organiza­ şi cea dc la Ighiu. Aici, la început lu­
losif Pascu şi alţi» le-au vorbit deseori tea au fost curăţate. S-au centrat colec­ După ce s-au analizat cauzele tul Marc, ’ Oradea, Arad, Timi­ trebare caic a stat la baza analizei ţiei dc partid, ei au cerut să li se re­ crurile au mers bine. S-au repartizat sar­
muncitorilor cc importanţă are produ­ toarele dc gaz şi s-a îmbunătăţit între­ defectelor, maistrul electrician şoara, Caranşcbcş, Haţeg. făcute asupra activităţii desfăşurate partizeze o suprafaţă pe care au şi lu- cini pc membrii comitetului dc partid,
cerea unei însemnate cantităţi dc cocs ţinerea maşinilor dc şarjnre. Genera­ Roinulus Mogoşan dc la U. M. în aceste zile pc ogoarele celor două crat-o. ai consiliului dc conducere să răspundă
dc calitate hună şi cum se poate obţine. toarele şi supapele de gaz au fost cu­ Cugir a propus înlocuirea bitu­ C. BADUŢA raioane vecine. Iu această gospodărie comuniştii au o în mod concret dc mobilizarea colecti­
Organizaţiile de partid s-au întărit. Iu răţate periodic de praful dc furnal. mului şi a parafinei cu un mate­ corespondent marc influenţă. Ei s-au dovedit a fi viştilor şi organizarea lucrărilor dc în­
rîndul membrilor şi candidaţilor dc rial de natură ruşinoasă în care conducători buni şi organizatori ai ma­ treţinere a culturilor. După începerea
partid au fost prinii(i tovarăşi ca : Pe­ Muncitorii au primit din partea in­ predomină calofoniu. Acest ma­ selor. Tovarăşi ca Ion Farcaş, Ion Buta, campaniei însă, parte din aceştia au ui­
tru Sălcuccanu, Vasile Stanciu, Glicor- ginerilor şi tehnicienilor un permanent terial arc proprietăţi elcctroizo- Piesa „Ni/a1 LA S E B E Ş Moise Cojocarii, Ion Drăgoi, Elena Mui­ tat cc trebuie făcut. Lipsiţi dc îndru­
ghe Ungur, Dumitru Mitu, Ioan Moîsc, sprijin. Inginerii şi tehnicienii au fost lante mai bune, rezistă la trepi­ că, Paraschiva Mohau, Moise Popa şi mare şi sprijin, colectiviştii au lucrat şi
Cristinel Pctreanu şi alţii care sînt repartizaţi judicios în fiecare schimb. daţii, nu $c fisurează. la Brănişca alţii, prin exemplul lor, au mobilizat ci cînd şi unde au putut. Cei din bri­
exemplu în muncă. La indicata comi­ Conducerea secţiei împreună cu co­ N. LUPAESCU K iftn intens pc toţi colectiviştii la executarea într-un gada dc la Ţclna au rămas în urmă. Şi
tetului de partid pe sector, organizaţia mitetul sindicatului îndrumate de co­ corespondent ritm intens a lucrărilor dc întreţinere. dc această brigadă răspunde chiar secre­
de partid din schimbul permanent dc mitetul dc partid. s-a»i preocupat dc Colectivul teatrului muncitb- şi c a lita te Pentru a cunoaşte situaţia din cîmp, fe­ tarul comitetului de partid din gospo­
zi a format un colectiv căruia i-a dat calificarea şi dc ridicarea calificării pro­ rcsc din Hunedoara a prezentat dărie, Docolina Camlin. Dar nu numai
sarcina va studieze reducerea tempera­ fesionale a muncitorilor. Pînă în pre­ Creşte soldul general zilele trecute pe scena căminului lul în care comuniştii îşi îndeplinesc sar­ cl, ci şi ceilalţi membri ai comitetului
turii* dc sub bolta cuptoarelor. S-a zent 70 muncitori au frecventat cu re­ cultural din satul Branişca, ra­ Dc dimineaţa şi pînă scara tîrziu, pc cinile primite, membrii birourilor or­ dc partid, ai consiliului de conducere,
constat că din cauza temperatu­ gularitate cursurile dc calificare pen­ al depunerilor ionul Ilia. piesa în trei acte întinsele ogoare lucrul nu încetează o ganizaţiilor dc partid participă la ope­ inginera gospodăriei nu s-au ocupat cu
rii mari caic se forma la boltă, a- tru meseriile de cocsari şi dc pregătitori „Nila" dc A. Salinski. clipă. Se execută prăşitul mecanic cu rativele cc sc ţin în fiecare scară, sc răspundere dc intensificarea ritmului dc
ceasta se deteriora. In urma studiului şarjă. Un număr dc 350 muncitori ca­ Cei peste 250 dc spectatori au ajutorul cultivatoarelor şi sapelor rota­ analizează în adunările generale pro­ lucru în brigada dc la Ţclna.
blemele cele mai importante, stabilind
efectuat, au fost aplicate măsuri care lificaţi urmează cursul de îmbogăţire a Tot mai mulţi oameni ai mun­ urmărit cu mult interes cvo!u(ia tive, iar în urma lor colectiviştii, orga­ Unii dintre ci par ocupaţi „pînă peste
au dus la scăderea temperaturii la cunoştinţelor profesionale cii din raionul Sebeş depun sume personajelor răsplătind cu vii nizaţi pc brigăzi şi echipe, efectuează dc fiecare dată măsuri concrete dc îm­ cap", în timp cc munca bate pasul pc
bolţile cuptoarelor cu 20 grade Cclsius. Faptul că s-a îmbunătăţii calitatea importante dc bani la C.E.C aplauze pc interpreţi. prăşitul manual şi răritul. Şi rodul bunătăţire a activităţii politice şi orga­ loc. In ziua dc 19 iunie, dc exemplu
Colective caic să studieze anumite pro­ cocsului a uşii ret efortul furualiştilor pc Datorită acestui lucru, în pri­ GHEORGHE GROAPA muncii lor este bogat. Iu gospodăriile nizatorice. inginera gospodăriei Avram Maria, în
bleme ale producţiei au fost formate drumul reducerii consumului specific mele cinci Iun! ale anului 1964 corespondent colective din Ohaba, Apoldul de Jos, Munca 'politică şi organizatorica se loc să fie alături dc colectivişti, pc
şi în celelalte organizaţii de bază P.M.R. pc tona dc fonta, le-a creat condiţii soldul general al depunerilor la Cîlnic, Vingard, Gîrbova, Pianul dc reflectă în succesele obţinute: pînă în ogoare, stătea într-un birou şi întocmea
Comitetul de partid si birourile orga­ pentru a obţine realizări din ce în cc C.E.C. n crescut în raionul Se­ scara zilei de 19 iunie, gospodăria din liniştită un raport cc trebuia dc fapt să
nizaţiilor dc bază P M R.. au îndrumat mei frumoase şi a-şi îmbunătăţi anga­ beş cu 14 la sută faţă dc aceeaşi Concert-spectacol Jos, Tău şi altele, praşila I la toate cul­ Apoldul dc Jos a terminat cea dc a treia fie prezentat dc către consiliul dc con­
turile a fost terminată in prezent se
comitetul sindicatului şi grupele sin­ jamentul. Ultima lor hotărîrc este dc perioadă a anului trecut. praşila la sfecla dc zahăr şi a doua pra- ducere într-o adunare generală (!?).
lucrează la cea de a doua praşila
la
dicale în organizarea şi desfăşurarea a »cahza şi depăşi angajamentul la Pentru a atrage noi depunători, porumb, iar la culturile dc cartofi, şilă pe întreaga suprafaţă cultivată cu întrebată cum merg treburile la Ţel-
întrecerii socialiste. La întrecerea so­ fontă cu cocs economisit. '.(ovălorii de îa C.E.C ** <ura'î*.i- Vineri dupa-nmiază, în sala ci­ floarea-soarcltii şi sfecla dc zahăr se cartofi şî floarca-soarclui, iar la porumb, iu, cîţi colectivişti au ieşit la lucru, in­
cialistă au fost antrenaţi maîoritaica iesc să realizeze o deservire cît nematografului „Arta" din Deva, din cele 451 ba, au fost prăşite a doua
muncitorilor, pe bază tic obiective Cocsarii hunedomii sînt hotăiiţi mai bună. Teatrul regional dc estradă din execută deja praşila a treia. oară 280 hectare. ginera a răspuns: „Nu ştiu. N-am avut
concrete. vâ-i sprijine în realizarea lui din toate P. BOŞOROGAN Bucureşti a prezentat conccrtul- Peste tot. în rîndul colectiviştilor şi O asemenea munca rodnica şi dc calî- timp să merg pc teren. Am alte tre­
buri".
Conducerea scc(ici a fost controlată puterile. Dc aceea. îndrumaţi dc orga­ corespondent spectacol întitulat „Sera melo­ mecanizatorilor există o atmosferă dc latc sc înlîlncştc şi în multe alte gos­ Şi la Mihalţ rezultatele puteau sa
şi îndrumată în permanentă dc comi­ nizaţiile de partid ei valorifică mereu diilor". Numeroşii spectatori muncă intensă, dc exigentă şi grijă podării. La aceasta o importanta con­ fie mai bune. Mulţi colectivişti dc :.ici
telui de partid. Ca urmare, in produc­ noi rezerve interne, aplica măsuri efi­ Mineri in excursie prezenţi la cele două spectacole, pentru a smulge pâinîutului cît mai tribuţie şi-o aduc şi inginerii Virginia îşi fac pc deplin datoria. Cornel Bariu,
ţie au fost aplicate măsuri tchnico-or- cace in producţie. Realizările ob|inutc cc au avut loc în matineu şi multe daruri cc nu sc pot aştepta nu­ Şolcn dc la G.A.C. Ohaba. Voicu Don- Petru Fîntînă, Maria Dcccait, Gheorghc
scara, au aplaudat cu căldură mai dc la natură. cca din Pianul de Sus, Lefter Arcadic
ga.nizatoricc bine chibzuite. Să enume­ pînă în prezent sînt în acest sens o Zilele trecute comitetul sindi­ reuşita evoluţiei a artiştilor bu- O asemenea activitate este urmarea din Cîlnic, Boierii luliana din Vingard Stînca, Petre Anca şi ca ci mulţi alţii
răm doar citeva. De pildă, în vederea dovada grăitoare. catului tic la E. M. Uricani, a cureşteni. firească a felului în caic organele şi şi alţii. sînt mereu la lucru în gospodăiic. LL.ii
însă, au uitat că au o marc datorie —
reducerii umidităţii din cocs, s-a pus în L. DEMETER Cu toate aceste realizări, situaţia lu­ aceea dc a participa activ la dezvolta­
organizaţiile dc partid, conducerile gos-
crărilor din campania actuală putea să rea şi întărirea gospodăriei colective. Ei
fie mult mai bună dacă şi în gospodăriile se ocupă dc loturile lor individuale pe
colective din oraşul Sebeş, Răhău şi care au făcut cîtc două şi chiar trei
Şpring exista aceeaşi preocupare. In praşilc, ncglijînd lucrul la gospodărie.
M IN D R IA H U N E D O A R E I S O C IA L IS T E aceste unităţi însă, lucrările sc desfă­ Oare pc dumneavoastră tovarăşi Nichic
şoară mai anevoios. Gospodăria colecti­
vă din Sebeş, mai ales, arc nevoie de Jclcr, Gheorghc Goada, Nîcolac Ciniaţ,
Nicolac Potoapca nu vă doare
inima
mai mult sprijin din partea comitetului cînd vedeţi că porumbul — această bo­
LAMINORUL DE 650 m m . secretatul comitetului orăşenesc sic par­ găţie a gospodăriei este invadat dc bu­
orăşenesc dc partid. Tov. Mircea Stan,
ruieni? Dc cc nu vă alăturaţi celorlalţi
tid va trebui să meargă mai des în rin-
colectivişti, venind la luciu? Nn vă gîn-
dul colectiviştilor dc aici, să ajute şi să
îndrume mai mult şi mai concret acti­ diţi că dacă nu prăşiţi la timp porum­
bul producţia va fi slabă şi ca urmare
vitatea organizaţiei dc partid.
/Vie/ aici n-a losl Prinu impresie pe care ţi-o face la­ laminare; vezi barele dc metal sau pro- sesor al insignei dc fruntaş in producţie, valoarea zîlci-muncă va fi mică?
cu ani in urmă ni­ minorul este că ai in faţă un agregat lilelc dc diferite forme grăhindii-sc spre obţii acelaşi răspuns : m-a învăţat co­ Aici, ca dc altfel şi în gospodăriile din
mic ; adică a losl: dc înalta tehnicitate. Şi dacă na-i ve­ fierăstraie; vezi mănunchi dc prolile lectivul. Nici nu se poate da un răs­ L A A L B A A — brigada Pîclişa, Vinţul dc Jos,
mlaştină, shtlăriş.. dea bara dc metal înroşit alergînd în­ plutind în aer aidoma unui fulg. Şi nu-ţi puns mai frumos şi caic să corespundă Tcîuş, Miccşti şi altele se simte nevoia
Acum, (>c aceste coace şi încolo pc role, ai fi tentat să vine a crede că totul este dictat prin fire mai bine adevărului. Sub permanenta ca organizaţiile de partid, toţi comuniş­
locuri se f/>n/(â o crezi cî-î repaus, aşa putini sînt oa­ nevăzute, dc către oameni. îndrumare a organizaţiei dc partid, oa­ I t ă in in c r i
hală spaţioasă. Iun- menii pe carc-i vezi în jurul lamino­ Şi rămîi dc-a dreptul uimit cînd afli menii au învăţat mereu unul dc la al­ tii, prin metode dc convingere şi da
(fă de peste o ju­ rului. Cu atic mai marc este respectul despre aceşti oameni că aici au învăţat tul, fiecare fiind pc rînd elev şi proîc- educare să mobilizeze pc toţi colectiviş­
sor. In felul acesta au ajuns să stăpî- iio u r in ă
mătate dc kilomc- faţă de munca acestor oameni — o meseria înccpînd din 1959 încoace, că tii pentru executarea la timp a lucrări­
titi şi lată de 80 muncă de înaltă calificare, întregită cu mulţi dintre ci nu ştiau la data intră­ nească tehnica înaintată, să aducă per­ O ultimă situaţie, cea din 18 iunie ară lor agricole, pentru întărirea cconomt-
metri, in care a- mult simţ de răspundere, cu o con rii laminorului în producţie decît poar­ fecţionări, perfecţiunii. ia că în gospodăriile colective din ra­ co-organizatorică a gospodăriilor colec­
grefate de înaltă ştiinţă ridicată. Aici s-a născut chiar ta dc intrare în Lminor. Rusii Glicor- Cînd a pornit laminorul, cu vreo 5 ionul Alba prima praşilă la cultura po­
tehnicitate mode­ o zicală : „Agregatul ţi-c bun prieten ghe şi Spătarii Ilic sînt numai doi din- ani şi ceva in urmă, sc aprecia că totul rumbului i-a efectuat pc numai 75,9 la tive.
lează 2i şi noapte dacă ştii să-l stăpîneşti". Şi oamenii ştiu irc aceştia. Dar despic ci ţi se vorbeş­ răspunde şi celor mai exigente cerinţe. suta din suprafaţa planificată. Puţin A conduce înseamnă în primul rînd
otclut. Zilnic plea­ te azi ca despic oameni pricepuţi, ca- Curîiid s-a dovedit insă că oamenii cer Unele dintre culturi sînt pline dc bum a educa oamenii pentru a-i convinge dc
că de aici mai să folosească agregatele, Ic sînt xtăpîni rc-i învaţă pc alţii. „Doar sînt şefi tic mai mult decît poate da agregatul. In icni Pc alocuri, la G.A.C. Alba — bri necesitatea şi importanţa înfăptuirii ţe­
adevăraţi. Dc la pupitre dc comandă, echipe" — justifica tovarăşul Delapeta lupta pentru înfăptuirea sarcinilor în­
mult dc 60 vagoa­ gada Pîclişa — Mihalţ, Ighiu — brigada lului propus. Acest lucru sc cere sa fie
îmbrăcaţi curat, cî dirijează fără gre Mircea, secretarul comitetului dc partid credinţate dc partid, laminatorii do­
ne cu prolile de de la laminorul dc 650 mm. Aici, lin­ reau să obţină o productivitate cît mai Ţclna ctc. de pc întinse suprafeţe po­ făcut cu perseverenţă şi răbdare. Proce-
şală întregul proces dc laminare. Vezi
olel laminat o dc gă agregat, în lupta cu necunoscutul au mare. Cele două marcatoare frinau însă rumbul nici nu sc mai vede din ava­ dîndu-sc astfel. în raionul Alba sc vor
blumul înroşit ridicîudu-se din cuptor
laminorul dc 030 crescut cadrele dc azi ale laminorului. avîntul. Şi atunci s-a hotărît să sc trea­ lanşa dc buruieni cc au crescut nestin- putea obţine mult maî multe succese.
mm. . şi alergînd apoi pc role spic cajclc dc Şi nu numai pentru laminorul de 650. că peste ele. Tînarul inginer Rizea Mi- gherile.
ci şi pentru celelalte linii. Mulţi tineri, liai, ajutat sic un colectiv, a conceput GH. CALINESCU
care au deprins tainele meseriei aici, un nou marcator, care Ic-a înlocuit pe In aceasta perioadă în fiecare gospodă­ ROMULUS BUD1N
sînt acum studenţi la politehnică. Au cele două şi care arc ca efect economic rie colectivă se cerc să sc depună un
crescut aici, au învăţat dc la colectiv şi creşterea productivităţii muncii cu 30 Jiu Ighiu inginera Maria Avram, în Joc să mdru-
au învăţat la rîndu-le pe alţii. Colecti­ La G.A.C.
Munevranlul Peiru la sută. La fel s-au născut şi alte per­ me practic pe teren activitatea colectiviştilor, sta nepăsătoare
vul i-a trimis să-şi perfecţioneze cunoş fecţionări, care au permis creşterea per­
Potorac, pe postul tinţelc şi-a aşteaptă să sc întoarcă. Ei manentă a productivităţii muncii. Ur­ în birou.
nr. 6 dc comandă. sînt specialiştii de mîinc, cci care vor ri­ măriţi blumul dc oţel de la cuptoare şi
dica indicii iclmico-cconomici pc o pînă la bara caic este aşezată în stivă.
treaptă mult mai înaltă. Ei, împreună Cronometraţi: mai puţin dc un minut.
cu cei care i-au crescut. T
Cu cîţiva ani in urmă accsi drum era
Fotografiile multor oemeni dc la la­ tăcut într-un minut şi jumătate E şi
minorul dc 650 mm sc găsesc expuse acesta un cicmciu caic ţine dc tehnică, -
pc panourile fruntaşilor întrecerii so !e pricepere şi dăruire.
cialistc din combinatul huncdorcan.
Adrian Fîilop, Gros Emil, Ncgrilă Mî ☆ t l ' V i(
ion, Savu Alexandru. Jitaru loan, Hă Aici, la Peştiş, pc locul unde odini-
o»â nu era nimic, le fascinează, In
Una dintre „ini- răguş Augiistin, Ouiga Eugen, sînt num ■uinzct de motoare, dantelăriile harc-
mile" laminorului : lingă care sc scrie : „contribuţie deo or aurii tic oţel. Pe hr.rta nouă a ţării
sa Iu de maşini schiţă la îndeplinirea planului dc pro
nr, 3. locul este însemnat cu stcguleţ roşu :
ducţie“. Daca pe fiecare dintre aceş <cmn că există un pilon solid al socia­
tia şî pe oricare alt om al laminorului lismului, o înfăptuire de preţ a po­ ■ »
porului descătuşat din robia capitalista.
1-ai ruga sa explice secretul saltului de
la necalificat la înaltă calificare şi po­ N. ANDRONACHE
— 8/ne ur fi dacă colectiviştii ar trece prin lata sediutuL
A ? n it le n r n n n r ln concret rd i cim lr> lucru t