Page 70 - 1964-06
P. 70
Nr. 2948
Dramul socialismului
Pag. 2
Oameni şi umbre"
Spectacolul cu piesa „Oameni şl Ionelului de securitate cu înrăitul linie convingătoare, t se poale re
umbre0, pus in scenă de colectivul spion Wilzbcq, conlruniare pe care proşa doar laplul că e prea mola
Teatrului popular din oraşul Hune o sus’line cu o remarcabilă convin tecă şi din loc in ioc rclicleaza ne-
doara,. poale li considerai ca un pas gere. Nu mai pujin reuşit c Stă- siguranţe.
Oaiîîesiia sin i azi m ai în a lţi bun pe drumul realizării unei arie nesaţ Horia. In rolurile unchiului şl O realizate meritorie a oblinut
teatrale dc valori autentice. prinţului reuşeşte să Iacă vizibilă Braia Ionel, care, cu multă siguran
Subiectul, urmărind demascarea prc/dcâ/oria, ura clocolindă împo ţă in mişcări, clar In dicţiune şi in
Fabricanţii de mobile din multe Problema a devenit suficient de im clementelor duşmănoase, a spioni triva noii vieţi, pe care şi-o (ine tenta. conturează un personagiu o-
ţări au ajuns la concluzia că paturile portantă ca sâ fie discutată la întilnî- lor şi a trădătorilor de patrie cit Şi cuibărită într-un suflet negru. In di os. sarcastic, subjugat de puterea
de dimensiuni obişnuite au început să rca internaţională de auxologie, care a punerea in lumină a oamenilor rolul lui Wilzbeq sc impune prin banului, şonlajist, gala dc orice cri
devină prea scurte, deoarece „oamenii avut loc în Italia. cinstiii, integri, reuşeşte să hcă a- mult degajaincnl, cinism, lăcindu-şi mă cind e vorba de interesele sole.
sînt acum mai înalţi". Creşterea medie Auxologîa este ştiinţa care se ocupă cest lucru cu succes. inteligibilă şi nola de dczgiistăloure Regizorul Pavel Crişan a iralut
în înălţime a oamenilor înregistrată cu creşterea omului şî cu îmbunătăţi Regizorul Pavel Crişan a Qşiqutat laşitate, alunei cinrl işi dă seama că fondul dc idei al aceslci piese cu
în ultimul secol este de 5-7 centimetri. rea caracteristicilor sale fizico-psihice, lucrării in discuite o viziune clară, foaie punţile rinduilc şi pregătite .seriozitatea snccilică genului şi cu
In cîţiva ani de pildă, locuitorii din lucru atribuit îmbunătăţirii condiţiilor de culoare şi fantezie, demonslrind mullă competentă. O valoroasă con
Sardinia au cîştigat 2,5 cm în înălţime. de mediu în general şi a celor clima că a înţeles just semnificaţiile me- tribuţie şi-a adus şi prin rolul pe
Dacă aceasta tendinţă va continua, în terice în special. îndeosebi sporirea sajulul transmis de autor către pu I m p r e s i i d e l a u n s p e c t a c o l care I-a luai asupra sa i-a dărui/
decurs de 50 de ani sardînicnii vor a- cantităţii de proteine animale din ali blic. căldură, emohvitalea necesară.
junge la înălţimea medie a suedezilor mente joaca un rol de seamă în creş Realizări Izbutite în ce priveşte Din viziunea de ansamblu a spec
(1,75 ni). terea staturii medii a omului. evoluarea pc scenă a personajelor de el s-au /tas îndărăt. tacolului, se desprind lotuşi cîteva
încredinţate au ob//nuf Cos/e Olqa, Emonoilov loan, in rolul Iul Mar observaţii.
Dacă bălaia din parc. dintre Gicu
P r o c e s o m a n incorigibil in rolul sploanel Toly, Cristian cel. arc ci leva reuşite ce pol li re- frumosul şi Marcel, es/e bine pusă
Croilorcscu, in rolul lui Danul, Mar
finutc. Ar li necesar sd se strădu
cela Mihăllu, in rolul elevei, Un- iască penlru a-şi /ace o laiă mal la punct, apoi extrem de obscur şl
Cetăţeanul iugoslav lusuf Zahîrovici, ces avut înainte de război in oraşul Ze- qureanu Eugenia, in rolul U. Sma- mobilă, capabilă de a exprima duc încurcat se desfăşoară scena prin
în vîrstă de 62 de ani, de profesie în mun, de lingă Belgrad, a început să randa şl alt ii. tilele stări prin care trece Dc ase derii spionilor.
Un alt neajuns cslc al grabei cu
grijitor într-un parc, a „sărbătorit" re acuze în dreapta şi în stînga, cînd pc Nu nun- pulin interesonl şi-a com menea, consider că i s-a dai prea care interlocutorii Işi dau replicile.
cent un jubileu neobişnuit: cel de-al unul cînd pc altul, cunoscuţi şi necu pus personajul Stoica Mana, in ro multă mişcare in scenă, in sensul câ
noscuţi, vecini sau prieteni, pentru pri lul coanei Jeana, Dispunînd de o Fac accs! lucru „ca la carie".
1.000-lea proces în care a apărut în faţa acesta, uneori îmbracă forma unor
cini reale sau imaginare, ajungînd pină qamă larqă, aceasta a reuşii să „ plimbări" inutile. SI. ca o ultimă chestiune, e pro
tribunalului ca reclamant. Ultimul pro acolo îneît, într-o zi a înaintat tribuna scoată o mască veritabilă atit ca Ion Au rumos ncamir.lilc Luminifa blema memorizării textului. Au
La 8 iunie în familia Valentinei Nikolaeva Tcreşkova şi a lui Andrian ces l-a intentat unui ceasornicar din lo lului o acuzare împotriva unei raţe care cit şi ca nerv, Voicn, in rolul Olgăi Ptclorian, lost cazuri in care unii adori nit
Nikolaev s-a născut o fetiţă. La ntater nitatca în caic a văzut lumina zilei, mî- calitatea Priedor. Casa lui c o adevărată intrase în parc. Arătîndu-i-sc că acuza Rolul colonelului l-a losl distri Furdea Alexandta, in rolul mumei dovedii că nu cunosc bine ce au de
cuţa Nikolaeva, vin deseori prietenii cosmonauţilor pentru a-i oferi flori şi arhivă de acte de acuzare, scrisori, adre ţia este absurdă, şi-a hotărît să-şi facă buit lut Kls losil, care s-a încadrai şi Braia Ionel, in rolul fui Dobrolă. spus, /apt pentru care sufleorul *
pentru a-i felicita pe Valentina şi pe fericitul tată. se, sentinţe ale tribunalelor comunal, singur „dreptate". El a vîrît raţa la bine, realizînd o tiqură autentică. In ce priveşte pe cea dinlii. se ■ajuns să nu mai consiiltiie „un se
IN FOTO; Valentina şi Andrian cu fetiţa. „arest", i-a întocmit un rechizitoriu şi Ar II bine dacă in viitoarele spec poale spune cd lacc o creaţie in cret" pentru nimeni din sala, Ade
regional, republican. De la primul pro- tacole s-ar lolosi de mişcări mai spirată. Nuanţată, dilerenliată ca vărat că scena — destul de mică —
după ce i l-a citit, a pronunţat sentin larqi, mal deqalate şl mai ales dacă Ion şi lemperamenl, ea reuşeşte să /iu a dat posibilitatea unei mişcări
ţa supremă: decapitarea. s-ar debarasa de un qest care II dă parcurgă cu succes variantele pc spajioase, largi. Din această pricină,
o nuanţă de stinqăcie amalorlceos- care i le impune substituirea. La un lucrindu-sc aproape tot timpul pe
V A R I E T Â Î 1 Temperaturi care depăşesc că i prea des se prinde cu mina de moment dai. lasă impresia certă cd două planuri, decorurile nu au pu
nasfurul hainei. e o spioonă rafinaid Şi cu alil mal tut li amplasate astlel incit să ser
pe cele de pe suprafaţa Soarelui MONUMENTELE Dlta Slânescu, in rolul dilicil al luminos rezultă adevărul din final, vească actorul. Colectivul s-a aco
O După părerea profesorului suedez t.oley Callopi, reuşeşte sâ creeze cînd o cunoaştem drepf ceea ce esle modat Insă, dar ceea ce a tost din
Hanngren, cercetările în domeniul ra- Un grup de cercetători americani au peraturi care depăşesc pc cele de pe su scene de sinceră şl firească inte — o femeie inimoasă In slujba a- cote ularu de supărător, a losl cor
dioizotopilor ar fi putut cvîta nenoro elaborat un dispozitiv cu ajutorul că prafaţa Soarelui. Raza este colectată de ÎN PERICOL riorizare, Punctul său de virl poate părărli patrici tina care. la fiecare deschidere, dă
cirile provocate de lalidomidă. Intr-a ruia se poate produce o gaură într-o o oglinda eliptică montată în camera II socotit confruntarea din lala co- i i Furdea Alexandro merge pe o dea cm o(ii: se va delecta sau nu ?
devăr, „marcînd“ talidomida cu izotopi placă de metal, in cîteva secunde. Dis de presiune, iar printr-o lentilă dc cunrţ In cursul ultimilor ani, procentul de Iar un astlel de aspect prin care
radioactivi, cl a constatat că acest me pozitivul constă dintr-un vas din oţel raza părăseşte camera dc presiune. Se deteriorare a statuilor, a basoreliefuri se poale anihila munca unui colec
dicament trece foarte rapid de Ia ma înnobilat, în care, la o presiune de 42,2 lor şi a edificiilor, în general, a crescut tiv inlrcg nu a avut loc penlru pri
mă la fetus. După părerea profesorului propune folosirea acestui dispozitiv pen în mod considerabil. Aceasta a deter ma dată la această sală. El supără
minat pe specialişti sâ lanseze semna ACORDAM TOATA ATENŢIA
tru topirea metalelor şi a materialelor
Hanngren, întreaga medicină de astăzi kg pe centimetrul pătrat, sc produce o ceramice, sudare, iluminarea aeroportu pe toată lumea, numai pe tovarăşul
urmează sa fie reconsiderată, pornîndu- radiaţie de plasmă într-o atmosferă de lul de alarma : monumentele din în Diaconescu, directorul clubului Si-
sc de la „marcarea" sistematică cu izo argon sau xenon şi care produce tem rilor şî în diferite domenii dc cercetare, treaga lume sînt în pericol. dcruigislul, nu. Penlru că dacă l-ar
In Statele Unite a fost iniţiat un pro PRODUCERII SEMINŢELOR DE SOI
topi radioactivi a tuturor preparatelor supăra, plnă acum ar li luat mă
medicamentoase. gram dc cercetări care arc drept scop surile de cuviinţă.
0 Un caz clinic, probabil unic în PIETRE MUZICALE sâ găsească un fel de unsoare ieftină Unul dintre clementele cele mai de dovedit a fi mai productive au fost în ☆
lume, a fost descoperit de medicii de caic să se întindă pe monumente for- scamă ale agrotehnicii avansate îl con mulţite dc Ioturile semincere special Spectacolul .Oameni şi umbre*
la spitalul de neuropsihiatrie din bel mînd un strat protector. După păre stituie Introducerea şi răspîndirea în cul organizate în acest scop. Astfel, gospo aduce cu sine multe asigurări că
grad. Este vorba de un lînar care pre In urmă cu 60 de ani francezul Ho- ginal — într-un cadru metalic sînt atîr- rea unor savanţi infectarea atmosferei tură a seminţelor din soiuri mai produc dăria şi-a asigurat în flecare an fondul mănunchiul de adori qî Teatrului
zintă o alo*gie excepţională la metal. nore Bcdrct a descoperit tntîmplător că nate fire de mătase dc care sînt prinse poartă în mare parte răspunderea pen tive şi de calitate superioară. In ultimii de seminţe propriu reuşind în acelaşi popular din Hunedoara dispune de
Dacă cineva apropie de ceafa paci lovind o pietricică aliniată dc un fir pietricele de diferite culori. „Clapele" tru situaţia actuală. Fumurile emanate ani, prin grija partidului şi guvernului, timp să dea sentinţe de sol şi pentru posibilităţi vâsle, pentru a veni pe
entului, legat în prealabil la ochi, un aceasta emite un sunet plăcut. Atunci el acestea sînt lovite cu o bucăţica dc cre dc instalaţiile industriale degajează în în agricultura ţării noastre au fost ex fondul de schimb. scenă cu noi realizări, a căror va
obiect metalic, acesta resimte o durere a hotărît să strîngă pietre care să re mene, Trebuie să ştii însă cu precizie atmosferă compuşi sulfuroşi, care se tinse în cultură o scrie de plante valo In ultimii 3 ani numărul soiurilor va loare să lie şl mai marc.
violentă şi, după cîteva clipe, intra în- dea sunetele cuprinse în două octave. locul unde să loveşti, pentru câ aceeaşi transformă în oxid sulfuric. Acesta, roase, cu o mare capacitate dc valoriiî- loroase din diferite culturi recunoscute S. ICAY
tr-o criză de epilepsie. Bcdrct a colecţionat timp dc 30 de piatră poate emite sunete diferite. în combinaţie cu apa, are un puternic cave a fermităţii solului şi a îngrăşă în gospodărie, a crescut ajungînd în
Acest caz excepţional este studiat în ani pietre muzicale. „Coardele" culese cfcct coroziv asupra pietrei. mintelor aplicate, mai timpurii, mai re 1963 la 15.
de cl sînt diferite ca formă, mărime Pc instrumentul realizat, colecţionarul zistente la atacurile dc boli şi dăunători.
prezent de oamenii dc ştiinţă iugoslavi, In acest an, ca urmare a asigurării cu
şi culoare. execută atîr melodii populare simple cit Cohctiviştii din Vinerea sînt în p>e- seminţe valoroase a majorităţii unităţi A G E N D Ă
care deocamdată nu i-au putut găsi vreo
„Planul din pietre" este loarte ori şi opere clasice dificile. zent pe aepiin convinşi de necesitatea lor agricole socialiste, suprafaţa loturi
explicaţie. cnltivJ.ii soiurilor dc mare productivi lor semincere în gospodăria noastră a
O In oraşul italian lirescia s-a exe tate. Ei au ajuns să discute şi să apre fost redusă, limitîndu-se numai la pro C I N E M A
cutat o operaţie puţin obişnuita: în cieze la justa valoare griul din soiul ducerea de seminţe pentru fondul pro 22 IUNIE 1964
timp ce o pacientă în vîrstă dc 61 dc La ce poate servi albuşul de ouâ Ponca, Bczostaia şi nr. 301 sau porum priu şi a celor contractate. Recunoaşte
bul HD-101, HD-103 şi HD-203, atunci rea culturilor re va face numai pc 103 DEVA: Cei trei muşchetari scria I
ani era operată, inînu a încetat să-i cînd le compară cu vechile soiuri loca ha., la 5 specii şi 9 soiuri.
Cu vreo 450 de ani în urmă, cînd Podul amintit rezistă şi acum. Acea şi II — cinematograful „Patria" şi
bată. Medicii au supus inima pacientei conchistadorii spanioli, sub comanda lui sta se explică prin faptul că în soluţia le, la care au renunţat. Această nouă Iu săptămîna aceasta pe loturile sc- „Arta"; PETROŞANI: Douăsprezece
la descărcări electrice dc 400 de volţi. Pissaro, au invadat Peru, au construit linntă caic consolidează piatra s-a adău orientare a lor este rezultatul unei minccrc se execută lucrarea dc recunoaş scaune — cinematograful „Republica";
După 20 de secunde, cordul a intrat un pod dc piatră peste care să treacă gat şi albuş dc ou. Pentru a colecta cele munci susţinute, începută cu 3-4 ani în tere a culturilor din soiurile dc mare Zile dc fior şî rîs — cinematograful „7
cavaleria şi carele încărcate cu pradă. 100.000 dc ouâ necesare construcţiei, turnă. Ncccsitaţca introducerii quor noi productivitate. In scopul producerii unei Noiembrie"; ALBA IULIA: Vi-I pre
din nou în funcţiune, bătind însă foar soluri mai productive a fost exprî;
(Pînă atunci .indienii construiau podu spaniolii au obligat pc indieni să le plă seminţe dc calitate, cu valoare culturală zint pe Balucv — cinematograful „Vic
te slab. După 20 dc minute, inima şi-a mată de masa colectiviştilor, mai îniîi şi biologică ridicată, au fos.. executate toria"; Cei doi care au furat luna -
reluat în mod normal bătăile, iar după rile din liane şi frînghii groase). ■ tească un tribut în ouă. timid, în cadrul cursurilor agrotehnice pe loturile semincere din gospodărie o cinematograful „23 August"; SEBEŞ:
alte 20 de minute operaţia a fost ter şi apoi cu toată convingerea, in urma scrie de lucrări pregătitoare ca: delimi Azi pentru ultima oară — cinemato
concluziilor evidente, a rezultatelor ex tarea şi individualizarea lor, plivitu! ma graful „Progresul"; M-am săturat dc
minată cu bine. perimentale pe loturile demonstrative şi nual şi chimic al păioasclor, aplicarea la căsnicie — cinematograful „Sebeşul";
In prezent, bolnava se află in afara H încăfor de auf@m@bi5e comparative, precum şi a experienţelor zi a complexului dc masuri agrotehnice ORÂŞT1E: Domnişoara Barbă Albas
oricărui pericol. făcute în cadrul casei laborator. pentru fiecare cultură diferenţiat, con- tră — cinematograful „Patria**; Para-
O Primul ministru al guvernului Un electrician din examen radiologie mc- lapte ctc. Cu timpul a Mcrgînd pc această linie, G.A.C. Vi lorm planului de măsuri tehnico-organî- şutiştii — cinematograful „Flacăra";
Republicii Unite Tanganica şi Zanzibar, Addis Abcba, pe nume ci ic n I consultant a fost renunţat complet la ali nerea a extins an dc an suprafeţele cul zatoricc întocmit. Tot acum sînt în pli HAŢEG: Escondida — cinematograful
Bcicnc a declarat că este surprins descoperind în mentele obişnuirc : pli tivate cu soiuri de marc producţie, fapt nă desfăşurare lucrările de purificare a
Nycrcrc, precum şi vicepreşedinţii Ka- „Popular"; BRAD: Era noapte la Ro
dispus „să devoreze" un regiunea stomacului o nea şi carnea îi provo care alături dc o aplicare mai raţională lanurilor dc specii şi soiuri străine, dc
rume şi Kwawa, şi-au dat concursul, automobil întreg — fără pată dc culoare închisă cau tulburări. Lucrînd ca a complexului de măsuri agrotehnice a buruieni greu separabile şi de carantină, ma seria I şi II — cinematograful „St.
primul în calitate de arbitru de centru, anvelope — în decurs de foarte greu dc diagnosti uccnîc într-o cizmărie, determinat o creştere continuă a pro precum şi combaterea atacurilor dc boli roşie"; ILIA : Viaţă sportivă — cinema
iar ceilalţi doi ca arbitri de tuşă la un trei luni. Nu este vorba cat. Bcicnc i-a dat doc el a fost concediat, deoa ducţiei agricole. şi dăunători. tograful „Lumina".
de o glumă, deoarece torului explicaţii ample: rece mînca zilnic o ju Paralel cu lucrările din cîmp s-au
meci dc fotbal disputai între selecţio In anul 1960 abia 3 la sută din supra
Bcicnc s-a exersat de la la 12 ani a început să mătate dc kilogram dc luat măsurile necesare şi pentru repara RADIO
nata guvernului Republicii Unite şi se vîrstă dc 12 ani (acum mestece un pahar şi o cuie ; apoi s-a angajat la feţe erau cultivate cu seminţe de soi. rea, dezinfectarea şi dczinscctizarea spa
lecţionata corpului diplomatic. are 30) să mănîncc... me lingură de cupru şi gă un negustor de obiecte In anii următori, ele au crescut, la prin ţiului dc înniagazinarc în scopul asigu 22 IUNIE 1964
Suma realizată din încasări a fost tale şi sticlă, dc prefe sind că sînt foarte gus electrice, unde consuma Parcul dcndrologîc din Simcrîa. Lui cipalele culturi astfel : rării depozitării şi păstrării separate a
PROGRAMUL I : 5,06 Emisiunea
transferată Comitetului olimpic din rinţă sîrmâ şi veioze. toase a continuat cu cantităţi enorme de fire, Moş Martin nu-i convine după graiii... pentru sate; 5,40 Muzică uşoară in
timp
Rutz. Recent, fiind supus unui lame dc ras, ceşti dc izolatori şi veioze. Nu face nimic, cu timpul sc obi'nuics- C U L T U R A şL din totalul suprafeţei cultivate cu seminţe de soi terpretată la diferite instrumente;
te, ş-apoi cîne-o fi ca cl !
1961 1962 1963 1964 6,07 Melodii populare; 7,06 Muzică
populară; 7,30 Sfatul medicului; 7,45
G R r U 27,1 89,7 97,2 100,0
Salut voios de pionier; 8,16 Cîntecc
Crescător^ de animale!_ [întreprinderea raională de industrie locală Orăstii O R Z 66,0 a‘2,o 100,0 100,0 patriotice; 8,30 Muzică de balet; 9,20
Orchestre de muzică populară; 10,45
j ------------------------- ------------------------- ------------------------------------------------------•--- P O R U M B 14,7 35,0 89,1 100,0 Solişti şi formaţii artistice studenţeşti;
PRIN CONTRACTAREA DE ANI- ) slrada N. îiiulescu nr. 20 C A R T O F I 25,U 8/,0 100,0 100,0 11.00 Cîntece şi jocuri populare; 11,30
MALE CU STATUL, VA PUTEŢI SPO- Muzică uşoară; 12,45 Muzică popu
lară braziliană şi
13,10
elveţiană;
Rl VENITURILE CA URMARE A PRE. *> EXECUTA PRESTAŢII LA POPULAŢIE CU MATERIA PRIMA A CLI In aceeaşi perioadă — mai puţin în fiecărei specii şi soi în cele mai bune Muzică din operete; 14,10 Cîntcce în
ŢURILOR MARI Şl A ALTOR AVAN. t ENTULUI anul 1964 — producţiile relative faţă de condiţluni. chinate patriei socialiste; 14,30 Vreau
TAJE ACORDATE anul 1960 au crescut astfel: la grîu cu Plin măsurile pc care le iau şi in să ştiu; 15,00 Muzică populară din
OFICIILE RAIONALE I.R.I.C.. ) TASACIREA PIEILOR de OVINE Şl CAPRINE _ IN CULORILI 179 la sută, orz 287, porumb 183, car acest an, colectiviştii din Vinerea îşi Moldova; 16,10 Formaţia dc muzică
PRIN ACHIZITORII COMUNALI, ÎNCHEIE CONTRACTE PENTRU TOA- \ DGRITE ; tofi 177 la sută- vor asigura seminţe din soiuri valoroa uşoară condusă dc Cornel Popescu;
TE SPECIILE SI CATEGORIILE DE ANIMALE, LA PREŢURI DIFERENŢIA- - e x e c u t a h a in e de t o a t e fe lu r ile d in PIELE j Pe măsura primirii sentinţelor de soi se, chezăşie a unor recolte îmbelşugate. 17.00 Program muzical cerut dc mi
Ing. MIRCEA GLODEANU
TE IN RAPORT DE GREUTATEA Şl CALITATEA ANIMALELOR PREDATE - REPARA Şl VOPSEŞTE HAINE, SERVIETE, VALIZE ’ $| INCĂL dc Ia unităţile de stat, ele au fost veri G.A.C. Vlneroa nerii de la Teliuc, regiunea Hune
ficate în producţie, Iar cele care s-au
doara, de mecanizatorii dc la G.A.S.
Pentru tineretul bovin >ŢAMINTE d in piele. Rîninic, regiunea Dobrogea şi de la
, Serviciu ireproşabil, de colitole, cu garanţie şl preţuri foarte con S.M.T. Vînju Mare, regiunea Oltenia-
venabile. 17,40 Tinereţea ne e dragă; 18,35 T i.
Greutatea animalelor Calitatea Preţ lei \ \ - r ncrl interpreţi de muzică uşoară;
la predare la predare per kg viu 19.00 Revista economică radio; 2Q.10
Muzică; 20,15 Jurnalul satelor; 21,00
Noapte bună copii „Legenda nufă
I 9 .3 0
a — peste 400 kg. viu rului"; 21,10 Muzică de dans; 23,25
II 9.30 Şcoala tehnică veterinară Oaitiu raionul Aibă Pagini din apere.
I 9.30 PROGRAMUL II: 8,30 Sumarul ziaru
b — între 321 — 4 0 0 kg viu lui „Scînteîa"; 8,40 Cîntccc şi jocuri
II 8.30 populare; 9,23 Muzică de estradă;
I 9 10.00 Muzică din operete; 10,30 Me
c — între 221 — 320 kg viu lodii populare; 11,03 Lieduri; 11,55
II 8,40 a n u n ţ a . Muzică uşoară interpretată de mici
1 8 formaţii; 13,08 Muzică interpretată de
d — între 1 5 1 -2 2 0 kg viu câ înscrie penlru examenul de admitere în anul I absolvenţi aî şcolilor orchestre dc mandoline; 13,30 însem
11 7,50
c!e 7 am din regiunea Hunedoara, din promoţiile 1963 şi mai vechi, nări dc reporter; 13,37 Melodii popu
lare Interpretate dc Ana Pacatîuş şi
Pentru porcine în vîrstă de 14— 17 ani. Gheorgltc Piculcaţâ; 15,30 Din albu
mul »oliştilor dc muzică uşoară; 16,30
înscrierile se fac zilnic la secretariatul şcolii pe baza unei cereri Din muzica popoarelor; 18.50 Cîn
— porci de carne 9 lei kg viu tccc pentru cei mici; 19,30 Din acti
însoţită de următoarele acte :
— porci de grăsime 9,5 0 M *1 f* vitatea sfaturilor populare; 19,40 Doi
— certificat de naştere (copie) ; ne şî jocuri populare; 20,10 Agendă
lefttrală; 21,10 Muzică uşoară dc Elly
Pentru oi “ certificat de studii (în original) ; Roman; 24,00 Muzica de dans,
*— calitatea l-a 5,50 lei kg viu — recomandarea unei G.A.S. sau G.A.C. din care să rezulte că în TE L E V IZIU N E
— calitatea ll-a 4,50 n • r M ca? de reuşită va Încheia contract de întreţinere a elevului în şcoala ; 22 IUNIE 1904
LA ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR PRODUCĂTORII PRIMESC PRIN — certificat de sănătate eliberat de dispensar, spital sau policli 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10
BANCA DE STAT AVANSURI FARA DOBINDA, PlNA LA 45u/0 DIN Timpul probabil; 19,40 Adorabile şi
VALOAREA ANIMALULUI CONTRACTAT. nică. mincinoase; 21,10 Recital vocal —
Instrumental; 21,4C Telesport; In în
PENTRU TINERETUL BOVIN PREDAI IN GREUTATE DE PESTE
150 KG IN PERIOADA 1 IANUARIE - 30 APRILIE. PRODUCĂTORII Candidaţii din localităţile neco/ec(jvizabi/e vor cheiere buletin de ştiri. Buletin me
teorologic.
BENEFICIAZĂ DE O MAJORARE D E PREŢ (C!TE 0,50 LEI'KG VIU).
PENTRU PORCII PREDAŢI LA GREUTATEA MINIMA DE 90 KG. solicita recomandarea din partea Statului popular Buletin meteorologic.
Şl PESTE ACEASTA GREUTATE, IN PERIOADA 1 MARTIE — 30 IU-
NIE, PRODUCĂTORII BENEFICIAZĂ DE O MAJORARE DE PREŢ DE regional. PENTRU 24 ORE
CITE 1 LEI’KG. VIU,
Vreino ncstabîlil cu cerul temporar
PENTRU LĂMURIRI IN LEGA- Conciusul de admitere se va ţine în zilele de 1—12 iulie 1964 noroi, Vor cădea averse dc ploaie în
URA CU CONTRACTAREA, ADRE-
ATI-VÂ ACHIZITORILOR COMU- şi i onstă din următoarele piobe: soţite de descărcări electrice. Vintul
v,i sufla moderat din nord-vest .şi
nIALI SAU OFICIILOR RAIONALE — limba romînă, scris şi oral ;
■>E CONTRACTARE Şl ACHIZIŢII — matematica, scris şi oral.. Gospodăria agricolă de stat din Orăştic este profilată pe îngrăşarea nord. Temperatura staţionară, ziua va
DE ANIMALE. porcilor. Acum, la această unitate, există peste 15.000 capete de porci care fi cuprinsă între 26 şi 30 grade, jar
vor fi livraţi la greutatea de 100 kg. Foto : V. ONOIU noaptea între 13 şi 18 grade.