Page 71 - 1964-06

Nri 294S Drumul socialismului Pag. 3

STILUL DE MUNCA

AL BIROURILOR SI COMITETELOR

0R6ANIZATIIL0R OE PARTID

OH. PETRICĂLOIU cel din 1959, ceea cc înseamnă că în oricît dc bune ar fi ele, nu pot fi în­ ccput să crească şi interesul muncitori­
lor de la celelalte cubilouri. A fost mai
suşite dc masa largă a muncitorilor.
1964 acest indice va fi mai mare cu
20% dccît cci prevăzut îu Directivele Pentru a ilustra această idee, mă voi greu pînă s-au convins cîţiva. Pc ur­
secretarul Comitetului de partid de la Congresului al IlI-Iea al partidului pen­ referi la următorul exemplu. Intr-un ină ci înşişi au devenit susţinători în­
Uzina „Vicloria"-Câlan tru anul 1965. timp, bilanţul activităţii colectivului sec­ flăcăraţi ai noului procedeu. Acum cl
ţiei dc la turnătoria nr. 1 era umbrit dc este introdus la toate cubilourile şi con­
consumul ridicat dc cocs pc tona dc tribuie la economisirea unei însemnate
S I M Ţ U L N O U L U I fontă lichidă elaborata. Desigur că faţă cantităţi dc cocs.
O contribuţie valoroasă la extinderea
dc o asemenea situaţie organizaţia dc
Sprijin larg Din experienţa noastră nc-am dat bază nu a rămas indiferentă. Membrii metodelor avansate, la promovarea ino­
vaţiilor şi raţionalizărilor în producţie o
biroului, împreună cu şeful secţiei şi cu
seama că e foarte mare lucru ca orga­
întîi pc hîrtic cîtcva soluţii care
nizaţia dc partid să aibă simţul noului, alţi cîţiva comunişti, au încercat mai aduce comisia inginerilor şi tehnicieni­
lor. care cuprinde peste 240 de membri.
să
să ştie să observe cc apare bun, valoros permită o ardere completă a cocsului în Comitetul sindicatului a fost îndrumai
în producţie, să susţină metodele avan­ cubilouri. Biroul organizaţiei dc bază să sprijine îndeaproape activitatea aces­
9 e j ® © j i sate, să Ic sprijine chiar dc la început. şi conducerea secţiei s-au oprit asupra tei comisii. Pc baza unui plan de per­
Acest lucru este valabil atic pentru co­ uncia care sc putea rezolva într-un ter­ spectivă, comisia inginerilor şi tehnici­
i n i ţ i a l i v e B o r mitetul de partid, cît şi pentru birouri­ men mai scurt şi cu o eficienţă mai enilor a studiat şi a găsit soluţii pentru
rezolvarea unor probleme importante
le organizaţiilor de bază. Şi încă, ceva.
mare. S-au studiat bine toate detaliile.
In munca pentru promovarea procedee­ Era vorba dc o uşoară modificare con­ referitoare la desulfurarca fontei, usca­
lor avansate, pentru susţinerea iniţiati­ structivă la 5 cubilouri, care sc putea rea formelor cu gaz metan, reducerea
velor înaintate trebuie să te sprijini pe face cu cheltuieli extrem dc reduse consumului dc cocs etc. Dc asemenea,
oameni care dau dovadă dc perseveren­ (doar cîtcva sute de lei). In schimb, membrii comisiei au adus o contribuţie
t i M f C m i D O C . I I W ţă iii atingerea scopului propus, pc care valoarea economiilor dc cocs realizate importantă la răspindirea cunoştinţelor
tehnice în nodurile muncitorilor. Nu­
îi pasionează tehnica, n-au astîmpăr cînd
100.000 dc lei
era evaluată la peste
aud dc ceva nou, interesant şi nu se anual. mai în anul 1963 s-au ţinut peste 150
Iasă pînă nu văd că iniţiativa a prins cînd, la prima şedinţă a grupei sindi­ dc conferinţe pe teme tehnice.
Se părea că totul va merge bine. Dar
Dc activitatea pentru răspîndirca cu­
rădăcini şî creşte viguros.
înaintate multă vreme la organizaţia de bază, la cale, s-a pus problema modificărilor cc noştinţelor tehnice, dc munca politica
Comitetul de partid a observat că dc
pentru sprijinirea metodelor şi iniţiati­
s-a
trebuiau făcute la cubilouri, cînd
velor noi este strîns legat şi faptul că,
întregul colectiv dc la turnătoria
de
lingotiere exista o frămîntare creatoare arătat că prin aceasta sc va adopta o in ultimii ani, numărul inovatorilor şi
nouă metodă do redistribuire a acrului
pentru găsirea unor metode de muncă în zona lor dc încălzire mulţi încărcă­ al inovaţiilor este in continuă creştere.
corespunzătoare în vederea îmbunătăţi­ tori şi topitori şi-au exprimat îndoiala In 1960, în uzină existau 300 dc inova­
In legătură cu îndepliniica obiective­ dele dc munca ingineri, maiştri, şeii dc rii calităţii utilajului dc turnare. Nu în cc priveşte rezultatele ce s-ar putea tori, în prezent numărul lor a ajuns la
lor linşate de partid 51 guvern colecti­ schimb, topitori, dozatori şi cauperişti. întotdeauna însă eforturile erau încu­ obţine. Unii spuneau chiar că ele vor fi 588, din care 312 sînt muncitori şi 276
vului nostru, comitetul dc partid arc Toate acestea au făcut ca iniţiativa nunate de succes. Comitetul dc partid negative. Un şef dc echipă susţinea că ingineri şi tehnicieni. Dacă în perioada In ritm ul viu ol giisontelor, constructorii se străduiesc so „ sodeoscâ9
de îndeplinit sarcini multiple. In mie­ să sc dezvolte, să intre în obişnuinţa a hotărît să dea un sprijin mai serios o dată cu reducerea încărcăturii de cocs 1955—1960 în uzina noastră s-au apli­ pe pămintul Hunedoorei noi „Hori" din sticlo şi beton.
zul întregii sale activităţi stau însă pro­ muncii de zi cu zi a întregului colec­ organizaţiei dc bază din această secţie. încărcătura metalică sc va bloca, iar cat 219 inovaţii, în perioada 1961 —
blemele economice, dc producţie. În­ tiv. Aşa se explică faptul că în anul Pentru ca sprijinul să fie cît mai cali­ cubilourile vor fi scoase din funcţiune 1964 (luna aprilie) s-au aulicat 391 de
treaga muncă politică ţi organizatorică, 1962 indicii dc utilizare a furnalelor nu ficat, s-a stabilit ca de activitatea ei să pc timp îndelungat. inovaţii. Dc asemenea, sc observă o creş­ dica diferite materiale, ceea cc de fapt rii nu aveau cc face. Solii (ia era ca să
activitatea pentru educarea comunistă numai că au atins cifra planificată, dar sc ocupe inginerul şef al uzinei, mem­ Biroul organizaţiei dc bază şi-a dat tere a valorii inovaţiilor, ceea cc reflec­ sc putea face într-un singur transport. se concentreze mai multe forţe la mon­
a membrilor ţi candidaţilor de partid, au fost cu 4,9% mai maţi dccît s-a bru al comitetului de partid. seama că reţinerile oamenilor se dato­ tă o abordare a problemelor din cc în Dclectuoasa organizare a transporturilor tarea clemenţilor dc răcire la utilaje si
pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste prevăzut la congres pentru anul 1965. Măsura luată a fost bună. Cu ajutorul rau faptului că nu cunoşteau importan­ cc mai importante, precum şi o stăpî- era mai mult dccît evidentă. Aşadar creuzet. Aşa s-a făcut, intr-un timp
a muncitorilor, tehnicienilor şi ingineri­ Comitetul dc partid nu s-a mulţumit său, biroul organizaţiei de bază s-a con­ ţa noului procedeu, că ci erau obişnuiţi nirc tot mai temeinică a proceselor teh­ „lipsa" de autocamioane şi macarale scurt, zidarii au avut şi ci front de lu­
lor, îndrumarea organizaţiilor obşteşti însă cu rezultatele obţinute. El s-a stră­ sultat cu un marc număr dc comunişti să lucreze într-un anumit fel şi credeau nologice. putea fi lichidată pe calea organizării cru.
sînt îndreptate, înainte dc toate, spre duit să canalizeze în continuare efortu­ şi alţi muncitori, maiştri, tehnicieni şi că numai aşa este bine. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan transportului în circuit. Maiştrii şi in­ Activitatea practică desfăşurată dc or­
mobilizarea colectivului în vederea rile colectivului către acelaşi ţel — spo­ ingineri din secţie. A reieşit că exista S-a organizat munca pentru a se ex­ pc 1964, colectivul uzinei noastre s-a ginerii au fost obligaţi să întocmească ganizaţia dc bază, dc comitetul sindical
creşterii producţiei şi productivităţii rirea in şi mai mare măsură a indici­ intr-adevăr importante rezerve de îm­ plica temeinic, cu calcule concrete, efi­ angajat să producă în acest an 2.000 din timp lista cu materialele necesare a fost încununată dc succes; reparaţ.a
muncii, îmbunătăţirii calităţii produse­ lor de utilizare a 'agregatelor. bunătăţire a calităţii utilajului. Un co­ cienţa măsurilor preconizate. Membrii tone de fontă cenuşie peste plan. Ini­ pe care să le predea achizitorului. Aces­ furnalului nr. 6 a fost terminată cu 4
lor şi reducerii preţului de cost. In avîntul general care a cuprins pc lectiv, condus de un inginer a studiat şi candidaţii de partid le-au vorbit oa­ ţiativele creatoare ale muncitorilor, teh­ ta ridică din depozitele centrale mate­ zile înainte dc termen.
Dc-a lungul anilor, în întreprinderea muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzi­ cauzele cc generau abateri dimensiona­ menilor despre însemnătatea reducerii nicienilor şi inginerilor s-au concretizat rialele pe care le aduce la punctele de O mare forţă mobilizatoare în între­
noastră s-au născut iniţiative valoroa­ nei,x s-au născut şi alte iniţiative şi me­ le. Acesta a propus ca, pe lingă marca consumului de cocs, despic ce sc poate în faptul ca acest angajament a fost în­ lucru. l'entru folosirea mai bună a ma­ cerea socialistă este exemplul pcrsun.il
se, s-au adoptat metode care s-au trans­ tode, toate la un loc susţinînd-o, dc veche, sa fie adoptată alta nouă, prelu­ face practic în aceasta privinţă. Pen­ deplinit piuă la 1 mai. Sub conducerea caralelor sc întocmesc grafice zilnice. a| comuniştilor. Putem cita numero.i
format într-o practică curentă şi aduc fapt, pc prima. Dc pildă, anul trecut, crată, ceea cc ar da posibilitatea ca cen­ tru început s-au executat lucrările la comitetului dc partid, colectivul nostru Aici sc consemnează cînd, dc la cc oră membri şi candidaţi dc partid care, at;t
o contribuţie însemnată la îndeplinirea un colectiv format din inginerii Ion trarea miezurilor să sc facă mai bine. cublloul nr. 5. Muncitorilor de la acest a examinat din nou posibilităţile exis­ şi pînă la cc oră echipa X aic nevoie prin munca politică pc care o desfăşoa­
sarcinilor. Stoicoi, Doinei Frenţoni şi tehnicianul Văzind că prin acest procedeu sc pot agregat li s-a arătat amănunţit cum tente. Angajamentul a fost reînnoit. El do o macara şi cînd cealaltă. Aceste mă­ ră, cît şi prin exemplul lor personal, a.i
prevede ca pînă la sfîrşitul anului, să
suri au fost însoţite de o temeinică mun­
trebuie să funcţioneze cubiloul în ur­
Nicolac Pilly a elaborat o nouă meto­ elimina abaterile dimensionale la pie­ contribuit la mobilizarea întregului co­
ma modificărilor cc i s-au adus. Fiecă­ sc realizeze alic 2.000 tone dc fontă ce­ că politică. Organizaţia dc bază şi sub
dă de punere în funcţiune a furnalelor. ţele turnate, conducerile uzinei şi ale ruia dintre ei i s-au încredinţat respon­ nuşie peste plan. In ce ne priveşte, vom conducerea ci comitetul sindical şi or­ lectiv la îndeplinirea şl depăşirea pia­
E F O R T U R I Pinâ atunci sc aplica metoda clasică po­ secţiei l-au susţinut. După experimen­ sabilităţi precise. Oamenii au înţeles şi depune toate eforturile, vom stimula ganizaţia U.T.M. au dezbătut cu toţi nului de producţie. La construcţia ca­
trivit căreia în urma reparaţiei capitale tare, aplicarea metodei elaborate a fost au lucrat toţi ca unul. Rezultatul a în continuare iniţiativa creatoare a co­ muncitorii această chestiune. rierei de calcar Crăciuncşti, sc
C O N ST A N T E a furnalului, pentru uscarea zidăriei, prevăzută in planul dc măsuri tchnico- fost cel, aşteptat; în prima zi s-au eco­ lectivului nostru, pentru ca el să fie şi Folosirea chibzuită a mijloacelor de constataseră rămîncrî în urmă faţă dc
grafic. Brigada de montori, condusă dc
trebuia să se facă o preîncalzirc, după organizatoricc. Fiind vorba de o meto­ nomisit peste 500 kg de cocs. dc data aceasta îndeplinit şi chiar de­ transport a devenit unul dintre obiec­
care urmau oprirea, răcirea, verificarea dă la introducerea căreia erau chemaţi In faţa acestei realizări, treptat, a în- păşit. tivele principale ale întrecerii socialis­ tov. I. Răuţ, a cerut să i sc încredin­
C Ă T R E UN ŢEL zidăriei, apoi încărcarea pentru mers să participe un mare număr de munci­ te. La locuri vizibile au fost afişate pa­ ţeze cele mai grele lucrări. Printr-o or­
normal, operaţii complicate, care durau tori, biroul organizaţiei de bază a or­ nouri care înfăţişau pagubele cc sc adu­ ganizare judicioasă a muncii, această bri­
aproximativ 8—IO zile. Prin metoda ela­ ganizat o vie muncă politică pentru gadă a reuşit să readucă lucrările în gra­
P R E C I S borată dc colectivul amintit s-a elimi­ popularizarea ci. Membrii şi candidaţii ceau prin ncfolosirea lor raţională. In fic. Totodată, comuniştii din această bri­
cadrul consfătuirilor dc producţie au în­
nat perioada de preîncalzirc, încărcarea de partid au iniţiat discuţii şi convor­ IO SIF BOCAN ceput să fie analizate mai profund cus­ gadă au ajutat şi celelalte brigăzi dc la
şi pornirea în mers normal făcîndu-sc acest obiectiv să-şi realizeze sarcinile ce
Trebuie să arătăm că iniţiativele, me­ biri cu oamenii, au demonstrat, pc turile dc producţie. La indicaţia orga­
todele bune dc muncă apar mai lesne imediat după reparaţie. Astfel, timpul bază de calcule, eficienţa noii metode Secretarul organizaţiei de partid nizaţiei de partid, comitetul sindical şi le reveneau. Alte brigăzi dc la laminoa-
atunci cînd există condiţii, o atmosfe­ de pornire sc reduce la numai două zile, de lucru. de la şantierul montaj-instalaţii 2 conducerea tehnică au organizat mai relc noi au depăşit planul dc producţie
pe primul trimestru al acestui an cu
ra prielnică pentru aceasta, cînd oame­ iar uzina realizează economii anuale în Rezultatele aplicării ci n-au intirziat din cadrul întreprinderii de con­ multe conferinţe referitoare la căile dc
nii ştiu bine ce au dc făcut in fiecare valoare de peste 480.000 de lei. să sc arate. In 1963 secţia a elaborat strucţii siderurgice Hunedoara creştere a productivităţii muncii, dc re­ 18-26 la sută, ceea cc influenţează pozi­
zi. cînd eforturile lor sînt îndreptate Comitetul dc partid studiază tot cc 73,6% produse dc calitatea 1, iar în luna ducere a preţului dc cost, dc îmbunătă­ tiv asupra îndeplinirii angajamentelor
spre un (el concret. Un astfel de ţel Ua, , apare nou, valoros în activitatea de mai 1964 ponderea acestora a crescut ţire a calităţii lucrărilor. Colectivul ga­ pc care şi Ic-a luat întregul colectiv.
constituit pentru colectivul nostru. producţie şi ia masuri pentru ca meto­ la 90%. zetei dc perete a publicat articole in­ Unul dintre obiectivele principale ale
obicciivul fixat prin Directivele celui dele bune, iniţiativele, propunerile me­ Munca politică pentru eliminarea reocu p are teresante în care s-a oglindit experienţa întrecerii socialiste este realizarea unor
dc-al 111-lea Cougics al P.M.R. care pre­ nite să ducă ia creşterea producţiei şi abaterilor dimensionale, reducerea tole­ fruntaşilor în folosirea utilajelor dc lucrări de înaltă calitate. Faptele arată
vedeau ca indicii dc utilizare a furnale­ productivităţii muncii, la îndeplinirea ranţelor şi adausurilor dc prelucrare a transport şi dc ridicate, iar colţul sati­ că comuniştii sînt în fruntea tuturor ac­
lor să sporească pînă în 1965 cu 40% şi* depăşii ca planului să găsească un spri­ stimulat spiritul dc iniţiativă al întregu­ ric a „înţepat" la timp şi cu eficacitate ţiunilor pentru atingerea acestui obiec­
faţă dc 1959. Era o sarcină mobiliza­ jin larg din partea conducerii uzinei, să lui colectiv, şi mai ales al comuniştilor. pc aceia care dovedeau neglijenţă. Nu tiv. Unul dintre aceşti comunişti este
toare pentru întregul nostru colectiv. fie fructificate. Astfel, noi am susţinut La cercul de studiere a economici con­ a trecut mult timp şl nimeni nu s-a mai şeful dc brigadă L. Gaşpar. Brigada con­
Comuniştii au organizat o largă acţiune propunerea făcută de comuniştii dc la crete, unde este propagandist şeful sec­ pe: r a i « 5m e n t ă plin* dc lipsa mijloacelor dc transport dusă de cl executa instalaţiile de unge­
in vederea sporirii continue a indicilor secţia furnale cu privire la modificarea ţiei, s-a discutat ia una dintre lecţii şi a macaralelor. re şi tomoencrgctice de la laminorul dc
dc utilizare a furnalelor şi, pe această gurilor dc vînt la furnalul nr. 2. Corni despre „Căile dc creştere a durabili­ Cît de important este ca în întrece­ 450 de milimetri. O sene dc lucrări,
bază, a producţiei dc fontă. lutul dc partid a îndrumat conducerea tăţii utilajului dc turnare". Tema a fost rea socialistă accentul principal să cadă cum sînt găuririle, îndoirile de ţevi sc
Comitetul dc partid a ajutat organi­ uzinei să treacă dc îndată la aplicarea viu discutată. In cadru) acestor discu­ pc acţiuni concrete, practice sc poate executau după practici învechite: gău-
1
zaţiile dc bază să organizeze mai bine acestei propuneri, lucru ce s-a şi făcut, ţii s-a născut propimerua formatorului p e i m irt! b u n a vedea şi din următorul exemplu- ririle se făceau prin sudură, îndoirile dc
munca politică pentru descoperirea şi iar rezultatele sînt foarte bune. Dacă C. Danciu dc a sc înlocui formele din Una dintre lucrările de bază po care ţevi — manual la cald. De aceea, nu tot­
punerea în valoare a rezervelor uuerne pînă la data înfăptuirii acestei propuneri lemn cu forme metalice, care sînt. mult a avut-o de executat colectivul nostru deauna lucrările erau do calitatea cuve­
ale producţiei, S-au alcătuit coloctive (ianuarie 1964) la furnalul nr. 2. planul mai rezistente. r - 1 ■ 1 r ît t w t a fost reparaţia capitală a furnalului nită. Şeful de brigadă nu s-a mulţumit
din cele mai bune cadre tehnice şi eco­ du producţie se realiza doar în propor­ Propunerea a fost aplicată cu succes. nr. 6. In angajamentul luat se specifica cu această situaţie. EI a executat un dis­
nomice, care au studiat temeinic posi­ ţie dc 99%, in lunile următoare pla­ Dacă pentru dezbaterea modelelor în că acesta va li redat producţiei cu o zi pozitiv caro permitea înlăturarea multor
bilităţile dc îmbunătăţire a activităţii nul nu numai că a lost realizat în în­ gabarit dc lemn erau necesare 10—15 ®1 ©: iu p a r e înainte de termen. Lucrul, fireşte nu deficienţe. Unii muncitori au privit
dc producţie la fiecare loc dc muncă. tregime, dar a şi fost depăşit simţitor minute, pentru accoaşi operaţie în ga­ era uşor. Practica ne demonstrase însă însă cu neîncredere folosirea lui. Ei spu­
Problemele mai dificile au fost supuse Dc asemenea, economiile cc sc vor ob­ barit metalic nu este nevoie dccît dc cu alte prilejuri că dobîndirca uniţi suc­ neau; „Aşa sc lucrează de ani şi ani,
dezbaterii în organizaţiile dc bază. Cu ţine în urma modificărilor aduse sînt un singur minut, modelul ieşind din ces depinde în mare măsură dc munca meştere! Acum, dintr-o dată, să nc
acest prilej s-au scos în evidenţă defi­ evaluate la peste 1.000.000 dc lei anual- formă prin simpla ridicare cu macaraua. politică şi organizatorică, dc felul cum schimbăm felul dc lucru?". Intr-o zî,
cienţele care făceau ca realizările să nu Acţionînd cu perseverenţă pentru în­ a a n t r e c e r lî organizaţia dc partid reuşeşte să antre­ tov. Gaşpar a făcut o demonstraţie. |n
sc ridice la nivelul posibilităţilor şi, făptuirea sarcinii trasate de partid, co­ neze toate forţele spre atingerea scopu­ găurile date prin sudură, găuri ncuni-
bineînţeles, s-au făcut numeroase propu­ lectivul uzinei noastre a rouşir să ob SA Ş T II lui propus. iorme, cu bavuri a montat o piesă pc
neri pentru înlăturarea lor. In scurtă ţină şi în 1963 realizări importante, Faţă Dc aceea şi dc data aceasta, înainte care apoi a supus-o la efort. Încet. în­
vreme, obţinerea unor indici dc utiliza­ de 1959, indicele de utilizare a furna­ de a se trece la reparaţia capitală a fur­ cet şurubul s-a slăbit, s-a ros dc bavuri
re cît mai înalţi la agregatele siderur­ lelor a fost anul trecut cu 56,2% n\ai SA C O N V IN G I nalului, conducerea tehnică a fost în­ şi s-a rupt. Demonstraţia practică a fost
gice devenise obiectivul principal al în­ mare. In 1964, planul prevede produce­ s o c î a l l i s t e drumată să întocmească un grafic coor­ mai convingătoare decît orice expune­
tregului colectiv al uzinei. rea unei cantităţi sporite dc fontă la donator al lucrărilor şi, în raport dc re. Muncitorii au hotărît să abandone­
Atenţia principală a comitetului dc mu preţ dc cost cit mai scăzut. Sîntcm O A M E N II necesităţi, să asigure din timp aprovi­ ze vechile procedee dc luciq. In pre­
partid a fost îndreptată spre secţia fur­ convinşi că pentru aceasta trebuie şa zionarea cu materiale şi scule, să defal­ zent. îndoirea ţevilor sc face la rece,
nale, secţie dc bază a uzinei noastre. Un urmăm aceeaşi calo; creşterea conti­ In acţiunea dc sprijinire a iniţiative­ Colectivul şantierului ilustru mun­ masă, să îndrume activitatea comitetului ce lucrările pc echipe şi oameni, ca fie­ rapid şi bine, cu ajutorul dispozitivului
Studiu făcut dc către comitetul dc par­ nuă a indicilor dc utilizare a furnale­ lor înaintate, a metodelor avansate, a ceşte cu entuziasm şi însufleţire pentru sindical dc secţie şi a organizaţiei care să-şi poată lua angajamente concre­ executat de acest brigadier. Exemplul
tid cu ajutorul unui colectiv dc Ingineri lor. In acest scop, conducerea uzinei a propunerilor preţioase este nevoie, în construirea şi punerea în funcţiune a U.T.M., a conducerii tcbnico-ariminis- te, specifice, care toate la un loc să ducă personal, experienţa lui au contribuit
şi tehnicieni a scos la iveală că există luat, încă în perioada dezbaterii cifre­ primul rind, dc măsuri tchnico-organî- unor obiective industriale importante. irative în aşa fel îneît întrecerea socia­ la repararea furnalului cu o zi mai de­ ca toţi muncitorii din subordinea sa si
mari rezerve dc creştere a indicilor dc lor dc plan, o scrie dc măsuri roferi- zatorice. Dar numai atîta nu este destul. In vederea scurtării timpului de execu­ listă să capete o marc amploare, să se vreme, aşa cum suna angajamentul în­ dea «unui lucrări dc înalţă calitate.
utilizare a furnalelor, că sarcina trasată toare la respectarea opririlor planificate, Noul nti triumfă întotdeauna uşor. Dc ţie a acestor obiective, muncitorii, in­ crcczc toate condiţiile pentru ca cca tregului colectiv. Comunistul L. Gaşpar arc grijă ca nu
dc Congresul al IlI-lca al partidului asigurarea pieselor dc schimb necesare, multe ori trebuie învinse pasivitatea ginerii şi tehnicienii şantierului s-au an­ dc-a XX-a aniversare a eliberării patriei Comitetul sindical a pus acest plan numai brigada condusă do el să obţină
poate fi nu numai îndeplinită, dar *i formarea unor grupe dintre cci mai pri­ unor oameni, îndoielile sau spiritul dc gajat să îndeplinească planul valoric pc să poată fi întîmpinntă cu rezultate de acţiune în discuţia tuturor construc­ rezultate bune. El a mers şi a ajutat
depăşită. cepuţi lăcătuşi şi electricieni cărora li rutină, conservatorismul altora. Aîci 1964 cu 5 zile înainte dc termen, să dintre cele mai importante în îndepli­ torilor, peniru ca fiecare maistru şi lu­ practic brigada condusă dc tov. Ion
Concluziile acestui studiu au fost dez­ s-au încredinţat întreţinerea agregatelor, intervin neapărat rolul activităţii poli­ obţină o creştere a productivităţii mun­ nirea sarcinilor dc producţie. Accentul crător să Ştio ce arc dc făcut. Din dez­ Sultan să rezolve problema „pozării"
bătute într-o adunare generală a comu­ respectarea cu stricteţe a disciplinei teh­ tice, priceperea organizaţiei dc partid cii cu 0,5 la sută peste cea planificată principal s-a pus pe luarea măsurilor bateri au reieşit o scrie dc propuneri conductelor pc suporţi, dc care depinde
niştilor din secţia furnale. Participanţii nologice etc. In acest fel există toate de a convinge oamenii. Fără o muncă ctc. tehnice şi organizatorice in vederea bu­ care, aplicate, permiteau grăbirea lucră­ calitatea întregii lucrări pc care o avea
la discuţii au adus noi argumente, au condiţiile ca la sectorul furnale al uzi­ vie, perseverentă dc lămurire, măsurile Realizarea acestor angajamente cerc nei desfăşurări a întrecerii, ca nimic să rilor dc reparare a furnalului. O astfel dc executat această brigadă.
făcut propuneri importante privjnd îm­ nei noastre să sc realizezo un indice dc tehnico-organizatoricc nu pot fi înfăp­ din partea organizaţiei de bază să des­ nu stînjenească clanul muncitorilor. Ca dc propunere a fost, dc pildă, cca fă­ Grija pentru ridicarea tuturor mun­
bunătăţirea procesului tehnologic, înlă­ utilizare cu peste 60% mai marc dccît tuite întotdeauna cu succes, propunerile, făşoare o susţinută muncă politică de urmare, s-a putuc face o bună aprovi­ cută dc Şeful dc brigadă Ion Răuţ cu citorilor la nivelul fruntaşilor este spe­
turarea locurilor înguste, care micşo­ zionare cu scule şi materiale a fiecă­ privire la construirea unui sistem dc ri­ cifică şi altor membri dc partid. Co­
rau capacitatea dc producţie a furnale­ rui loc de muncă, o organizare teţuei- dicare şi manevrare a pieselor dc to­ muniştii Vasilc Grigoruţ şi luliu Klcp,
lor, şi altele. Din discuţii s-a desprins nică a producţiei, s-au lansat chemări naj mare. Pc baza noilor posibilităţi de pildă, sînt cunoscuţi pentru atenţia
ideca, temeinic fundamentală, că indi­ concrete la întrecere între brigăzi, echi­ descoperite, colectivul şi-a revăzut an­ Cu care sc ocupă dc tineri. El stau dc
cii dc utilizare a furnalelor planificaţi pe şi muncitori. gajamentul, holărînd să termine lucra­ vorbă cu ţinerii constructori, Ic împăr­
pentru 1905 pot fi realizaţi mult mai PrcQcup?ndu-nc dc buna desfăşurare a rea nu cu o zi, ci cu trei zile mai de­
devreme, şi anume încă din 1962. De întrecerii socialiste, noi am îndrumac vreme dccît a fost planificat. tăşesc din experienţa lor, publică artico­
alt Ici, acesta a şi devenit angajamentul grupele dc partid, organizaţia sindicală Biroul organizaţiei de bază a îndru­ le la gazeta dc perete. Un ecou deo­
Organizaţiei dc bază şi în scurt timp al şi cea dc tineret, conducerea tehnică a mat grupele dc partid şi sindicale să sebit au avut articolele intitulate: „Cum
întregului colectiv de la secţia furnale. loturilor să întreprindă acţiuni pentru susţină întrecerea şi prin organizarea am devenit brigadă evidenţiată", „Ti­
Comitetul dc partid, conducerea uzi­ ca rezervele interne să fie valorificate publicităţii în jurul rezultatelor obţinu­ nere, şi tu poţi fi fruntaş"!" şi altele.
nei au sprijinit prin toate mijloacele cît mai din plin In scopul obţinerii unor te. Astfel, gazeta dc perete a editat, la Prin munca lor ci au adus în rîndul
iniţiativa furnaliştilor. S-a construit şi indici mai înalţi dc producţie, a unei intervale mici, ediţii speciale, oglindind evidenţiaţilor în întreeorca socialistă pc
pus îu funcţiune o bandă dc turnare mai bune calităţi a lucrărilor şi a unor tot ceea cc apăruse nou în întrecere, tinerii Petru Cojocarii, Nicolac Văduva
care asigură mărirea volumului benei costuri dc producţie mai mici. publicînd articole din experienţa celor şi Fillp Ionii, caro pentru calităţile lor
du cocs şi sporirea productivităţii ma­ Iată un caz. Intr-o vreme, multe ne­ politice şl profesionale, pentru faptele
mai buni muncitori, cricicînd pe delă­
caralelor dc şarjate cu peste 20% ; la cazuri ne-a produs „lipsa" unor utilaje. sători. Cu ocazia începerii reparaţiilor lor deosobite în producţie au fost pri­
furnalul nr. 2 s-au înlocuit clapele vechi Trebuie să spun lipsa între ghilimele, la acest furnal, organizaţia dc partid a miţi şl în partid.
cu un nou tip du clape cu închidere deoarece absenţa utilajelor a fost rota­ Proocuparca permanentă ca întrece­
etanşă; la furnalul nr. 1 au fost insta­ tivă; cauza principală o constituia de­ editat şi prima foaie volantă, care a fost rea socialistă să sc desfăşoare la un
late J ventilatoare; s-a introdus urrhă- fectuoasa lor folosire. Să explicăm: La difuzată în rlndurilo tuturor muncito­ înalt nivel, ca ca să fie axată pc reali­
rirca pe bază dc grafic a temperaturii încoputul acestui an, mai mulţi ingineri rilor, aducîndu-lo la cunoştinţă stadiul zarea celor mai deosebite obiective a
aerului cald la ambele furnalo ctc. şi maiştri au cerut în mod insistent să lucrărilor, arăcînd ce trebuie făcut pen­ contribuit ca în primul irimo&tru şan­
Comitelui dc partid a sprijinit biroul se pună la dispoziţie brigăzilor un nu­ tru respectarea termenelor prevăzute în tierul nostru ţfi'Şi indoplincască şi să-şi
organizaţiei de bază şi grupa sindicală măr mai mare dc utilaje de transport ţi depăşească sarcinile de plan şl angaja­
în intensificarea muncit politice dc grafic etc. mentele luate şl să primească drapelul
masă. Oameni cu înaltă calificare au or­ dc ridicat, altfel, spuneau ei, nu se va Toate acestea, precum şi scrisorile de
de şantier evidenţiat în întrecerea so­
ganizat discuţii şi convorbiri cu munci- putea îndeplini planul şi nici angaja­ mulţumire pe caro noi lo-am trimis cialistă po întreprindere.
lotii pe tema creşterii indicilor dc uti­ mentele luate în întrecere. Biroul or­ unor muncitori, ingineri şi tehnicieni
lizare a furnalelor. Grupa sindicală a ganizaţiei de bază, conducerea şantieru­ din întreprinderile şi şantiorclc c»i care Folosind metode şi forme variate dc
organizat numeroase schimburi dc ex­ lui şi comitetul sindicatului au studiat mobilizare şl stimulare a oamenilor,
perienţă între cauperişti şi mecanicii de colaborăm, au influenţat în mod pozitiv cxcrcltînd un control permanent asu­
la maşinile dc epurat gaze, intre doza­ cu atenţie această problemă. Cc a re­ mersul întrecerii. Desigur, lucrurile n-au pra îndeplinirii angajamentelor luate în
tor., mire maiştri dc la diferite locuri ieşit ? Atît autocamioanele, cît şi uti­ mers chiar ca pe roate. La un moment întrecere, organizaţia noastră de partid
dc muncă. S-au ţinut conferinţe pc te­ lajele dc ridicat mergeau mult în gol. dat 6-a constatat că nu există un deca­ va lupta ca întregul colectiv al şantie­
me ca „Dirijarea proceselor din furnal'*, Bunăoară, erau cazuri cînd două, trei
,.Să cunoaştem materialele dc încălcare", laj corespunzător intre lucrători. Cc sc rului să obţină rezultate şi mai bune
maşini plecau în acelaşi loc şi in ace­ intimplasc ? In timp ce montorii mun­
„Ridicarea temperaturii vîiuului* şi aL in cinstea celei dc-a XX-a aniversări a
teke. La staţia dc radioamplificare au eaşi zi peniru cîtcva kilograme dc elec­ ceau la toate nivelele furnalului, avînd eliborării patriei.
fost invitaţi să-şi împărtăşească meto­ UZINA „VICTORIA" CĂLAN : VEDERE PARŢIALA A SECŢIEI FURNALE. trozi şl şuruburi, iar alta — pentru a ti- un larg front de lucru, zidarii, şamoto- (VA URMA)