Page 73 - 1964-06
P. 73
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNlTt-VAl
TO A TE FORŢELE
mimiâsmhi LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR
•5>
Vreme frumoasă. In majoritatea co munclor regiunii noastre se poate lucra
din plin la întreţinerea culturilor. In ultimele zile, înţclegînd importanţa exe-
cutării acestor lucrări, numeroşi colcc tivişti şi lucrători din gospodăriile de SA URGENTAM
stat au ieşit în cîmp. In cele mai mu) le gospodării colective s-a terminat
prima praşilâ la porumb şi s-a început a doua. Se execută de asemenea pra-
şila a Il-a şi a 111-a la sfecla dc zahăr. floaiea-soarclui şi cartofi,
In unele unităţi praşila este rămasă însă în urmă. De aceea, se cerc luarea PRAŞILA I LA
unor urgente măsuri pentru grăbirea lucrărilor de întreţinere a culturilor. _______ 9_________ _______
MARŢI 23 IUNIE 1964
ANUL XVI. Nr. 2949 4 pagini, 20 bani PORUMB
Prin efortul tuturor colectiviştilor
munca şi folo
Urganîzîndu-şi bine
C O M U N I C A T sind din plin mijloacele mecanice, co grijire. La cartofi, pe 50 de hectare s-au unităţile agricole este necesar să
Ne aflăm în perioada cînd în
făcut două praşile şî s-a aplicat primul
lectiviştii din Ohaba, raionul Sebeş au
lucrări. Forţele şi mijloacele de
terminat, cu cîteva zile în urmă, pri tratament cu Detox emulsie împotriva se execute un volum sporit de
In ziua dc 22 iunie 1964, în apropiere de Timişoara, a avut loc o în- ma praşilă la toate culturile, iar acum, gîndacului din Colorado. lucru trebuie mobilizate, nui
tîlnirc între preşedintele Consiliului dc Stn al Republicii Populare Romînc, pe cele 572 de hectare cu porumb se EMIL ŞTEF ales, la terminarea primei prăşi
prim-sccrctar al CC. al P.M.R. Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Re execută cer. dc a doua lucrare dc în corespondent te a porumbului.
publicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al C.C. al U.C.l. Rezultate sub nivelul posibili
Iosip Broz Tito tăţilor s-au obţinut în gospodă
La întîlnirc au participat : La Clopotiva s-a realizat puţin riile colective din raioanele O-
— din partea romînă : Ion Gheorghe Maurei*, preşedintele Consiliului taştic şi Lin unde ritmul de exe
dc Miniştri al R. P. Romînc, membru al Biroului Politic al CC al P.M.R. cutare a primei praşile Ia po
Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului dc Miniştri al R.P. Romînc. La gospodăria colectivă din Clopoti însă o participare mai intensă la lucru rumb este încă necorcspunză-
membru al Biroului Politic al C C. al P.M.R. Leonte Răutu, membru su va. raionul Haţeg, s-a însămînţat în a tuturor colectiviştilor din Clopotiva. tor. Iu unităţile rămase în ur
pleant al Biroului Politic al CC al P.M.R. şi Corneliu Măncscu, ministrul acest an o Suprafaţă de aproape 13C Un calcul făcut arată că dacă nu se mă cu aceste lucrări trebuie
afacerilor externe al R P. Romînc. hectare cu porumb. Pe 58 dc hectare vor lua urgente măsuri pentru executa luate măsuri operative, menire
— din partea iugoslavă: Vcliko Via hovici, membru al Comitetului Exe s-a executat praşila 1. Pe restul dc aproa rea în cel mai scurt timp a praşitului să dcîcă la terminarea grabnică
cutiv al C.C. al U.C.L, Kocca Popovici, secretar dc stat pentru afacerile ex pe 70 de hectare porumbul este însă pe suprafaţa cc a mai rămas, se vor a primei praşile.
terne al R.S.F.l Bogdan Ţrnobrnîa, secretar general al preşedintelui R.S.F.l. invadat dc buruieni. Zilele trec şi lu pierde mai bine de 70.000 Ug. porumb Organizarea muncit este con
şi Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F.l în R.P. Romînă. crările de îngrijire întîrzic. Duminică hoabc. O însemnată pierdere care va diţia esenţială în realizarea la
Au fost discutate probleme dc intere.) comun privind relaţiile bilaterale, deşi a fost zi frumoasă dc lucru, au ie aduce prejudicii întregii gospodării, tu tîmp a praşitului. fata de cc este
mişcarea muncitorească internaţională şi situaţia internaţională actuală. şit în cîmp doar cîţîva colectivişti turor colectiviştilor. Posibilităţi pentru necesar ca organizaţiile dc par
Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, cordială în spi prcîntîmpinarea acestui neajuns sînt. La tid să antreneze la muncă pe toţi
ritul unei depline înţelegeri reciproce. Adam Avrămoni, Boccat Ioana, Roma colectiviştii.
nescu loan B, Boccat Petru, Kiş loa- Clopotiva există oameni harnici. Acest Pînă la data dc 22 iunie a. c
lucru l-au dovedii colectiviştii an de
chiin şi alţii au lucrat în această zi cu situaţia primei praşile l,i porumb
an, Ar fi ruşinos ca în vara acestui an in gospodăriile colective se pre
hărnicie. Faţă de volumul mare dc lu culturile lor dc porumb să se compro zintă astfel :
înapoierea In capitală a delegaţiei crări cc trebuie executat aici se cerea mită.
Sebeş 96,15 %
P.M.R. CARE A PARTICIPAT LA LUCRĂRILE Cînd munca e lăsată de azi pe mîine l-f unedoara 93.0 %
Deva 8» .7%
Culturile de porumb ale colectivişti nizare şi desfăşurare a muncii de între
CONGRESULUI P.M.U.I lor din Dineul Mic şi Dineul Mare sînt ţinere a culturilor, a tărăgănat lucrurile Alba S2,4’/e
bune. Ploile căzute din abundenţă au fa de azi pe mîine.
vorizat dezvoltarea plantelor, dar o dată LI rari 80.!)*/,
Duminică dimineaţa s-a înapoiat în Răutu, de membri ai C.C. al P.M.R., dc O situaţie similară poate fi întîlnită
Capitală, venind de la Varşovia, delega activişti de partid. cu ele au crescut şi buruienile. Aceasta şî la G.A.C. din Dîncul Marc, (preşedin llaţep 7«,7 °/,
ţia Partidului Muncitoresc Romîn caic Au fost de faţă membri ai Ambasa impunea luarea de măsuri pentru ca te Găulea Aurel), unde din 118 ha. s-au
a participat la cel de-nl iV-lca Congres dei R.P. Polone în R.P. Romînă. praşila I să fie executată la timp. Consi prăşit manual numai 20 dc ha. Aşa stînd M iu ",2%
al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. ★ liul de conducere al gospodăriei din lucrurile se impune luarea dc măsuri
Din delegaţie au făcut parte tovarăşii La plecare, pe aeroportul din Varşo Dîncul Mic, (preşedinte Vinţan Aurel), pentru ca prăşitul porumbului să fie Oriştie 54,8 V,
Emil Bodnăraş, membru al Biroului Po via, delegaţia a fost salutată de Adam în loc să ia măsuri pentru buna orga de urgenţă terminat.
litic r.l C.C. al P.M.R., conducătorul llapaclci, membru al Biroului Politic al
delegaţiei, Maxim Bcrgbeanu, membru al C.C. al P.M.U.P., Andrze; Wcrblan,
C C. al P.M.R., prim-sccrctar al Comi membru al C.C. al P.M.U.P., precum şi
tetului regional de partid Cluj, Gheor- dc alte persoane oficiale.
ghe Diaconcscu, ambasadorul R.P. Ro (Agerpres)
mînc in R.P. Polonă. De la un an la
La sosire, pe aeroportul Bănoasa, altul se schimbă as
Laminorul de 650 mm. al C.5. Hunedoara. Macarale puternicer di dc tovarăşii Gheorghe Apostol, Leonte Festivalul filmului pectul satelor. Apar
membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi
rijate de oameni harnici, încarcă laminatele în vagoane. tot mai multe case
noi, spaţioase, lumi
romînesc noase şi confortabi
le. Ele sînt o măr
DIN EXPERIENŢA NOASTRĂ CONSTANTA 22 (de la trimisul spe turie a vieţii noi pe
care o trăiesc
azi
cia! Agerpres). —
Teatrul dc vară „Ovîdiu" din Ma colectiviştii.
maia a cunoscut duminică scara ani IN FOTOGRA
maţia nurilor manifestări culturale. In FIE : La Bîrcca
In organizarea muncii prezenţa invitaţilor, a oaspeţilor de podăriei colective
Mică, membrii gos
peste hotare şî a unui public numeros
s-a deschis primul Festival al filmului şî-au construit nu
romîncsc — manifestare organizată dc meroase casc noi.
In anul 1963 constructorii de pe şan aflate în construcţie. Sarcinile ce re rea staţiei centralizate de mortare şi Comitetul dc Stat pentru Cultura şi lata una din străzi
le satului.
tierul nr. 6 al T.R.C.H. din Brad au vin fiecărui maistru sînt discutate săp- betoane, cu ajutorul căreia s-a înlocuit Artă în scopul stimulării creaţiei na
desfăşurat o activitate dccoi espunzătoa- tămîna! în şedinţele operative. Toc cu producţia a 7 betoniere acţionate izo ţionale dc filme. Foto: V. ONOIU
re Cauzele au fost multe, însă cele acest prilej se face şî analiza amănun lat şi a 35 muncitori necalificaţi, pe Cuvîntul de deschidere a fost rostit
mai importante s-au dovedit a fi ncrit- ţită a realizărilor din ultimele 7 zile, care i-am folosit la alte lucrări. De marc dc Petre Nicolae, preşedintele Sfatului • ii 'V f
micitatca producţiei, ca urmare a nca- ceea cc ne permite să ne dăm scama eficienţă au fost şi măsurile aplicate în popular al oraşului Constanţa.
sigurăni unui front de lucru corespun unde sînt greutăţi în producţie şi cc privinţa mecanizării operaţiunilor dc
zător, folosirea iicraţionnlă a forţelor este necesar pentru remedierea situaţiei. vopsire, curăţarea parchetului şi mozai
dc munca şi ;\ utilajelor. Analizele amintite au o deosebită efi cului, folosirea schelelor dc Inventar, a
Sfîrşitul lumi ianuarie 1964 i-a găsit cienţă şi au dat rezultate «.lin cele mai buldozerului la cx'ccuţia tcrasamcntclor, Peste 270 tone de
pe constructori cu planul realizat. Dc buhe. Iată un singur exemplu: La precum şi organizarea muncii în două C o t i d i e n
atunci, succesele obţinute au fost dez schimburi la lucrările de roşu. Ultima legume livrate
voltate, astfel că la sfîrşitul primului măsură, ne-a dat posibilitatea să folo
trimestru şi în perioada care a urmat sim )a capacitatea nominală şi utilajele
şi-au realizat planul dc stat la toţi in- §A\ CttNSlTIRlLlIIM de ridicat. la U.R.C.C.
clicacorn. Acest fapt a tras după sine Scrisoare din staţiune M I N E R I I N E X C U R S I E
Andrei Dumitru, maistru: Noua, mai-
obţinerea „Drapelului dc şantier evi *41 AM! IRIIEPIE 8QME. ştinlor, ne revine sarcina de marc răs Cooperativele de consum din ca
denţiat în întrecerea socialistă", pe pundere dc a coordona efectiv lucră Pe adresa ziarului nostru a sosit Minerii Văii Jiului sînt cunoscuţi zent circa 60 de excursii la care au drul regiunii Hunedoara au preluat
trust. *4IA\II IRilIf^lE! o scrisoare din staţiunea balnco-clitna- azî ca mari iubitori de excursii şi dru participat maî mult dc 1.5C0 persoa în acest an din gospodăriile colective
rile din teren. Dc felul cum acţionăm însemnate cantităţi de legume şi zar
La solicitarea redacţiei ziarului nostru noi depind în cea mai mare măsură rea tcrică Slănic-Moldova, semnată dc un meţii. Pentru efectuarea excursiilor ne. Numărul celor plecaţi în excursii zavaturi pe care le-au pus la dispoziţia
tovarăşii mg. Hcrtl Carol — şeful şan blocurile C 16 şi C 18, la un moment lizările de ansamblu ale şantierului. grup dc oameni ai muncii din regiu mai îndepărtate şi dc durată, ci se fo peste hotare depăşeşte cu mult cifra consumatorilor. Cantităţile preluate
tierului, Andrei Dumitru — maistru şi Cum mi am organizat eu munca la ne.! Hunedoara. Printre cei aflaţi la losesc de avantajele create dc O.N.T. dc 100 mineri. însumează 271 tone dc diverse legu
Dumitru Botoroncca — şeful unei bri dat, lucrările au rămas în urma preve blocurile AS, A9, B 18 şi B 19, cc mi-au odihnă şi tratament în staţiunea a- Statisticile arată că filiala O.N.T. me printre care 68 tone dc ceapă
găzi dc zidari, au relatat din experienţa derilor gralicclor interne de execuţie şi lost încredinţate spre execuţie? Acţiu mintită se află loan Cocotă din Vul „Carpaţi" din Petroşani a organizat dc IOAN GiRNEAŢÂ verde. 42 tone salata, 91 tone spa
acumulată privind organizarea muncii exma posibilitatea depăşirii termenelor nile întreprinse dc mine au pornit în can, Iosif Istratc dc la preparaţii Pe- la începutul anului şi pînă în pre corespondent nac, 52 tone ridichi ctc.
dc predare. Fără a stînjem în ansamblu
pe şantier. totdeauna'dc la sarcinile sâpvămînalc, trila. C. Codreanu şi Marîa Istratc
producţia s-au luat forţe de la alte din Lonca şi alţii. V. TUDOREL
Ing. Hcrtl Carol: Cred că este foar blocuri aflate în construcţie, s-a inten primite în şedinţele dc plan operativ. A p r o a p e 8 3 . 0 0 0 v o l u m e
In scrisoare se spune printre altele:
te concludent să arăt la început că în sificat activitatea şi ca urmare lucrările In b.v/.a planurilor dc acţiune pe care „Ne aflăm dc maî multe zile în sta
1963 am realizat următorii indicatori de au fost readuse în grafic, ceea cc ne-a le întocmeam îmi stabileam necesarul ţiunea balnco-climatcrică Slănic-Mol Biblioteca centrală a oraşului regional şi cele peste douăzeci de publicaţii pe SPECTACOL
plan: producţie 89,95 la sută, producti permis să le predăm la 31 martie şi de materiale, utilajele şi forţele dc mun dova, la odihnă şî tratament. Pentru Deva cunoaşte o marc afluenţă dc ci riodice şi cotidiene.
vitate 88,59 la sută, iar la preţul de respectiv 11 aprilie a.e., ultimul cu circa că pentru perioada respectivă. condiţiile deosebite create, pentru a- titori. Aid, vîn zilnic să restituie ori să îndrumările şî sugestiile preţioase pe Colectivul Teatrului Naţional din
cost am consemnat o pierdere de 10 zile înainte de termen. O condiţie esenţială a succesului o împrumute cărţi circa 300 dc cititori. care cititorii le primesc din partea lu Craiova, care se găseşte in turneu prin
1.529.000 Ici. Dc cc? Mai întîi. pentru constituie aprovizionarea ritmică cu ma lenţia cu care sîntem înconjuraţi, Recent, fondul dc cărţi al bibliotecii s-a crătorilor bibliotecii îi fac să îndrăgeas regiunea noastră, a prezentat în sca
că n-am manifestat suficientă preocupare Paralel cu planificarea mai judicioasă mulţumim din inimă partidului. Cînd că biblioteca călcîndu-i tot mai des
a producţiei ne-am îndreptat atenţia şi teriale. Pentru ca echipele să aibă la dis îmbogăţit cu încă 478 volume dc lite ra zilei de 21 iunie a.e. în oraşul
pentru asigurarea fronturilor dc lucru, spic urmărjrca periodică a realizărilor. poziţie ritmic mortarul şi betonul, în ne vom întoarce la locurile noastre pragul. Mărturie sînt cele 78 600 dc vo Sebeş, piesa în 4 acte „Hagi Tudose"
sporirea productivităţii muncii, folosirea Pentru a ne da seama pcriluncnt care urma înţelegerilor cu şefii dc brigăzi, de muncă, vom depune toate efortu ratură beletristică, artă, ştiinţă, tehnică lume citite anul acesta de cei aproape de Barlni Dclavrancca.
judicioasă a forţelor dc muncă şi a uti este producţia realizată am întocmit stabilesc necesarul pentru o zi înainte rile pentru a răsplăti aşa cum se cu ctc. Biblioteca dispune azi dc un fond 5.200 de cititori. Spectacolul artiştilor craîovcni s-a
lajelor. La cele amintite trebuie adăugat grafice dc execuţie detailate, care cu la fiecare punct de lucru. Celelalte ma vine grija partidului faţă de sănăta dc cărţi dc aproape 83.000 volume. SILVIA CETEANU bucurat de mult succes, fiind aplau
şi faptul că organizarea muncii a lăsat prind cantităţile valorice, fizice şi ter teriale sînt aduse pentru o perioadă dc tea şi odihna oamenilor muncii". La dispoziţia celor interesaţi sînt puse bibliotecară dat cu căldură.
foarte mult de dorit. Dc aceea, cu aju menele lor dc execuţie pe fiecare lu muncă dc circa 7 zile. Avînd la dispo
torul organizaţiei dc baîă l ’.M.R., am crare. De asemenea, pentru obiectivele ziţie tot cc mi-e necesar, stabilesc, pe
început în anul 1964 o muncă mult îmi dc mai marc importanţă, uşor rămase baza planului operativ săptâmîna.l, sar
temeinic organizată. Planul t.'e stat a în urmă, cum sînt clubul de la Gura- cinile zilnice pe fiecare brigadă în
fost defalcat pe trimestre. In baza sarci barza şi uscătorul dc fructe, am întoc parte. Astfel, şefii de formaţii ştiu per In satul lui Aurel Vlaicu
nilor ce ne revin trimestrial, noi în mit grafice mult mai complete. manent ce trebuie să facă, dc cc au ne La co n cre t
tocmim planurile operative lunare şi Paralel cu organizarea şi urmărirea voie pentru cutare, sau cutare zi.
săptâmînalc de producţie, care cuprind mersului producţiei, conducerea şantie O mare atenţie acord şi urmăririi rea Manifestări consacrate
studii foarte amănunţite ale posibilită rului, sub îndrumarea biroului organi lizărilor sarcinilor planificate. Aceasta o Auiostropîtor.rca cu nr. 51313
ţilor dc producţie pe care le are şan zaţiei dc partid, a întocmit un plan fac zilnic, pe baza graficelor cc le am H D, aparţînînd I.G.O. Deva, a
tierul. In ele se prevăd forţele de mun M.T.O , în care majoritatea măsurilor la dispoziţie. Pentru informarea brigă Zilei aviaţiei R.P. ta in e
că, materialele şi utilajele necesare. Tea zilor ţm în ficixirc dimineaţă o scurtă ieşit în noaptea de 15 —16 iunie
tru a putea acţiona cît mai bine, pro sînt menite să conducă la creşterea şedinţă operativă dc JO—15 minute, în a.e. din garaj pentru a stropi
ducţia lunară se repartizează pe săp- productivităţii muncii. Dintre măsurile care se analizează cum a decurs numea Duminica, în satul Aurel nea satului unde Aurel Vlai străzile.
tămîni, pe maiştri şi pe obiectivele aplicate pînă acum se pot aminti crea (Continuare in pag. 2-uJ Vlaicu, raionul Orăştic au cu şi-a experimentat prime Nepăsător, şoferul a trecut
avut loc frumoase festivităţi le sale „păsări" dc zbor. peste zonele verzi, călcînd cu ro
consacrate sărbătoririi Zile! Aici are loc un scurt mi ţile din spate ale maşinii iarba
aviaţiei Republicii Populare ting, la care tov. loan Cîm-
ACTIVITĂŢI EDUCATIVE CU PIONIERII Romîne. pcanu, preşedintele sfatului şi florile.
Pe un timp minunat, îm popular raional a evocat în
brăcaţi în haină de sârbă cuvinte emoţionante, pline
II N \v a \ c a n t A satului dc pe meleagurile că inginer lomîn şi a relevat
dc căldură,
figura marelui
toarc, sute de
cetăţeni ai
ruia s-a ridicat ilustrul in aportul său deosebit pentru
ventator au pornit spre mo viitorul dc mai tîrziu al a-
După munca sîrguincioasă din cursul 1c. Pentru a cunoaşte obiectivele indus tive de pe raza oraşului, vor prezenta viaţîci romîneşti.
anului şcolar, munca încununată, in triale şi socir.l-culturale ridicate în ulti pentru muncitorii constructori, pentru numentul lui, situat în ini In continuarea festivităţi
ma satului.
cea mai mare parte, cu rezultate bune mul timp vom organiza 2—3 excursii colectivişti programe artistice. lor, a urmat un program
şi toarte bune la învăţătură, majorita de o zi la Simeria şi Hunedoara. Itinc- Dimineţile de basme îi vor purta pe Orele 10 dimineaţa. Stau artistic dat de formaţii
tea pionierilor şi şcolarilor au început rariile şi obiectivele fiecărei excursii au copii în decorul lor feeric, concursurile de gardă militari şi ofiţeri artistice clasate pe primele
vacanţa. fost din vreme stabilite. gen „Drumeţii veseli" pe tema „Dezvol ai Forţelor Aeriene Romi locuri In faza regională a
ne, pionieri. Apoi, se depun
Şi în acest an partidul şi guvernul La adunările cu ternă sau întîlnirilc tarea regiunii Hunedoara în cei 20 dc ani coroane de flori din partea
nostru au asigurat şcolarilor condiţii ce vor fi organizate cu activişti de de la eliberare" concursurile de ghici Forţelor Aeriene Romîne, celui de-nl Vll-lca concurs
al formaţiilor artistice
deosebite pentru a-şi putea petrece va partid şi dc stat, pionierii vor afla tori, recitări ctc., vor fi un bun prilej amatori. de
canţa intr-un mod cît mai plăcut. Iu multe lucruri noi şî interesante. Des de completare a cunoştinţelor şi dc a comitetului executiv al sfa
întreaga ţara se organizează tabere de pre minunatele condiţii dc viaţă şi în adăuga noi cărţi la biblioteca perso tului popular raional, pio La festivităţile consacra
odihnă, tabere turistice, tabere locale, văţătură se va vorbi în cadrul unei n- nală. nierilor dc la ŞcoaLa me te sărbătoririi Zilei aviaţiei
excursii şi alte activităţi care vin să dunări cu tema. „Cc a dat regimul dc- Nici activităţile sportive, atît dc die „Aurel Vlaicu" din R.P. Romîne, la Aurel Vlai
completeze tabloul minunat al zilelor mocrat-popular tineretului". De aseme iubite de elevi, nu au fost omise din Orăştîe, gospodăriei colecti cu au participat de aseme
de vacanţă. nea, va avea loc un foc de tabără în program. In timpul vacanţei se vor nea reprezentanţi ai orga
In vara aceasta, pe întreaga perioadă chinat sărbătoririi celei de a XX-a a- desfăşura o scrie de competiţii sporti ve dîn sat ctc.
3 vacanţei, în oraşul Deva vor func niversări a eliberării patriei de sub ju ve : concursuri de tenis dc masă, înot, După ceremonia depune nelor locale de partid şî dc
ţiona două tabere locale, unde pionierii gul fascist. şah, volei, aruncări la ţintă etc. rii coroanelor dc flori, se stat, oameni ai muncii din
şi şcolarii vor găsi multiple miiloacc de In timpul vacanţei, pionierii vor Acestea sînt doar cîteva din acţiu păstrează un moment dc re raion, precum şi mulţi ce
recreerc şt destindere. participa, ca în fiecare an, Ia siriusul nile ce vor fi organizate în zilele de culegere în memoria acelui tăţeni bâtrîni care l-au cu
Ţinînd seama de dorinţa copiilor, spicelor, precum şi la alte munci pa vacanţă Ia Deva, activităţi plăcute, noscut şî au copilărit îm
manifestată în fiecare vacanţă, am pla triotice. contribuind astfel la tradiţio recreative şi instructive, despre care, care a fost pionierul avia
nificat o serie dc excursii frumoase, nala acţiune „Spic cu spic, patriei cu siguranţă, pionierii îşi vor aminti cu ţiei romîneşti. însoţiţi apoi preună cu Aurel Vlaicu,
care le vor oferi prilejul să cunoască snop“. drag multă vreme de acordurile fanfarei, par printre care şi fratele aces — Tovarăşe, aceasta c 7on$
frumuseţile împrejurimilor, să-şi com Pionierii vor vizita apoi şantiere de MIRCEA FARCAŞIU ticipanţii pornesc în coloa tuia, loan Vlaicu. verde...
pleteze ierbarele, insectarele, pietrare- construcţii şi gospodării agricole colec directorul Casei pionierilor Deva Casa-oiuzeu unde a crescut şi a trăit ‘Avram lancu. ne spic cîmpia din margi GH. JURCA — Şf/ti amice...