Page 77 - 1964-06

Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Ocj s-a înapoiat in Capitală
PROIEMIÎJ D/iV l'O M E ŢMULP-, UK I J I V M

Marţi dimineaţa a sosit în Capitală preşedintele Cu acelaşi tren a sosit Arso Milatovicî, ambasadorul
Consiliului de Stat al R. P. Romîne, prim-sccrctar al R.S.F. Iugoslavia în R.P. Roniîiu.
C.C. al P.M.R., Gheorghe Ghcorghiti-Dcj, venind de la In gara Bănoasa au fost prezenţi tovarăşii Gheorghe
întilnirca pe care a avut-o cu Iosip Broz Tito, preşedin­ Apostol, Petre Borilă, Nicolac Ccatişcscu, Chivu Stoitra,
tele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al C.C. al U.CE, Alexandru Draghici, Alexandru Moghioroş, Alexandru
in apropiere de Timişoara. Bîrlădeanu, Dumitru Coliu, Lcontin Sălăjan, Ştefan Voitec.
De asemenea, au sosit tovarăşii Ion Gheorghe
Maurer, Emil Bodnăraş, Leonte Răutu şi Corneliu Mă- Au fost de faţă reprezentanţi ai conducerii Ministeru­
lui Afacerilor Externe precum şi membri ai ambasadei
nescu, ministrul afacerilor externe, care au participat la
întîlnire. R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti.

CU PLANUL SEMESTRIAL ÎNUEPLINIT
Cotidiene

Sectorul I I I al E.M. Lupeni

In ziua de 18 iunie minerii din sec­
Fur na!işti în excursie torul III al minei Lupeni nu trimis la tone de cărbune cocsificabil. Prin folo­
sirea raţionala a materialului lemnos şi
Să urgentăm Luerărilt. furnalişti de la U. V. Călan au ziuă ultima tonă de cărbune din planul extinderea pe scară largă a susţinerii cu
Zilele trecute un grup de
36
noile materiale, precum şi prin econo­
primului semestru al anului.
In primele 6 luni din acest an, îndru­
organizat prin O.N T. Carpaţi o maţi îndeaproape de organizaţiile de misirea de energic electrică şi pneuma­
tică, colectivul sectorului III a realizat
frumoasă excursie în oraşul Sibiu. partid, ci au acordat o deosebită atenţie în această perioadă 87.288 lei economii
Ei au vizitat printre altele Mu­ sporirii productivităţii muncii în aba­ la preţul de cost.
zeul Bruckcntal şi Dumbrava, iar taje. Pe această , calc nu extras peste A. MICA
de Î ntreţinere a ciuturilor Ziua a doua au petrecut-o la sta­ sarcinile de plan mai mult de 15.000 corespondent
seara staţiunea Ocna Sibiului.
ţiunea Păltiniş.
E. DURLESCU Preparaţia Petrila—sectorul prelucrare
corespondent
Colectivul de muncitori, tehnicieni şi sarcinile planului de prelucrare pe pri­
nele şi organizaţiile de partid se preo­ mare a folosirii din plin a timpului ingineri din sectorul de prelucrare al mul semestru al anului.
cupă cu răbdare şi perseverenţă de an­ prielnic, mijloacelor mecanice şi antre­
Zilele călduroase din ultima trenarea colectiviştilor la muncă şi re­ nări! unui număr sporit de colectivişti Spectacole de teatru Preparaţiei Petrila, îndrumat de organi­ In timpul caic a trecut din acest an
s-au produs peste plan 14.000 tone de
vreme permit o dezvoltare nor­ zultatele sînt bune. Ia lucru, praşila II la fioarca-soarclui, zaţia de partid, a obţinut un frumos cărbuni brichetaţi.
rezultat în întrecerea socialistă ce
se
mală a culturilor, ceea ce va duce Iubitorii de teatru din oraşul desfăşoară în cinstea celei de a XX-a
la realizarea ţi chior la depăşirea cartofi, şi sfeclă este pe sfîrşitc, iar acum Deva, au vizionat în zilele de 22 aniversări a eliberării patriei. In ziua de
producţiilor planificate. Dar avan- Se poate realiza se lucrează Intens la îngrijirea culturii şi 23 iunie a.c., comedia „Şeful CONSTANTIN BĂDUŢA
i tajelc create de timpul favorabil porumbului. sectorului suflete'1, de Al. Mtro- 15 iunie colectivul secţiei şi-a îndeplinit corespondent
trebuie să fie însoţite şi de o ac­ In acele gospodării colective unde dan, interpretată de colectivul
tivitate intensă pentru întreţine­ şi mai mult Teatrului de Comedie din Bu­ întreprinderea „Marmura“ Simeria
rea tuturor culturilor prăjitoarc. munca a fost bine organizată lucrările cureşti.
In majoritatea gospodăriilor la praşila I s-au terminat. De exemplu, Din distribuţie au făcut parte O veste asemănătoare am primit şi şi-a depăşit lună de lună sarcinile de
colective din regiune acest lucru Gospodăriile agricole colective din la gospodăria colectivă din Sălciva pri­ Radu Bcligan, Altist al Poporu­ din partea tovarăşului inginer Nicolae plan. Ca urmare, muncitorii de aici au
a fose înţeles pe deplin. Drept re­ raionul Sebeş cultivă anul acesta cu ma praşilă s-a terminat pe toate cele lui, Vasilica Tastaman, Amza Pel- Ciobotca, directorul întreprinderii reuşit să-şi îndeplinească planul semes­
zultat, ele au terminat prima pra- porumb mari suprafeţe de teren. Mobi­ Ica şi alţii. „Marmura1* din Simeria. Coresponden­ trial cu 14 zile mai devreme şi să rea­
\ şilă la porumb, iar acum execută lizaţi de consiliile de conducere, colec­ 160 de hectare ocupate cu porumb. Pa­ Direcţia de scenă aparţine ma­ ţa primită tic la dînsid relevă faptul că lizeze economii Ja preţul de cost, peste
de zor praşila a doua. In unele tiviştii participă cu entuziasm la lucră­ ralel cu lucrarea amintită s-a făcut şi estrului emerit al artei, laureat al întreg colectivul de muncă al întreprin­ sarcina prevăzută, în valoare de 196.C00
unităţi însă, chiar praşila I este rile de întreţinere a culturilor. rărîtul plantelor pe rînd, asigurîndu-se premiului de stat, Moni Ghclcr- derii, antrenat în întrecerea socialistă, lei.
mult rămasă în urmă, Stadiul în Ca urmare a bunei organizări a mun­ o densitate corespunzătoare de Ia o tar­ tcr.
caic se afla ieri această Iudaic cii, participării unui mare număr de co­ la la alta în funcţie de fertilitatea so­ Conţinutul piesei cit şi înalta
de întreţinere a culturilor prăşi- lectivişti la lucru şi a sprijinului meca­ lului, hibridul cultivat şi alţi factori pregătire artistică a actorilor nu
nizatorilor, s-a reuşit ca pînă în ziua contribuit la reuşita deplină a
toare reflectă cu prisosinţă acest care influenţează asupra producţiei.
de 23 iunie a.c. praşila I la porumb să spectacolului.
lucru.
fie executată în proporţie de 96,3 la Rezultate bune s-au obţinut şi în gos­
sută. Tot pînă la această dată s-a execu­ podăria colectivă din Boz unde au fost ÎN STAŢIUNILE
tat praşila a doua Ja cartofi în propor­ prăşite 125 de hectare din cele 146
ţie de 63,3 Ja sută, fioarca-soarclui 77 cultivate, iar la G.A.C. din Lăpuşnîc
Intr~o singură zi la sută şi sfecla de zahăr 98 la sută. s-au aplicat lucrări de întreţinere pe 111 DE O D I H N Ă
Aceste rezultate sînt o dovadă a pre­ ha din cele 120 ocupate cu porumb. Frumoasele staţiuni balnco-cli-
de
60 hectare ocupării pe care atît organizaţiile ale Rămaşi în urmă cu întreţinerea po­ matencc din ţară găzduiesc de la
conducere
partid,
consiliile de
G.A.C., toţi colectiviştii o manifestă rumbului sînt colectiviştii din Vcţel. Ei un an la altul tot mai mulţi oa­
meni ai muncii.
In acest an colectiviştii din Cioara, faţă de întreţinerea culturilor. Dar dacă au prăşit pînă acum abia 89 de hectare Numai în primul trimestru al
raionul Orâştic au însămînţat cu po­ în marca lor majoritate gospodăriile din cele 207 ha ocupate cu această acestui an de Ia Exploatarea mi­
rumb pentru boabe o suprafaţă de 2*19 agricole colective au reuşit să fie cu lu­ nieră din Louea peste 360 mun­
hectare propunîndu-şi să obţină circ crările la zi, mai sînt unele unde munca plantă. O situaţie similară poate fi în- citori şi-au petrecut concediul de
2000 kg. porumb boabe la hectar. Pen­ nu se desfăşoară în ritm susţinut. Prin­ tîlnită şî la gospodăria agricolă colec­ odihna în staţiunile de pe litoral
tru aceasta ei au stabilit ca toate lucră­ tre acestea pot fi amintite gospodăriile tivă din Cîmpuri unde mai sînt de pră­ sau în cele de la munte.
rile de însămînţat şi întreţinere să fie colective din Lancram, Deal, Pitica şi şit 40 de hectare. Printre aceştia se numără mine­
executate la timp şi în bune condiţiuni. Gunţa, unde praşila J, la porumb mai rii loan Compodi, Moisc Danciu,
Cînd a sosit timpul prăşitului s-a trebuie efectuată pe suprafeţe între 10— In aceste unităţi munca nu a fost te­
50 ha. meinic organizată, participarea colecti­ Clement Bîrluţ, Iuliu Dcak şi
constatat însă o slabă preocupare pentru Frumuşeii pe verticalii! Au deve­ artificierul Dominic Marian.
mobilizarea colectiviştilor la muncă. Faţă de această situaţie, se impune viştilor la lucru este necorespunzăton- nit astăzi nelipsite vieţii noastre co
Din această cauză, pînâ în ziua de 23 ca organizaţiile de partid din gospodă­ re. Ui ganiznţiilc de partid din aceste lidienn. De la o margine la alta a
iunie, aici se executase praşila I pe nu­ riile amintite să îndrume consiliile de gospodării trebuie să ia cele mai efici­ regiunii ele se înşiră în tot mai mul • 90 tone nutreţuri
mai 51 la sută din Suprafaţa ocupată conducere în mobilizarea tuturor forţe­ ente masuri menite să ducă la terminarea fe oraşe, ca un şirag de perle stră­
cu porumb. O asemenea stare de lu­ lor existente, pentru ca într-o zi sau lucitoare. Hunedoara, Deva, Pclro-
cruri nu mai putea continua. De aceea, două praşila I la porumb să fie termi­ grabnică a primei praşilc la porumb. însilozate
organizaţia de partid, a trecut la mobi­ nată. Este un lucru pe deplin posibil. Este necesar ca munca să înceapă mai şaniul, Cugirui Bradul şi toate cele­
In gospodăriile colective amintite exi­
lizarea tuturor colectiviştilor explicîn- de dimineaţă şi să se prelungească pînă lalte oraşe ale regiunii construiesc Sectorul zootehnic al gospodă­
Hu-sc fiecăruia pe bază de calcule con- stă suficiente forţe care, bine organi­ scara tîrziu. întruna. Nu se demontează bine o riei colective din Leşine, raionul
zate şi conduse, pot realiza şi mai mult.
ci;cte..cc pierderi se vor înregistra Ia pro­ Timpul este preţios, fiecare zi picr- llia, este în continuă dezvoltare.
ducţia de porumb dacă praşila iui se schelă şi se ridică alta. Se înalţă se­ Paralel cu aceasta, colectiviştii de
‘ va executa la timp Ca urmare, piuă dttiă conduce la diminuarea recoltei. meţe noi blocuri pentru oamenii aici au luat şi măsuri corespun­
ieri, pe tarlalele acestei gospodării, ocu­ R e z u l t a t e Este necesar apoi să se ţină scama şi muncii, se înfăptuiesc sarcinile tra­ zătoare pentru asigurarea bazei
pate cu culturi prăşitoare, au fost pre­ de faptul că în această perioadă tre­ sate de partid de a se crea condi­ furajere. De aceea, pe lingă recol­
tarea la timp a fînurilor naturale
sub posibilităţi ţii tot mai bune de viată pentru cei s-a trecut şi In însilozarca de
zenţi peste 400 de colectivişti. Organi- buie să se facă şi recoltatul furajelor,
zîndu-şi bine munca ci au reuşit ca pînă iar timpul secerişului se apropie tot care lucrează în uzine şi fabrici, in nutreţuri timpurii. Astfel, în
seara să execute praşila I pe o supra­ mai mult. Iată de ce se impun măsuri cursul zile: de ieri, colectiviştii
Şî în G A C. din raionul Ilin, în acea­ mine şi pe şantiere. M ii de aseme­
faţă de 60 hectare. Acest lucru a dove­ stă perioadă, se munceşte cu forţe spo­ operative din partea organizaţiilor de din Lcşnic au terminat de însilo-
dit încă o dată că atunci cînd orga­ rite la întreţinerea culturilor. Ca ur­ partid din aceste unităţi. nea oameni care locuiesc in ele se zat 90 tone de nutreţuri consfînd Stai Şt priveşti îndelung frumuseţea oferita de amurg pe melea­
din secară furajeră în amestec cu
bucură de confort şi lumina.
alte leguminoase. gurile Cimpului Neag Foto : N. MOLDOVAN
CALIFICAREA — Qxijă (faţă de. tiSth.ung.ahx
LA NIVELUL
TEHNICII AVANSATE
elevi strungarii instructori şi cum se în­ cuparilc noastre. An de an au fost or­ cahbrări corecte pentru toate sortimen­
Cu cîtcva zile în suşesc cunoştinţele practice. Fiind în­ ganizate cursuri de îmbogăţire a cunoş­ tele de profile pe oricare din maşinile
urmă Ia S.M T. Ha­ Buna funcţionare a laminorului de­ drumaţi cu grijă mulţi dintre elevi au tinţelor, în cadrul cărora s-au predat la care se executa calibrâri de cilindri,
ţeg s-a terminat re­ pinde în marc măsură de felul în care ajuns să se ridice la nivelul strungari­ lecţii cu privire la noţiuni de aritme­ ceea cc-i foarte important.
paratul utilajului a- sint efectuare lucrările de întreţinere. lor buni. Exemple avem pe Gheorghe tică — tlivizibilitate, rapoarte şi pro­ Un rol de scamă la obţinerea acestor
grîcol cu care se va Acestea la rîndul lor reclamă înlocui­ Mormoloc, loan Chifor, Victor Dugacî, porţii, noţiuni de geometrie, trigonome­ rezultate l-au avut şi consfătuirile lu­
lucra în campania rea a o seric de piese deosebit de im­ Sas Bels, Victor Scarl.it, Marin Roşu şi trie, diverse calcule — conicităţî, prelu­ nare de producţie, care* au constituit o
de vară. portante, executarea cărora depinde în crări de piese excentrice, dimensiunile adevărată şcoală de educaţie şi . îndru­
IN FOTOGRA­ ultimă instanţă de priceperea strunga­ alţii. cuţitelor pentru diverse filete cu profil mare.
FIE : Comisia de rilor, de pregătirea lor profesională. Organizaţia de partid a căutat să cui special, roţi dinţate ş a. Muncitorii lăcătuşi şi reglări de la
recepţie verifică fe­ Este necesar ca fiecare muncitor, din tive în rîndul tinerilor dragoste pentru maşinile de cojit nu venit aici ca ncca-
lul în care au fost fiecare schimb, să fie capabil să realizeze învăţătură, pentru a merge niaî de­ Cursurile s-au organizat pe baza unor lificaţi. Ei au fost instruiţi asupra mo­
efectuate reparaţiile orice lucrare. In acest scop, la secţia parte pe drumul îmbogăţirii cunoştinţe­ programe analitice judicios întocmite. dului cum să lucreze la maşini şi îndru­
şi reviziile tehnice. noastră s-au folosit toate formele şi mij­ lor profesionale şi de cultură generală De buna desfăşurare a lor s-au îngrijit maţi spic cursurile de calificare. Re­
loacele pentru calificarea şî ridicarea ca­ Astfel mulţi dintre ci au urmat cursu conducerea secţiei, comitetul U.T.M. zultatele au fost cit se poate de bune.
şi grupa sindicală din cadru! strun-
lificării tinerilor strungari înccpînd cu rile şcolii serale, iar alţii cursurile şcolii gărici. Lecţiile au fost predate de Ca urmare a preocupării pentru creş­
elevii de la şcoala profesională. de maiştri. inginerii Filimon loan şi Pădure Rc- terea nivelului profesional al oamenilor
Pentru ca la terminarea perioadei de Dar în rîndul strungarilor din secţia mus cu multă răspundere. şi mai ales a celor tineri munca în sec­
ucenicie elevii strungari să devină mese­ noastră au venit şi tineri din alte secţii ţia noastră so desfăşoară în cele mai
T i In urma frecventării cursurilor de
riaşi pricepuţi li s-a pretins în primul ale combinatului, din alte întreprinderi, completare a cunoştinţelor strungarii bune condiţiuni ; reuşim să asigurăm
rînd prezenţa regulată la practică. Zilnic îmbogăţirea cunoştinţclur profesionale losif Tcodorescu, loan Moraru, Victor secţiei atît cilindrii necesari liniei de la­
se controlează modul cum se ocupă de ale acestora a fost încă una din preo- Augaci, Alexandru Cămărăşan, Bel Is minare cit şi piesele necesare întreţine­
Szcsz şî Albiţa Stelian de la strungăria rii agregatelor.
de piese, au ajuns să execute orice lu­ AUREL MIHAILESCU
LAUDA A N ILO R 20 Constituţia din 1923, privind dreptul ţcl, Hărau, Muncclul Mic, Brantşca, mus Nclcga, loan Popa, Gh. Dojcscu, laminor 800 mm. C. S.
maistru strungar, secţia
crare în bune condiţiuni. Tineri ca Rc-
la învăţătură şi obligativitatea învă-
Lăptigitil de Sus. Visca, se construiesc
Hunedoara
execută
loan Chifor, Gh. Mormoloc,
ţămîntulni elementar, a rămas literă
sau au fost date în folosinţă noi şcoli.
moartă. In satele de munte majorita­
Birăşti,
te — Dănufeşti, Gcalacuta,
tea locuitorilor erau neştiutori de Acolo unde nu se putea vorbi de car­
carte, iar în cele de şes situaţia nu Runeşor, Luneşoara, Petreşti — copiii
diferă prea mult. învaţă azi în localuri noi. L a c o n c r e t
— Din referatul tovarăşului Pcica, cut au rămas aceleaşi. Şi aceste cifre llia, clasele I—XI în anul şcolar 1963 — Ea chemarea Partidului Muncitoresc Şcoli şi şcoli : 85 a cîte 4 ani, 21 a
reiese că s-au construit 53 de şcoli par strîmbe... ,,901 elevi declaraţi re­ 1964. Reţineţi : 935, iar cu 20 de ani Rotnîn, învăţătorii au răspuns pre­ cîtc 7 anî, 2 şcoli medii. In total 108,
noi cu 142 săli de clasă. petenţi intr-un an din lipsă de con­ zent. Au pornit sinuoasa muncă de Dîn acestea, 59 sînt ridicate din te­
— Nu, 59 cu 162 săli de clasă. diţii materiale ; nici un cinematograf alfabetizare. Cu lămpaşul în mină şi cu melii.
— Că numărul cadrelor didactice ia o populaţie de peste 50.000 de lo­ sticla de petrol în buzunar, învăţă­ Cifre la care se adaugă altele caro
a ajuns Ia 316... cuitori; la Bătrîna, Muncclul Mare, $ In raionul llia, în anul torul Constantin Loga din Stînceşti- vorbesc despre prezentul ce cutreerl
— Ea 326. Visca, în satele de munte, frecvenţa şcolar 1942^1943, din numărul Ohaba trecea seară de seară pe la ca­ aşezările din raionul llia, 98 de că­
— Că, în trecut, în raionul 11 ia, nu elevilor Ia cursuri era de numai 31 1 (ic 2.700 de elevi înscrişi la sele unde se adunau neştiutorii de mine culturale. Cîtc au fost ieri ?,
a existat nici un cinematograf, iar la sută". şcolile piimarc (alte şcoli nu c- carte. Şi ca el au făcut poate la fel două. Azi 33 de cinematografe. Ieri,
acum sînt 24 de cinematografe săteşti Cifrele din referat, caic se referă la xislttu), au încheiat cursurile toţi cei 100 de învăţători din raion. niciunul. Citiţi şi gîndiţi. Cum au
şi unul-*.. prezent, sini depăşite. Nu mai cores­ doar 38,36 la sută. Din lipsa de O confirmă foştii analfabeţi Cornelia trăit oamenii, cc bucurii au avut }
— Nn, 33 cinematografe săteşti. pund pentru că şi în raionul llia, ca îmbrăcăminte, şi condiţii de în­ Achim şi Aron Gostian din Faţa Ro­ Să nu vorbim despre bucuria pe
— Tovarăşe Stănilă, vrei cu orice peste tot în oraşele şî satele patriei văţătură, 418 elevi au Joşi re­ şie, Florea Achim din Răchîţcana, care o simte familia Burza din Almaş-
preţ să mă încurci ? noastre, bate pulsul zilelor noi, se traşi, iar 901 au lost declarai) Aron Bcndca din Piatra, Petru Pârău Seliştc cînd primeşte scrisori în care
simte mina harnică a oamenilor li­ repetenţi. din Lăpuşnic, omul căruia gospodarii
— Nicidecum. Dacă ar fi aici to­ Eugen, băiatul, student la filologie, j Clara Salmen şi
varăşul Peica ţî-ar spune la fel. beri, care schimbă cu fiecare zi faţa O La recensămmlul din 1943. satului îi dau mereu votul din ’50 în­ vorbeşte despre succesele lui la în- i Lucia Androni, lu­
— Bine, dar referatul ? localităţilor. în raionul Iha. Iu o populaţie coace pentru că ştie să conducă cu văţătură, nici despre pregătirile pe | crătoare la secţia de
z ’ onstantin Contoloru luă biletul, de 49.089, au losl înrcqislruti pricepere treburile obşteşti.
— E depăşit. Azi nu te mai poţi se aşeză în bancă, apoi îşi arun­ care le face familia Marian din llia, frizerie nr. 2 a coo­
ghida după un referat întocmit cu că privirea spic soţie. Ileana clipi din cu neştiutori de cat le. 13.33-1. Ar trebui să-l lăsăm să vorbească pe aşteptînd-o pe Maria să sosească de la
luni în urmă. Nu mai vorbesc de ani. ochi în semn de mulţumire. © In sa le le de manie Ho ia baci Trif, fostul analfabet. Să vor­ facultate, din Bucureşti, nici de fa­ perativei meşteşugă­
Ni se întimplă des să schimbăm li­ Birzii, Menşor, llraşeu, ptopor- bească despre lumina ce i-a intrat în miliile Cioară din BrÎ2nic, Pop din reşti „Retezatul" din
nele situaţii. Alte cifre, alte date... Pe coala albă, Constantin scrise : (ia neştiutorilor de caile s-o suflet, pe omul care a cerut să facă llia, Nan din Certei, care aşteaptă să Haţeg, manifestă
Vc/.i bine că nu vreau să te încurc. „Subiectul II. Evocarea trecutului glo­ ridicat la 81 la sulă. parte din comitetul de construcţie a sosească în vacanţă copiii de la uni­ lipsă de respect faţă
rios de luptă naţională în opera lui
Cei doi oameni din biroul secţiei Eminescu, Coşbuc, Delavrancca, Sa- şcolii din Faţa Roşie. Să spună şi el versitate. Să nu vorbim nici despre
de invăţămînl au continuat să note­ doveanu". Şi începu să serie... @ In alara celor două cămi­ cc a simţit cînd a pus prima cărămi­ bucuria şi voia bună cc a străbătut de clienţi.
ze . ne culturale din Gurasadu şi dă la şcoala cc s-a ridicat în sat, cc satele de cînd cu concursul al VIl-lea,
îfre, cifre... Mereu mai mari, In aceste zile la Şcoala medie din le-a spus oamenilor cînd le-a cerut cînd mii de tineri şi vîrstnici s-au în­
v mereu depăşite. O situaţie în­ llia trăiesc emoţia firească a exame­ Almaş-Sclişlc, in Inlrcqul raion să plină umărul la construcţia şcolii ! trecut în joc şi cînt în cele peste 200
tocmită în urmă cu cîtcva luni, azi nului de maturitate 80 de absolvenţi n-a existai nici o alia insli/u/ie C trâbaţi azi satele de munte, sa- de formaţii artistice... Să nu vorbim
nu mai corespunde. Faptele, viaţa, Maria Şerbeî, Stela Dan, Elena Mîclea, de cultură. ^ tcle de şes ale raionului llia. In nici despic ceî înlîlnlţi seară de seară
cer să se adauge cifre noi. Petrişor Sonoc şi alţi 50 au urmat cele mai îndepărtate cătune, Delani, în bibliotecile săteşti, ci să vorbim
cursurile la 21. Ceilalţi 26, printre Faţa Roşie, Merîşornl de Munte, in- despre cliipul senin de azi al oameni­
O asemenea situaţie se găseşte şi Ia
caic şî soţii Contoloru, au fost în­ tîlneşti şcoli. Ea Visca, Vorţa, Suli- lor dîn satele raionului, despre vorba
secţia de invăţămînl a Sfatului popu­ scrişi la fără frecvenţă. Au muncit şî în urmă, 84. Comentariile sînt de ghete, Muncclul Marc, Vărmaga, Bă­ lor caldă în care aduc mulţumire vre­
lar raional llia. E concepută chiar de au învăţat pentru a-şi completa stu­ prisos. trîna, acolo unde întunericul a fost murilor noi, conducătorilor ei drepţi,
şeful secţiei, de tovarăşul Amlronic diile. A nul care a pus hotar între şcoa- mai dens, copiii ţăranilor fac azi cu­ celor care le-au adus în suflet şî în
Numărul absolvenţilor Jiu acest an J ^ la veche şi şcoala nouă, anul noştinţă cu operele scriitorilor noştri viaţă lumină. Pe chipurile şî în vorba — jVu vo supăraţi. Moi trebuie să
Peîca. Numai că din datele trecute în aştept mult ?
vine să întregească o cifră : 935. Ea reformei învăţămîntului, a găsit în ra­ clasici şi contemporani, rezolvă pro­ lor vom întîlnî laudă anilor noştri
această situaţie, în urmă cu cîtcva reprezintă numărul elevilor care au ionul llia multă întunecime. $i aici, bleme de geometrie şi algebră, încep noi, laudă anilor 20. — DcocamdQlâ sintem.. ocupate
luni, doar cifrele care se referă la tre­ frecventat cursurile Şcolii medii din ca peste tot în ţară, legile scrise în să cunoască cuceririle ştiinţei. La Ve- L U d A LICIU (IM ).
Desen de V. MIHÂILESCU