Page 79 - 1964-06

Nr. 2950 Drumul socialismului Pa$.

f i t s p r i j i n u l

§urnalişti!or

în cinstea celei dc-a XX-a ani­ OPINIA DE MASA Pierderile înregistrate Io preţul de cost în s a u 1 5 1
In î*trecerea cc sc desfăşoară
versări a eliberării patriei, furna- 1 1 3 5 luni de E.M.URICAHI pentru depăşirea
liştii şi-au propus ca obiectiv
principal realizarea şi depăşirea ÎN ACŢIUNE procentului admis de cenuşă
angajamentului anual la fontă,
cu cocs economisit. îndrumaţi
îndeaproape de organizaţiile de In primele patru luni ale anului, Exploatarea miniera Lupcnî nu s-a în­ ECHIVALELAZA CU I
partid, ci desfăşoară o muncă în­ cadrat în indicele de calitate planificat. Aceasta a avut pe de o parte o in­
sufleţită pentru a da viaţă anga­ fluenţă negativă asupra rezultatelor bune obţinute în producţie, exploatarea
jamentului luat. Reducerea con­ fiind penalizată cu peste 8.000 tone dc cărbune, iar pe altă parte a îngreunat
sumului de cocs pe tona de fon­ activitatea preparaţiei.
tă este însă condiţionată în mod Comitetul de partid a analizat în luna aprilie, într-o şedinţă plenara, cau­
deosebit de calitatea cocsului, zele care au făcut ca exploatarea să nu se încadreze în indicele dc calitate
care depinde de procentul de ce­ a recomandat conducerii tehnice sS ia măsuri în vederea îmbunătăţirii asisten­
nuşă din cărbunele cocsificabil ţei tehnice, a iluminării corespunzătoare a locurilor dc munca, aplicării co­
extras de minerii din Uricani, recte a metodelor selective dc exploatare.
Măsurile au fost susţinute de o muncă politică perseverentă pentru forma­
Lupcni şi Vulcan.
rea unei puternice opinii de masă împotriva celor care contribuie la creş­
In lupta pentru îmbunătăţirea terea cenuşci din cărbune, pentru traducerea in viaţă a iniţiativei „Nici un va-
calităţii cărbunelui, colectivele de gonet de cărbune rebutat*'. La indicaţia comitetului de partid, 2tenţia gru­
muncă ale celor trei exploatări pelor sindicale a fost îndreptată mai mult spre îmbunătăţirea calităţii cărbu­
nelui. In fiecare adunare a grupelor sin- ----------------------------------- M A 8 I N I d e c u s u t APAQATE DE Q A D I O M A Ş IN i\ DE S P A L A T CUPE
au aplicat la condiţiile lor valo­ TE LE V IZO A R E
dicale maiştrii prezintă informări des- ţ £ r W LUPFN/
roasa iniţiativă a minerilor din pre cauzele care au dus la depăşirea pro- - L . m , L U r u / i / II DÂRCLE" ALBA LUX 4”
Teliuc, „Nici un vagonct de căr­ centului admis de cenuşa, Brigăzile care_______________________ LEANA w C O S M O S 1
bune rebut.it** pentru şist vizibil. nu dau atenţia cuvenită calităţii sînt puSc Jn discuţia colectivului şi sc iau
Mereu actuala, aplicarea consec­ măsuri imediate pentru lichidarea deficienţelor dc la locurile de muncă. Este
ventă a iniţiativei arc în prezent edificator în acest sens exemplul brigazj|0r lui Sava Băcanu şi Ioan Gîrcn care
evacuează cărbunele prin acelaşi rostogol. Ei au fost criticaţi pentru faptul
o importanţă deosebită. îndru­ câ îşi dezic reciproc răspunderea pcntru calitate, în loc să aleagă cu griiă l a E x p l o a t a r e a m i e e r â w E l C Â R f
mate dc organizaţiile de partid, şistul vizibil în abataj. Recunoscîndu-şi vina, cele doua brigăzi s-au ocupat cu ---- --------------------—— -— •-— —— m-----n r r T " " ' ‘ ■1
conducerile tehnice ale celor trei ma» multă atenţie dc alegerea şistului vizibil, reuşind ca în luna mai şi în
exploatări au luat unele măsuri timpul care s-a scurs din aceasta lună $ă respecte procentul admis de cenuşa.
Exemple asemănătoare sînt multe Ia Lupeni.
care să ducă la reducerea procen­ Deosebit de eficace s-a dovedit organizarea vitrinelor calităţii. In jurul
tului dc cenuşă. Cu toate acestea, vitrinelor, cci vinovaţi sînt satirizaţi dc tovărăşii lor de muncă, pe baza dove­ DAR CONTRIBUŢIA
în ceea cc priveşte calitatea căr­ zilor palnabilc — sterilul adunat grămadă. La fel dc incisivă s-a dovedit a fi M u n ca s in d ic a lă —
bunelui mai sînt încă deficienţe . şi brigada artistică dc agitaţie. Ea critică pe cei care dau cărbune de slabă
calitate. Completate cu o agitaţie vizuală vie, cu o muncă politică susţinută MAIŞTRILOR?
cc influenţează negativ asupra de la om la om, lupta pentru calitate a dat rezultate bune. In luna mai mi­
activităţii economice, producînd, ner,, din Lupeni au redus procentul de cenuşă cu 0,2 Ia suta, primind 240 tone s trîn s legată de p ro d u c ţie
în acelaşi timp, greutăţi în mun­ bomneaţu pentru calitate. Este cunoscut rolul deosebit pe care de brigăzi şî echipe, unii maiştri pcrmît
că cocsarilor şi furnaliştilor. Dc La Lupeni sînt însă unele brigăzi Ca cele conduse de Alexandru Muştea, Directivele C.C. al P.M.R. cu privi­ cauzele depăşirii procentului admis dc îl are maistrul în producţie. El este să fie exclusă alegerea sterilului vizibil.
Radu Boşneag. Glieorghc Halâuca, Vasilc Rusu, Victor Bugnaru, Cheorghc acela care coordonează şi îndrumă bri­ E mai comod. Cît despre con­
aceea, este necesar să sc ducă o re la principalele criterii ale întrecerii şist vizibil. In loc să sc ia atitudine îm­
Glodaru şi alţii, care nu se preocupă de calitatea cărbunelui. Grupele sindicale găzile dc mineri şi răspunde dc calita­ trolul calităţii, acesta sc face super­
luptă susţinută pentru ca din a- vor trebui sa acţioneze cu şi mai mujt5 operativitate, să-i tragă la răspun­ socialiste au pus în faţa organizaţiilor potriva acelora care nu dau atenţia cu­ tea producţiei. La Vulcan insă, în acti­ ficial sau aproape deloc. Atunci care
venită calităţii, dc mai multe luni dc
batajcle celor trei exploatări să dere dc aceia care dind cenuşa in cărbune, diminuează succesele întregului dc partid, sindicale şi U.T.M. sarcina de 2ile se discuta aceleaşi probleme, a vitatea unor maiştri, calitatea cărbune­ este contribuţia maiştrilor la bunul
nu iasă nici un vagonct cu căr­ coiechv sa apl.ee cu consecvenţă iniţiativa „Nici un vagonct dc cărbune re­ a organiza temeinic întrecerea socialistă, iambicului şi a vagoncielor goale. Or, lui nu ocupă un loc central. Se dâ bă­ mers al producţiei, cum îşi justifică ci
butat la fiecare brigada. Rezultatele obţinute în luna iunie, perioadă în care .ivind ca obiectiv principal calitatea prezenţa în mină? Numai făcînd ponta-
bune care să fie rebutat pentru tocmai aici, în grupele sindicale, ar tre­ tălia pentru cantitate, iar calitatea este
procentul mediu realizat la cenuşă a fost de 32,2 la sulă, demonstrează că produselor. Comitetul sindicatului dc la jul minerilor sau rcpartizînd Ia locurile
depăşirea procentului admis dc la Lupeni se poate extrage cărbune dc bună calitate. E.M. Vulcan irebuia să-şi îndrepte ac­ bui să fie pusă în discuţie fiecare bri­ lăsată pc ultimul plan. Maiştri cum sînt dc muncă vagonete goale? Aceasta nu
cenuşă. AN/i. FERDINAND tivitatea spre acest obiectiv, să facă din gadă caic dă cenuşă în cărbune, să fie Iosîf Laszlo, Izidor Sav, Vasilc David, este suficient. Maistrul trebuie să-i mo­
Ioan Bun şi alţii cred câ controlul cali­
secretar al Comitetului dc partid calitatea cărbunelui preocupare a între­ traşi la răspundere maiştrii pentru slaba tăţii nu intră în atribuţiile lor. O do­ bilizeze pe oamenii din subordine la
de Ia E. M. Lupeni gului colectiv. lor participare (a procesul de producţie. vedesc faptele. Deşi coordonează mun­ realizarea tuturor sarcinilor dc plan,
Cele 5 luni dc activitate care s-au Aici ar trebui sa fie linia întîia a luptei ca unor brigăzi care lucrează în abata­ % să-i îndrume cu competenţă şi să contro­
scurs din acest an arată însă că obiec­ pentru calitate, îu care opinia dc masă je în care stratul de cărbune are in­ leze cu maximum dc exigenţă cum sc
tivul principal al întrecerii socialiste nu să-şi spună cu hotărîre cuvîutul. tercalaţii dc steril, ci nu-i îndrumă su­ face alegerea sterilului vizibil. Organi­
l-a constituit reducerea procentului de Că nu se face acest lucru o ştiu şi ficient pc mineri în plasarea cît mai co­ zaţiile dc partid, la rîndul lor, trebuie
A CJStJOAt. o a cenuşă din cărbune. In nici o lună căr­ tovarăşii din comitetul sindicatului. Ei rectă a găurilor în front. îndrumarea să-i tragă la răspundere pe cei care nu-şi
bunele extras nu s-a încadrat în indi­ însă afirmă că nu este sarcina sindica­ tehnica slabă a influenţat negativ şi fac conştiincios datoria, să-i pună în
cele de calitate planificat, depăşirile va­ tului să se ocupe de îmbunătăţirea pro­ discuţia comuniştilor. La Vulcan sînt
Discuţia a pornit dc la vagonetclc tinua să insiste Petic Constantin. Cu­ lucru şi a siat tot şutul cu brigada. cesului de producţie, de organizarea în­ asupra felului în care este organizată
cu clrbune rcbutatc. răţăm bine frontul, tăiem corect şi Toţi aşteptau sfîrşitul lunii. Să se riind între 1,3 şi 3,1 procente peste 31 trecerii, câ organizaţiile sindicale au munca în abataje. S-ar părea că între maiştri buni, cărora nu le este indife­
rent ce cărbune iese din ininâ. Exem­
— Eu nu dau cenuşă în cărbune, cu grijă cărbunele, fiecare om din bri­ vadă cine a avut dreptate. S-au în­ \x sută cît reprezintă procentul dc ce­ datoria să urmărească doar rezultatele organizarea muncii şi calitate nu este
spunea Petre Constantin. gada alege bucată cu bucată sterilul. cheiat calculele lunare. In lunile pre­ nuşă admis. Măsurile luate de conduce­ obţinute în producţie. Dc aici slaba nici-o legătură. Dar practica producţiei plul lor trebuie urmat. Dacă E.M. Vul­
can iui s-a încadrat în nici o lună din
rea tehnică dc .1 se aplica puşcarea se­
— Nici de la mine »u-i cenuşa, Mai bine dam cu 3-4 vagonete mai cedente Sabin Ghioancă fusese pena­ lectiva, de plasare a găurilor numai îu preocupare pentru calitate. Trebuie re­ a arătat că dc felul în care este orga­ acest an în indicele dc calitate planifi­
susţinea Sabin Ghioancă... puţin într-o zi, da-1 alegem bine, dc- lizat, cu cîte 50—60 de tone ; în apri­ cărbune şi urmărirea trierii şistului vi­ marcat şi faptul că în exploatare agi­ nizat lucrul în front depinde în marc cat, aceasta se datoreşte şi slabei activi­
Si totuşi în fiecare lună, celor doifl cît să pierdem cîle* 10 tone prin lie n-a avut rcbutatc dccît vreo 14—15 măsură procentul dc cenuşă din cărbu­
brigăzi care goleau cărbunele îii ace­ rebuturi. vagonete, iar Petre Constantin n-a zibil în locurile de muncă, n-au dat re­ taţia vizuala legată de lupta pentru re­ ne. In goana după cantitate, unele e- tăţi a maiştrilor, lipsei de răspundere
laşi rostogol colector, li sc rebutau Raţionamentul era bun. Dar de avut nici un rebut. zultatele scontate datorită slabei îndru­ ducerea cenuşei din cărbune este slabă. chipe şi brigăzi scurtează în mod nc- cu care este privită de unii dintre cl
cîtc 50—60 de vagonete pentru depă­ unde cenuşa pentru care erau penali­ — Cine a cîştîgat tovarăşe Constan­ mări tehnice şi a controlului superficial Cît despre iniţiativa „Nici un vagonet permis timpul de evacuare a materia: sarcina reducerii ccnuşei din cărbune
şirea procentului admis dc şist vizibil. zaţi ? tin ? — l-a oprit într-o zi secretarul de cărbune rebutat'*, la Vulcan, în ulti­ lului puşcat tocmai pc scama calităţii.
Era limpede faptul că ncputînd fi — Eu zic să ne controlaţi în fron­ comitetului de partid. executat dc maiştri. Pc lingă aceasta ele Ei nu mai aleg sterilul vizibil din căr­ sub procentul admis. *
controlat cărbunele dat dc fiecare bri­ tul dc lucru — spuse el într-o zi Ia -7 Am cîştîgat amîndoi. Şi ai lui n-au fost susţinute şi dc o permanen­ mul timp, nu sc mai vorbeşte deloc, bune. Iii loc să caute să scurteze tim­ EMERIC COVACI
gadă în parte înainte dc golirea în comitetul dc partid. Să vină cineva Ghioancă, şi noi. S-a lucrat mai atent, tă muncă politică de masă, sarcină care lata de ce exploatarea minieră Vulcan pul de execuţie a celorlalte operaţiuni inginer şef adjunct la E. M.
rostogol, minerii inai „treceau cu ve- din afară, neanunţat, prin sondaj, cum s-a ales mai bine. A cîştîgat, cum s-ar revenea organizaţiilor sindicale şi a fost penalizată în acest au cu un în­ Vulcan
derca** cîtc o bucata de şist. Afară s-ar spune. Să stea tot şutul în front spune, calitatea. Poate n-ar fi râu să semnat număr dc tone de cărbune pen­ prin îndrumarea competenta a şefilor
însă, la controlul şistului vizibil, căr­ şi să vadă cum tăiem cărbunele. Fe­ se facă sondaje din astea în fiecare a- U.T.M. In adunările grupelor sindicale
bunele era refuzat, vagonctul rebutat. lul dc lucru nu sc schimbă aşa, dc la bataj. calitatea cărbunelui este puţin discuta­ tru depăşirea procentului admis dc ce­
Si numărul rebuturilor creştea, ajun- o zi la alta. N. R. Propunerea a fost bună. De tă, iar atunci cînd sc face, discuţiile nuşă. , CUCARBUNELE PIERDUT IN 5 LUNI DE E.M.
gînd pînă b sfrîşitul lunii la 50—60 ...Un topograf care măsoară locu­ atunci ca sc aplică în majoritatea a- se rezumă la informări lapidare asu­ Comitetul de partid este dator sa Ana­ VULCAN PRIN PENALIZARE P E N T R U
de vagonete. rile dc muncă, a fost trimis citcva zile bataiclor de la Lupeni. Si dă rezultate pra numărului dc vagonete rcbutatc, lizeze contribuţia organelor şi organi­ c e n u ş a s -ar pi p u t u t p r o d u c e
— Dc la noi nu pleacă steril, con­ pe săptnmîiiă, inopinat, în frontul dc bune. ’ N. TRAfAN fără a sc analiza cu simţ dc răspundere zaţiilor sindicale la îmbunătăţirea ca­ C O C S U L NECESAR PEH f PU OBŢINERE/
lităţii cărbunelui. Comuniştii trebuie
să pună în discuţie felul în care este
organizată şi urmărită întrecerea socia­
listă, cum este tradus în viaţă obiecti­
vul principal al întrecerii socialiste. Nu
trebuie să se uite nici o clipă faptul câ
Calitatea cărbunelui preo­
în lupta pentru calitate opinia de ma­
cupa îndeaproape pe minerii
să are un cuvînt hotărîtor. Formarea
de la E.M. Lupeni. Nu este zi
acestei opinii cade în sarcina organelor
cînd, la ieşirea din şut, mine­
sindicale care trebuie sa mobilizeze ma­
rii să nu se oprească în fa fa sele de mineri la o numea susţinută
trenurilor cu cărbune pentru pentru ca din abataje să nu iasă nici
a vedea în ce măsură a fost un vagonct cu cărbune care sa fie rcbu-
ales şistul din cărbune in fron­ lat pentru depăşirea procentului admis
turile de lucru. de cenuşă.
Aparatul a surprins într-una S. POP
din zile pe minerii din schim­
bul condus de Alexandru Gre­
cia — din brigada lui Andrei
Lucaci — discutînd pe margi­ MAS SINT POSIBILITĂŢI
nea calităţii cărbunelui extras
de ei. Aici, la „ ziuă° cenuşa
se vede mai bine. Şi, după NEFOLOSITE
cîte se pare, vagonetul cu
cărbune va trece cu bine exa­
menul de calitate.
Colectivele de muncă ale celor trei îmbunătăţirea calităţii cărbunelui o rienţa fruntaşilor, metodele avansate
exploatări: Uricani, Lupeni şi Vulcan, constituie organizarea muncii. Lupta dc muncă trebuie sâ devină, prinlr-o sus­
au obţinut succese remarcabile. Sarcini­ pentru o productivitate ridicată nu tre­ ţinută munca politică de masă, bunuri
le extracţiei dc cărbuni au fost depăşite, buie $5 dăuneze calităţii. La Vulcan de preţ ale tuturor minerilor. In acest
minerii trimiţînd cocsarilor o însemna­ insa, şi în unele abataje dc la Lupeni, scop trebuie folosite cu mai multă efi­
tă cantitate de cărbune peste plan. Mai nu este respectat timpul planificat cienţă adunările grupelor sindicale şi
mult cărbune înseamnă mai mult cocs, pentru încărcarea cărbunelui. In mod confătuirile dc producţie, vitrinele ca­
mai multă fontă. Dar, dacă a crescut artificial acest timp este scurtat, lităţii, gazetele de perete, panourile şi lo­
PROCENTUL DE CENUŞA POHTE F! REDUS metodă să fie extinsă la toate fronturile producţia dc cărbuni, nu in egală mă­ pentru .1 se putea executa mai de­ zincile mobilizatoare, brigăzile artistice
de lucru. Alături dc aceste metode, care
sură a fost îmbunătăţită şi calitatea căr­
dc agitaţie, staţiile de radioficarc şi am­
vreme operaţiunile din ciclul următor,
in
faza
experimentală dau rezultate
bune, se va pune un accent deosebit pe bunelui extras. In cele cinci luni de ac­ tocmai pc scama scurtării timpului dc plificare. Formarea unei puternice opi­
In acest an Exploatarea miniera Un­ trage cărbune de calitate şi Ia E. M, sibilităţile de intensificare a trierii în tivitate numai E.M. Lupeni s-a înca­ alegere a sterilului vizibil. Acest luciu nii de masă împotriva acelora care nu
eam şî-a îndeplinit şi depăşit cu regu­ Uricani. Care sînt cauzele pentru care podirca corespunzătoare a vetrelor şi drat în indicele dc calitate planificat, îl demonstrează numărul mare dc va- dau atenţia cuvenită calităţii, trebuie
laritate sarcinile de plan, din prima pînă în a doua jumătate a lunii procentul subteran. S-a constatat că în abataje fiind pe verificarea sterilului ales prin cuba- şî aceasta însă doar în cursul lunii mai gonctc rebutatc brigăzilor dc mineri dc să stea mereu în atenţia organizaţiilor
în ultima zi a fiecărei luni. Măsurile de cenuşă creşte? puşcată o cantitate mai marc de căr­ rca lui decadală. S-a constatat dc ase­ şi în aceasta luni. Faptul că pentru către controlul intern de calitate din sindicale şi dc tineret. Iniţiativa „Nici
luate dc conducerea exploatării, la in­ Exploatarea şî-a îndeplinit ritmic pla­ bune dccît în mod obişnuit, rămînc pu­ menea că in vagonetclc caic sc întorc scurte perioade dc timp exploatările cele trei exploatări. Răspunzători pen­ un vagonet de cărbune rebutat0 şi-a
dicaţia comitetului de partid, în vede­ nul dîn prima şi pînă in ultima zi a ţin spaţiu pentru depozitarea sterilului, dc Ia haldă este depozitat steril pc fund. au reuşit să respecte procentul admis tru aceste deficienţe sc fac şi maiştrii dovedit valoarea mobilizatoare îii nu­
rea creşterii randamentelor în abataje, fiecărei luni. Deci, _ m m , tugreunîndu-sc astfel l’cniru curăţarea lor s-a mărit numărul dc cenuşă din cărbune, sau să reducă care nu îndrumă cu competenţă şi simţ meroase colective de muncă. Acolo unde
s-au concretizat în cele aproape 17.000 nu s-a pus problema munca minerilor. dc oameni care execută această opera- cenuşa sub admis, demonstrează că în dc răspundere brigăzile de mineri şi nu organele şi organizaţiile sindicale 9-au
cele trei exploatări care extrag cărbune
ţic.
tone dc cărbune cocsificabil extras peste recuperării rămînc- i m C U I I P I P A M I k,a deci necesară controlează îndeaproape calitatea cărbu­ preocupat îndeaproape dc extinderea ci,
sarcina de plan. Cu toate acestea în nici i'ii în urmă. In a doua C. f r J , U f \ i O n f i / lărgirea spaţiului din Aceste măsuri vor duce la îmbunătă­ cocsificabil nu sînt folosite din plin po­ nelui. Exemplele citate dc la E. M. Vul­ de popularizarea rezultatelor obţinute,
sibilităţile existente pentru îmbunătăţi­
o Jună, cărbunele extras la E.M. Uricani jumătate a lunii cînd ____ abataje prin modifi­ ţirea calităţii cărbunelui extras, urmînd rea calităţii. Plasarea găurilor în fron­ can sînt concludente. Asemenea exem­ iniţiativa a fost îmbrăţişată cu entu­
nu s-a încadrat în indicele dc calitate lucrările dc pre- — ca la daubare să se depună eforturi ple pot fi întîhîitc însă şî la Lupeni şi ziasm, calitatea cărbunelui fiind mîn-
planificat. Este adevărat ci în urma mă­ gătire sc intensifică în vederea asigură­ carea monografici do pentru ca spre prcparaţtc sâ plece căr­ turile de lucru nu este întotdeauna cea Uricani. dria fiecărui miner. Ea îşi dovedeşte
mai judicioasă din cauza slabei îndru­
surilor luate procentul dc cenuşă a scă­ rii noilor locuri de muncă, creşte şi armare, creindu-se astfel un spaţiu liber bune cu cenuşa sub aJmis. Măsurile teh­ mări tehnice a brigăzilor. Nu Cute veri­ Conducerile tehnice ale celor trei din plin actualitatea acum, cînd furna-
zut. El prezintă însă variaţii mari dc cenuşa. Aceste lucrări cfectuîndu-sc în care să permită depozitarea şistului ales. nice vor trebui sprijinite de o susţinută ficată cu atenţie plasarea găurilor în exploatări au sarcina sa mobilizeze în­ liştii s-au angajat ca în cinstea celei de
la o luna la alta. Dar, sâ lăsăm cifrele cărbune, obiectivul lor fiind pregătirea Această metodă se aplică in prezent cu muncă politică dc la om la om în vede­ stratul dc cărbune, precum şi direcţia treg personalul mediu tehnic şi ingine­ a XX-a aniversări să-şi realizeze şi
să vorbească. La 15 februarie procentul locului dc munca, nu extracţia de căr­ succes în abatajul unde lucrează brigada rea plasării corecte a găurilor în stratul găurilor pentru a nu atinge intcrcalaţia resc pentru găsirea celor mai bune so­ sâ-şi depăşească angajamentul la fontă,
lui Maftei Stan. Pentru cunoaşterea noii
dc cenuşă a fost dc 43,l — o depăşire bune, minerii nu aleg cu toată atenţia dc cărbune, a alegerii minuţioase a ste­ dc steril. Nu se aplică peste tot, acolo luţii tehnice care să ducă la îmbunătă­ cu cocs economisit. Ei au însă nevoie
de numai 0,l la suta faţa de plan, pen­ şistul vizibil. Apoi, trebuie spus că în metode, în acest abataj s-au organizat rilului în frontul de lucru. Comitetul unde condiţiile dc zăcămint impun acest ţirea calităţii cărbunelui. Ele trebuie să dc cocs de bună calitate, iar ca li Mica
schimburi dc experienţă cu toţi briga­
tru ca la stirşitul lunii să înregistreze a doua jumătate a lunii cantitatea dc dierii. In vederea evacuării şistului s-a sindicatului v.t trebui să extindă iniţia­ lucru, metodele selective de exploatare. manifeste maximum dc exigenţă faţă cocsului se hotărăşte în abataje. De
o creştere de 0,6 la sută. In martie s-a cărbune extras creşte, randamentele sînt tiva „Nici un vagonct de cărbune re­ In unele abauje dc la Vulcan şi Lupeni de maiştri, să-i iacă răspunzători faţă aceea, organizaţiile de partid trebuie si
trecut deja la executarea suitorilor
realizat 42,7 la sută cenuşă, cu 0,3 sub mai mari. Drept urmare, pc de o parte, cu 3 secţii, una fiind rezervată exclusiv butat" la fiecare brigadă, sprijinindu-i se mai puşcă excesiv, ceea cc duce la de calitatea producţiei. mobilizeze întreaga masă de muncitori
admis, pentru ca la sfîrşitul lunii cenu­ transportului dc steril. In felul acosta în acest fel pc fttrnalişti în strădaniile creşterea procentului dc cenuşa din căr­ Sarcini deosebite revin şi organizaţii­ la o luptă susţinută pentru reducerea
şa să crească la 44,l procente, faţă de în subteran „se mai scapă- şist în căr­ lor de a da patriei cît mai multă fontă bune. lor sindicale şi ale U.T.M. Sub îndru­ procentului de cenuşă sub admis, să
43 planificat. O situaţie asemănătoare se bune, iar pc de altă parte, la claubaj, se înlătură posibilitatea amestecării căr­ cu cocs economisit. Deficienţa sc manifestă şi la încărcarea marea organizaţiilor dc partid, ele au Iacă din calitatea cărbunelui cocsifica­
constată şi în mai cînd la jumătatea lu­ producţia dc cărbuni fiind sporita, ale­ bunelui cu sterilul în timpul transpor­ cărbunelui. Locurile de muncă nu sîm datoria să organizeze temeinic întrece­ bil o chestiune de onoare a fiecărui co­
nii se înregistrează 42,6 U sută cenuşă, gerea sc execută defectuos şi spre silo­ tului dc la locul dc muncă în orizontul EFTIMIE MARDARE bine luminate, vetrele nu sc podesc co­ rea socialistă pc baza criteriului ci prin­ lectiv de muncă. Minerii de la Uricani,
pentru ca la sfîrşitul lunii procentul rea­ zuri trece cărbune care nu este bine de bază. S-a trecut şi la experimentarea locţiitor al secrct2rului respunzător şi nu peste tot s-au creat cipal: calitatea producţiei, sâ urmărea­ Lupeni şi Vulcan au demonstrat prin
lizat să fie dc 43,6 faţă de 43 admis. ales. puşcării selective într-un abataj din Comitetului dc partid E. M. din timp spaţiile necesare depozitarii scă şi să popularizeze rezultatele şi ex­ lapte că din abatajele lor poate ieşi la
Din cele relatate rezulta ca se poate ex­ Conducerea exploatării .1 studiat po­ transversala nr. 6, urmînd ca această Uricani sterilului. O rezcivă importantă pentru perienţa dobîndită in întrecere. Expe­ „ziua** cărbune de bună calitate,