Page 87 - 1964-06

Nr. 2VJi Drumul socialismului Pag. 3

Î"# * “ (5A L A T Oameni

ai marilor şantiere

Sînt constructor) tată expresia tri cubi excavaţi au făcut loc fieru­
care scoate din anonimat miile, su~ lui şi betonului pentru fundaţii,
tele de mii de lucrători de pe şan­ pentru canalele subterane do aduc.
tierele mari sau mici, care s-au răs­ ţiune care şerpuiesc, în păienje­
pândit pe întregul cuprins al patriei, niş, pe sute de hectare.
Sînt constructori înseamnă Reşiţa, „Să construim (a nivelul tehnicii
Hunedoara, Oneşti, Sâvineşti, Bi- celei mai înaintate". Acesta a fost
caz. El înseamnă totodată mulţimea cuvîntul de ordine pentru toţi cei
de obiective industriale, printre care concură la construcţia combi­
care uzinele Progresul şi Lamino­ natului. Pentru proiectanţi aceas­
rul, complexul chimic şi cel de in­ ta a însemnat că i.'*că din lata de
dustrializare a lemnului, şantierul proiectare trebuie adoptate soluţii
naval şi altele, din Brăila, fabricile noi, că proiectele şi deci construc­
de conserve Zagna Vădeni şi Te­ ţia in final trebuie să reunească
cuci, şantierele navale, uzina me­ la un foc expresia tehnicii celei mai
canică, laminorul de tablă, între­ înaintate. Au fost adoptate aici
prinderea textilă şi altele din G a­ pentru prima dată metode înain­
laţi. Sint constructori înseamnă, to­ tate, care economisesc timpul şi
todată, marele combinat siderurgic materialele, care fac mai modern şi
care se înalţă acum. Pentru con- mai durabil ceea ce se construieş­
strutori, combinatul nou siderurgic te. Inginerul proiectant Gh. Âma-
de la G alaţi a avut putere de mi­ riţei, inginera şefă de şantier Maria
raj. M ii de scrisori sosite de peste Alexandru, excavatoristul Gheorghe
tot din ţară, aveau un singur înţe­ Ceru, lăcătuşul Ştefan Cardaş,
les: „Vreau să fiu părtaş la con­ montatul Vasile Cotea sînt ciţiva
struirea acestui măreţ obiectiv". dintre sutele de constructori care
Aproape concomitent cu mulţimea au aplicat cu pricepere iniţiativele,
de constructori au „in vad a t" imen­ metodele înaintate de muncă.
sul platou de la marginea G alaţi­ Soluţiile îndrăzneţe, ştiinţific sta­
lor excavatoarele, basculantele, bilite in proiecte, nu au avut în ve­
screperele, tractoarele. Aici, unite dere numai metoda de construcţie
într-un tot, şi-au dat mina dorinţa în sine. Ele au ţintit către viitor,
cu entuziasmul, tinereţea cu înţe­ către ceea ce va fi construcţia în
lepciunea. Constructorii cei mai final, astfel incit să permită a p li­
pricepuţi, încercaţi pe şantierele carea celor mai moderne procedee
altor giganţi ai tinerei, dar vigu­ de elaborare şi de laminare a oţe­
roasei noastre industrii, ajutaţi de lului.
cei care învaţă acum, au început Dantelăria de metal a formelor,
transformările. Milioanele de me- la peste 25 de metri înălţime, stâl­
pii de susţinere de 20 tone, intro­
duşi intre straturi după o metodă
nouă, dau de pe acum halelor
G a f a f î - o r a ş î n j- /lo r ilo r Stuful pe canalele industriei (lungi de aproape 1 km) impresia
Peste 5.000 tone
de
magnific.
1* construcţie metalică şi aproape
Un nou profil industrial croit în ma­ trării în funcţiune a obiectivelor din le se fac probe tehnologice, se montea­ 50.000 metri cubi beton au fost
de viito ri specialişti în construcţia
Calaţi, bălrînul p o ri dunărean, niera marilor construcţii moderne adu­ prima etapă). montaţi şi turnaţi în ultima perioa­
cunoaşte noua şi adevărata sa tine­ Ing. STAN ALECU de nave, industria alimentară, pis­ ză instalaţii şi utilaje. Această a doua dă, peste sarcina planificată.
rele in anii puterii populare. Vizita­ preşedintele Comitetului executiv cicultura şi stuficultura, profesori. ce oraşului Brăila supremaţia în valori­ Inginerul Ncculau, ne furnizează şi parte a complexului va lărgi cu mult Kilometrul şi tona şi-au pierdut
al Sfatului popular orăşenesc ficarea superioara a stufului. Este vor­ alte amănunte foarte interesante. „Dacă gama produselor realizate aici şi va mă­
torul înlilneşte la tot pasul am pren­ Oraşul Calaţi trăieşte astăzi o bo­ ba de Complexul chimic-industrial, con­ aici submultiplii. Au devenit, o dată
G alaţi celuloza obţinută pînă acum ar avea lă­ ri considerabil capacităţile obiectivelor
ta m arilor prefaceri econom ice, so­ gată viaţă cultural-artistică num ărînd struit în apropierea acestui oraş. Aici ţimea de 1 metru, spune el, fîşia ar fi existente. Astfel, pe lista produselor vor cu fiecare obiectiv dat în funcţiune,
ciale, edilitare. instituţii de artă ca Teatrul muzical, s-a trecut, pentru prima oara în lume, atît dc lungă îneît ar înconjura pâmîn- mai figura, înccpînd din acest au: Itîr- unităţi principale de măsură a rea­
Dar nu întotdeauna oraşul nostru a avut frumoasa Teatrul dramatic, Orchestra simfonică, Teatrul de pă­ la fabricarea celulozei pentru celofibră, tul pe la Ecuator de 7 ori şi jumătate na, firele şi fibrele artificiale, celofa­ lizărilor constructorilor. De pe acum
înfăţişare de azi. Cîleva case mai „ arătoase" în cen­ puşi, cămine culturale, cinematografe. Pentru sănăta­ folosiudu-se ca materie primă stuful. sau, folosită pentru fabricarea hârtiei, nul, reţele cord, îngrăşăminte pentru zeci de kilometri de căi ferate au
tru. în rest — cartiere insalubre, străzi întortochiate tea oam enilor m uncii au fost date de curind în fo lo ­ Potrivit sarcinilor trasate de cel dc-al ar fi suficientă pentru confecţionarea a agricultură şî altele. De menţionat, şi fost date în exploatare.
şi întunecoase, locuin{e lipsite de cel mai elementar sinţă o m odernă policlinică, două dispensare şi un IlI-lca Congres al Partidului Muncito­ 500 milioane caiete şcolare, de cîtc 50 acesta constituie încă un motiv de mîn­ Satisfacţia constructorilor creşte
confort — aşa se prezenta în trecut Caiacul. Pe lingă com plex stom atologic la Jiglina. Funcţionează to t­ resc Romîn, producţia de hîrtic şi ce­ file fiecare. Din celuloza pentru celofi­ drie, că din volumul utilajelor cu care cu fiecare obiectiv terminat şi ea
toate acestea, barbaria hillerislă a lăsat urm ări grele odată 6 spitale, 3 policlinici, 20 circum scripţii sanitare luloză va trebui să ajungă în anul 1965 bră produsă pînă acum s-ar putea fa­ sînt dotate principalele obiective din va fi deplină în momentul elaboră­
asupra unei mari părţi a oraşului, transform înd in ruine Numărul m edicilor este astăzi de 3 ori mai mare de­ de 6 şi respectiv 7,5 ori mai marc în brica 96 milioane m.p. ţesături, iar car­ cea dc a Il-a etapă dc dezvoltare, apro­ rii şarjelor, cînd se va putea spu­
peste 6.000 de locuinţe. ci t în 1938. comparaţie cu nivelul atins în 1938, la ton pentru 100 milioane cutii pentru ximativ jumătate sînt fabricate în ţară. ne: Sarcina de a construi Combina­
In anii regim ului dem ocral-popular, oraşul s-a trans­ Grija faţă de lo cu ito rii oraşului se vădeşte şi prin care obiectivul dc la Brăila va aduce cea ambalaje diferite. Fabricaţia produselor Inş. Ion Vasilescu — director tehnic tul siderurgic de la Galaţi, impor­
form at într-un puternic centru industrial, com ercial şi cheltuielile băneşti făcute în scopul îm bunătăţirii ni­ mai mare contribuţie. Producţia reali­ noastre este realizată la un nivel cali­ al întreprinderii dc şantiere construc- tant obiectiv al planului de 6 ani,
cultural. Şantierul naval, Lam inorul de tablă, Uzina velului lor de trai In anul 1963, spre exemplu, a fost zată la sfîrşitul şcscnalului va satisface tativ superior, întregul utilaj şi instala­ (ii-montaj Brăila, se oferă a ne da re­ a fost îndeplinită!
mecanică, întreprinderile textile, numeroase fabrici de alocată din bugetul Sfatului popular al oraşului Ca- pe deplin, atît nevoile dc consum ale ţiile fiind dintre cele mai moderne". laţii în legătură cu arhitectura noilor GH. ANGHELIU
produse industriale şi alimentare — sînt numai cîleva lati suma de 81.393.800 lei, iar în acest an pentru întreprinderilor poligrafice, cît şi ale construcţii, ritmul lucrărilor şi meto­
din obiectivele industriale ale oraşului de astăzi. Se cheltuieli social-culturale sînt prevăzute alocaţii de industriei alimentare, electrotehnice, Complexul dc la Brăila este în conti­ dele dc lucru folosite.
alia în plină construcţie marele Com binat siderurgic peste 96786 000 lei. textile şi alte sectoare ale economiei na­ nuă dezvoltare. Pc acelaşi platou uriaş, Dc la el am aflat că la construcţia
Pe Ungă realizările din dom eniul industriei, in u lti­ alături de construcţiile clădite în ulti­
Cu fiecare zi C alaţiul capătă o înfăţişare din ce în ţionale. mii ani, s-an înălţat dc curînd noi noilor obiective un rol important îl
m ii ani au lost obţinute succese şi în dom eniul con-
ce mai frumoasă. V izitatorul este plăcut impresionat Care sînt principalele caracteristici şi arc folosirea pc scară largă a prefabri­
strucţiiloi de locuinţe, construcţiilor social-culturale, obiective prevăzute în cadrul etapei a
edilitare ele. de eleganta piaţă a esplanadei, de frumoasa grădină realizările obţinute aici în unităţile com­ 11-a. de dezvoltare, care v o r intra în catelor din beton armat şi a materiale­
publică cu noul ei cazinou, de parcul Eminescu, de plexului chimic brăilcan?
Peisajul urbanistic s-a îm bogăţit cu numeroase luncţiune anul acesta. lor prccomporientc pentru acoperişuri.
blocuri de locuinţe, şcoli, cinematografe, unităţi cultu­ com plexul com ercial Dunărea şi altele. lata ce ne relatează ing. Ghcorghe Dintre acestea, o parte (staţiile ex­ De asemenea s-au folosit utilajele şt
rale. p o lic lin ic i, dispensare, unităţi comerciale şi altele Permanent, edilii noştri, ajutaţi de zecile de m ii de Ncculau — directorul general al Com­ perimentale ale fabricilor dc celofibră metodele dc lucru cu cel mai marc ran­
Numai în u ltim ii ani au fost construite la Calaţi cetăţeni, contribuie la înfrumuseţarea străzilor, grădi­ binatului de celuloză şi hîrtic:
6.934 apartamente, caracterizate p rin tr-o arhitectură nilor, parcurilor. C alaţiul fiin d astăzi socotit pe drept — Delta Dunării dispune dc o bo­ şi reţele cord şi fabrica dc sulfura car­ dament.
modernă, plină de eleganţă şi supleţe, confortabile In cuvint oraşul teilor şi trandafirilor înflo riţi. Anual se găţie imensă aciuată în scamă în tre­ bon) au şi început să producă, la alte­ I. MECA
acest an se vor construi încă peste 2.600 apartamente. plantează m ilioane de Hori şi trandafiri Nu de m ult cut — stuful, care pentru prima oară
Ansamblul centrat conceput şi realizat după o arhi­ oraşul a fost distins cu prem iul I pentru rezultatele pătrunde, adus de ntîna omului, pe ca­
tectură unitară, deschide o frumoasă perspectivă spre obţinute în întrecerea patriotică pe ţară pentru înfru­ nalele industriei. Exploatat cu mijloa­
Dunăre şi constituie o m îndrie pentru locu ito rii ora­ ce tehnice moderne, el poate da anual cîteva cifre..
museţarea şi buna gospodărire a oraşelor regionale.
şului nostru. In cartierul Jiglina s-a înălţat un adevărat o recoltă de peste 1 milion tone, ceea
O atenţie deosebită este acordată m odernizării ilu ­
orăşel cu m ii de apartamente, unităţi social-culturale ce ajunge să se producă circa 300.000 Volumul total al producţiei glo­ Gospodăriile colective s-au în­
m inatului public, îm bunătăţirii transportului in comun,
şi comerciale. înconjurate de spaţii verzi. m odernizării străzilor şi extinderii reţelei de canali­ tone celuloză şi înlocuieşte 1,5 milioane bal© industriale a crescut în anul tărit tot mai mult din p^nct
O mare atenţie a fost acordată învăţăm întului. Cî­ 1963 cu 170,78 la suta faţă de de vedere economic şi organiza­
leva cifre sînt concludente în acest sens. Dacă în 7936 zare. m.c. lemn dc răşinoasc. Combinatul anul 1959. toric. La sfîrşitul anului 1963 va­
funcţionau in Calaţi doar 77 şcoli de 4 ani şi 2 şcoli O am enii munci/ gătăţeni sînt m îndri de realizările produce în prima etapă de dezvoltare Valoarea investiţiilor alocate loarea averii obşteşti, raportată
m edii, astăzi îşi desfăşoară activitatea 28 şcoli ele­ obţinute şi sînt hotărîţi, în semn de recunoştinţă pen­ o treime dîn producţia anuală de celu­ pentru dezvoltarea industriala a la 100 ha, era de 197.872 lei
mentare de 8 ani, 7 şcoli m edii şi 3 şcoli profesionale tru grija deosebită ce o poartă partidul şi guvernul loză a ţării şi dc o dată şi jumătate fost la sfîrşitul anului 1963 cu (1955—62.382 lei), iar a fondului
In anii puterii populare, oraşul Calaţi a devenit un dezvoltării oraşului nostru, să muncească cu entuziasm 301,58 fa sută mai mare decît de bază de 116.000 lei (1955—
ori mai mult carton duplex-triplex faţă Vie activitate pe cheiurile noi alo
centru universitar, aici luncţionînd un Institut politeh­ sporit pentru a face din oraşul lo r un oraş tot mai în­ în 1959. 39.491 lei). portului Galaţi.
nic şi un Institut pedagogic, care cuprind peste 2 200 floritor. dc cît se realiza pînă în 1961, (anul in­ Baza tehnico-materialâ a agri­ Intre anii 1955— 1963 în oraşe
culturii s-a dezvoltat an de an. au fost construite, cu fonduri de
Pe ogoare lucrează în prezent la stat, 11.451 apartamente, iar P o rtu ri
aproape 5.000 de tractoare, 2.687 la sate (intre anii 1956— 1963)
PODGORII CU RENUME SI PODGORII TINERE combine pentru păioase şi peste 50.472 locuinţe. d u n ă r e n e
5.000 semănători mecanice, faţă
Volumul de mărfuri desfăcute
de 3.162 tractoare, 1.739 combi­ prin comerţul socialist a fost
ne şi 2.899 semănători cite erau mai mare în 1963 de 2,2 ori faţă Nu poţi vorbi despre regiunea Ga­
Viticultura este cunoscută ca o gospodăriile de stat, a colectiviş­ de pe încă aproope 24.000 hectare. miul I la concursul regional pen­ in 1959. de anul 1955. laţi fără a aminti despre porturile ei
ocupaţie străveche a locuitorilor de tilor este extinderea suprafeţelor Alte 2.895 ha cu nisipuri zburătoa­ tru cei mai buni struguri de masă. Galaţi şi Braila, „ferestre" deschise larg
spre alte ţări din lume. De-a lungul bă-
pe dealurile Poneiului, Odobeştiu- cu struguri de masă, organizarea re din bărăganul Câlmăţuiului au Pentru o veni în ajutorul noilor trînului fluviu a apărut aici după 23
lui, Coteştiuluî, Joriştei, ale Nico- unor plantaţii de vii de tip socia­ fost plantate în anii din urmă tot viticultori, statul o dezvoltat şi în­ ¥ AiOJiJLE ART1STJCE August 1944 o pădure de macarale,
reştiului. Urecheştiului şi ale altor list, care să asigure o continuă spo­ cu viţă de vie. Colectivişti, price­ zestrat cu maşini, laboratoare, spe­ străjuind cheiuri întinse de beton. O da­
podgorii din regiune. Documentele rire a producţiei şi veniturilor uni­ puţi lucrători ai ogoarelor, crescă­ cialişti Staţiunea experimentală vi­ tă cu dezvoltarea, care a cuprins întrea­
vechi, amintirile purtate din gen e­ tăţilor viticole. tori de animale, legumicultori, au ticolă Odobeşti, core are o largă ga economic a ţării şi a regiunii, portu­
raţie în generaţie vorbesc despre Astfel, paralel cu dezvoltarea învăţat o nouă meserie — viticul­ reţea de puncte de sprijin în în­ rile dunărene au cunoscut un nou avânt.
existenţa unor vii cu renume încă podgoriilor vechi ou apărut în re­ tura. Ei au transformat suprafeţe treaga regiune. Anii cînd spinarea docherilor sc încovo­
de pe timpul lui Ştefan cel Mare şi giune altele noi, îndeosebi pe d e a ­ întinse de nisipuri zburătoare, pe lată cum, alături de podgorii cu In geografia folclorică, Ţara Vrancci Eu om ascu ltat cu drag ia sub povara baloturilor de mărfuri şi
braţele le tremurau în încleştarea lor
Doina c o d rilo r de laq
chiar moi înainte. lurile raionului Bujoru. Aici au fost core altădată nu creşteau nici bu­ renume, altele vin să botă la poarta este un ţinut binecunoscut, poate şi da­ C in le c scum p şi v ia ţă nouă pe roaba sau targa au rămas undeva în
O mare dezvoltare au căpătat terosate în ultimii 6 ani 3.464 ha ruienile, în podgorii cunoscute. Mus­ afirmării. Şi, desigur, peste ciţiva torită secularei legende despre Baba C urat ca un stro p de rouă. amintirea trecutului. Căci braţele do­
Vrîncioaia. Tot dc aceste locuri sc
insă podgoriile regiunii Galaţi în care au fost în mare porte plantate catul Ottonel şi Cabernetul de pe ani, la medaliile cucerite de ve­ leagă şi o splendidă creaţie populară cherilor dc azi mînuiesc maşinile cu
anii puterii populare, cînd ele au cu viţă de vîe din soiuri superioare. terasele din Dealul Bujorului au chile vii se vor adăuga multe al­ orală, Mioriţa, care a fost născută în mare putere de ridicare şi instalaţiile
devenit adevărate bazine viticole. In acest raion, viticultura ocupă în tele din noile podgorii de pe terase aceste aşezări, unde principala îndelet­ C in tâ Put na-n v a /u -i lo tq ă moderne de înalta productivitate pentru
Constituirea gospodăriilor de stat prezent aproape 6.800 ha, iar pînă devenit vinuri renumite, iar Chos- şi nisipuri. nicire a localnicilor este păstoritul. C in tâ V ran cea noastră dragă manipulat şi transportat mărfuri, cu
cu caracter viticol şi apoi unirea ţ ă ­ în anul 1975 se prevede o se extin­ selosul din însurăţei a obţinut pre­ GH. PERFILOV In afară dc păstorit, vrîncenii se maî C in i de v ia ţă -m b e lşu g a lă care au fost dotate porturile dunăre­
ranilor muncitori în gospodării agri­ ocupă şi cu pădurăritul. Iar creaţiile C in t şt eu cu ele-o dală. ne. Şî tot aici, s-au construit depozite
spaţioase, platouri din beton, noi căi
cole colective au creat condiţii pen­ Sinceritatea sentimentelor o simţi şî
populare din zona respectivă reflectă ferate şi drumuri, iar cheiurile au fost
tru refacerea patrimoniului viticol, aceste preocupări, determinînd esenţa în cîntccul „Pe pamîntul vrîncenesc", extinse şi modernizate. Numai în ulti­
pentru lucrarea pe baze ştiinţifice specificului folcloric, ( în funcţie de pe carc-l fredonează Lina Vetrcscu din mul an portul Galaţi, de exemplu, a
a viei, ceea ce a contribuit la ex­ condiţiile complexe socîal-cconomicc. Năruja, sau în „Suşiţă pîrîu de munte", fost dotat cu 4 macarale portal şi una
tinderea suprafeţelor şi obţinerea eînut dc Lcnuţa Mărăşteanu, din So­ plutitoare, dane pentru acostarea nave­
unor producţii de 3—4 ori mai mari Valorile artistice de pe meleagurile veja. lor, noi estacade din beton, transportoa­
decit cele din 1950. viîncene sînt variate şi bogate în Mişcarea artistică de amatori, care a re mecanice şi alte agregate şi instalaţii
Cîteva cifre sînt semnificative. In semnificaţii. Portul popular de aici, jo­ căpătat amploare în anii de după eli­ moderne de înaltă tehnicitate. Condiţi­
ile create au permis ca de la un an la
total viticultura cuprinde acum curile şi cîntecclc, doinele, baladele şi berare în Ţara Vrancei, a născut forma­ altul volumul dc mărfuri manipulate să
54.101 ha, din care 13.074 au fost strigăturile delimitează dimensiunea ţii dc prestigiu. Dansatorii din Spulber, crească. Anul acesta, de pildă, este pre­
spirituală a unei zone folclorice cu
plantate în ultimii 6 ani. Podgoriile Soveja şi Năruja, fluieraşiî din Paltin, văzut a sc manipula cu 2.000.000 tone
cu renume ocupă în cadrul re­ foarte multe elemente specifice. buciumaşii din Spulber, sînt colective mărfuri mai mult faţă dc 1960.
giunii suprafaţa de 18.834 ha, Cele trei variante de port (Vrîn- artistice valoroase. Dar Galaţiul şi Brăila nu sînt numai
din core peste 9.000 ho în cioaia, Naruja şi Soveja), centrul dc ce-, Casa regionali a creaţiei populare, porturi dc tranzit a mărfurilor. Aici
gospodăriile agricole de stat. Vi­ ramica de la Ircşti ; tiparele de caş şi şi-a sporit în ultimul timp activitatea acostează la cheiuri şi dane numeroase
nurile produse aici au participat furcile de tors de la Bîrseşti; vasele editorială, orientată tot mai mult spre vase maritime. Multe dintre ele poartă
în nenumărate rînduri Io concur­ de lemn pirogravatc din Nereju ; jo­ cuprinderea valorilor din creaţia popu­ marca de fabricaţie a şantierelor navale
suri internaţionale şi naţionale fiind curile vrîncencşti, hora lui Gheorghc, lară. Se află în curs dc apariţie o cule­ din Galaţi, Şi aceste vase romîncşti duc,
peste mări, faima talentului şi hărniciei
distinse cu medalii de aur, argint, Nărînga şi burduiul vrîncenesc impre­ gere de jocuri populare din Vrancca şi constructorilor gâlâţcni, performanţelor
bronz, cu diplome. Soiurile Galbe­ sionează pc cel care intra în contact di­ una din folclorul muzical şi literar („Su­ tehnice superioare ale cargourilor de
na de Odobeşti, Riesling, Feteasca, rect cu acestea. nă cîntul şi răsună"). Vom publica un 4.500 tone, motonavelor de 2.000 tone
Muscat Ottonel, Pinot Gris sînt nu­ Dar, în cei douăzeci de ani de la eli­ album al costumului popular, care va şi altor vase care prind formă aici. Na­
mai unele dintre cele medaliate. In berare, Ţara Vrancei a cunoscut trans­ cuprinde şi pe cele din această zonă. De vele romîneşti sînt perfecţionate conti­
codrul podgoriilor cu renume, cele formări importante. Viaţa vrînccniior a asemenea, producţiile mai multor crea­ nuu. In ultimul timp, cea mai mare par­
mai bune rezultate le-a obţinut devenit cu totul alta. Ca urmare, înseşi tori populari vor fi editate intr-o pla­ te a instalaţiilor de bord şi punte au
în ultimii ani G.A.S. Odobeşti. Aici creaţiile acestor ani au căpătat noi sen­ chetă. In cinstea celei de-a 20-a aniver­ fost automatizate. Părţile metalice sînt
s-a realizat în 1963 o producţie me­ suri. Altele sînt cîntccele de pe melea­ sări a eliberării patriei sc va constitui îmbinate prin sudură automată şi semi­
automată, metodă care a depăşit 40 de
die de 13.r 90 kg struguri Io hector gurile vrîncenc. Tinăra Mârica Şuşu din un ansamblu folcloric cu specific vrîn­ procente din volumul total dc sudură ;
de pe întreaga suprafaţă de vie. cenesc. In felul acesta sc stimulează şi
comuna Năruja este colectivistă. Ea este în amenajările interioare ale navelor sc
An de an se extind plantaţiile însă o foarte talentată creatoare de cân­ mai mult valorile artistice de pc melea­ iolosesc materiale plastice etc.
cu alte sute de mii de hectare şî tece. Iată ce exprimă această tînără, nu­ gurile vrîncene. Porturile dunărene, vasele lansate aici
o dotă cu ele sînt completate g o ­ GEORGE GENOlU în apele bătrînului fluviu constituie azi
lurile în viile existente. O preocu­ In regiunea Galaţi o mare suprafaţă de terenuri în panta au devenit utile agriculturii, pri executarea de către mai în două strofe din cîntccul „Peste directorul Casei regionale a mîndria regibnii, a întregii ţări.
pare deosebită o lucrătorilor din colectivişti a unor importante lucrări de terasaru vîrfuri de pădure". creaţiei populare Galaţi GH. TEODORESCU