Page 88 - 1964-06
P. 88
Pog: Drumul socialismului fir. 2953
DE PESTE HOTARE încheierea lucrărilor Reuniunii
internaţionale de experţi
în problemele educaţiei tineretului
După dezbaterea în ultimele zile a
folosirea tuturor mijloacelor de infor
punctului 3 al ordinci de zi, privind culturale, ştiinţifice, sportive şi turisticei
măsurile concrete pentru promovarea mare pentru promovarea în rîndurile
în rindurile tineretului a idealurilor de tineretului a idealurilor de pace, respect
Sosirea Delegaţia guvernamentală pace, de respect reciproc şi înţelegere reciproc şi înţelegere între popoare:
Tratativele pentru dezarmare între popoare, joi au luat sfârşit lucră întâlnirilor internaţionale menite sl slu
sprijinirea de către UNESCO a tuturor
rile Reuniunii internaţionale dc experţi
lui I.B. Tito în problemele educaţiei tineretului. jească cauzei înţelegerii internaţionale şt
fn şedinţa din dimineaţa acestei zile,
Intervenţia reprezentantului R.P. Romîne îu R.P. P ol ouă a R.P. Romîne a sosit la Sofia participanţii au adoptat o serie de con apropierii tinerilor din toate ţările lu
mii ; colaborarea cu marile organizaţii
cluzii şi recomandări. Reuniunea şi-a de tineret din lume care au ca scop
SOFIA 25 (Agerpres). — Delegaţia a fost întîmpinată de Jivko
GENEVA 25 (Agerprcs). — . jore care mai întunecă încă relaţiile La 25 iunie a sosit la Sofia delegaţia Jivkov, prim-vicepreşedinte al Consiliu exprimat în unanimitate acordul cu re promovarea ţelurilor de pace şi prie
La 25 iunie Comitetul celor 18 state dintre state. VARŞOVIA 25 (Agerpres). - guvernamentală a R.P. Romîne, care va lui de Miniştri al R.P. Bulgaria, Apostol zoluţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite tenie.
pentru dezarmare a discutat probleme In continuare vorbitorul s-a referit Agenţia P.A.P. anunţă că la invitaţia participa la sesiunea Comisiei mixte gu Paşev, preşedintele Comitetului de Stat referitoare la adoptarea, la cea de-a 19-a In şedinţa de închidere, participanţii
în legătură cu reducerea producţiei de la problema reducerii bugetelor mili lui Wladyslaw Gomulka, prim-secretar vernamentale romîno-bulgare de cola al Planificării, prof. Evgheni Mateev şi sesiune a O.N.U. din toamna viitoare, la Reuniune au exprimat mulţu
materiale fisionabile şi reducerea buge- tare. Este cunoscută importanţa pe care al C.C. al P.M.U.P., şi a lui Aleksander alţi membri ai delegaţiei guvernamenta a unei Declaraţii internaţionale cu pri miri Comisiei naţionale romîne pen
telor militare. delegaţia romînă o atribuie acestei pro Zawadzki, preşedintele Consiliului de borare economică şi tehnico-ştiînţifică. le bulgare la sesiune. vire la promovarea în rîndurile tinere tru UNESCO care, traducînd în fapt
Au luat cu vântul reprezentanţii bleme, a spus el. Am avut prilejul în Stat a] R.P. Polone, la 25 iunie a sosit Delegaţia este condusă de Alexandru A fost prezent, de asemenea, Ionescu- tului a idealurilor de pace, respect re iniţiativele ţarii noastre la O.N.U. şî
S.U.A., U.R.S $., Angliei, R.P. Romîne, decursul Sesiunii trecute să ne expunem în R.P. Polonă Iosip Broz Tito, pre Bîrlădeanu, vicepreşedinte a! Consiliului Tîra, însărcinat cu afaceri ad-interim al ciproc şi înţelegere între popoare. h UNESCO, a convocat această Reu
R.S. Cehoslovace, Canadei şi Italiei. poziţia pe larg. S-ar putea afirma că şedintele R.S.F; Iugoslavia, secretar ge de Miniştri al R.P. Romîne. R.P. Romîne la Sofia. Reuniunea s-a pronunţat, dc aseme niune internaţională.
Iu conformitate cu programul de lu efectele binefăcătoare pe care adoptarea neral al C.C, al Uniunii Comuniştilor nea, in favoarea continuării dc către Reprezentantul Directorului general
cru adoptat la propunerea copreşedin unei asemenea măsuri ar avea-o pentru Organizaţia Naţiunilor Unîtc şi pe vii UNESCO, Pierre Francois, a subliniat,
ţilor, a arătat între altele Vasile Du- statornicirea şi întărirea încrederii in din Iugoslavia, cu soţia şi alte persoane tor, după adoptarea Declaraţiei, a unor de asemenea, însemnătatea concluziilor
mitrescu, şeful delegaţiei R.P. Romîne, tre state, între popoare, sine recunoscute oficiale iugoslave. Vizitele delegaţiei acţiuni privind educarea tineretului. şi recomandărilor formulate de grupul
Comitetul nostru începe azi examinarea de cvasi-unanimitatea Comitetului. Este Pe aeroportul dîn Varşovia, oaspeţii O serie de recomandări adoptate de dc experţi pentru activităţile de tineret
unora dintre măsurile concrete menite deosebit de important faptul că in iugoslavi au fost întîmpinaţi de Wla- grupul dc experţi s-au referit la activi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite
să contribuie la încetinirea cursei înar prezent există, după cîtc se pare, condi dyslaw Gomulka, prim-secretar al C.C. de specialişti roinini tăţile de tineret prevăzute dc UNESCO pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
mărilor şi la reducerea încordării inter ţiile pentru ca o parte din resursele în programul său pe exerciţiul 1965— (UNESCO).
naţionale. economisite ca urmare a reducerii chel a! P.M.U.P., Aleksander Zawadzki, pre 1966 şi cel de perspectivă. Participanţii Reuniunea a hotărît ca documentele
tuielilor militare să fie alocate în sco şedintele Consiliului de Stat al R.P. Po în R.F. Germană au recomandat, printre altele, extinde finale să fie comunicate Conferinţei in
Sublinierea rolului Comitetului ca
fiind organul indicat pentru elaborarea pul ajutorării ţârilor în curs de dez lone, Jozef Cyrankiewicz, preşedintele rea acestor activităţi de educaţie extra- ternaţionale despre educaţia tineretului
şi realizarea unor acorduri cu privire la voltare. Aceasta — a spus el — este Consiliului de Miniştri a! R.P. Polone, FRANKFURT PE MAIN 25 (Ager convorbiri cu reprezentanţi ai unor şcolară puse în slujba înţelegerii şi co caic va fi organizată de UNESCO la
măsuri reciproc acceptabile, dc redu o problemă care preocupă întreaga co pres). — Importante firme vest-germane din in laborării internaţionale : intensificarea Grcnoblc /pranţa) în acest an in luna
cere a cursei înarmărilor şi promova munitate internaţională. şi de alţi conducători de partid şi dc La invitaţia preşedintelui Asociaţiei dustria constructoare de utilaj chimic schimburilor şi relaţiilor internaţionale august. (Agerpres)
re a destinderii in relaţiile Internaţio în încheierea cuvimării sale, V. Du- > at ai R.P. Polone. chimiştilor vest-germani, prof. Winnac- şi aparataj electric şî electrochimie. ale tineretului in domeniul activităţilor
nale. a spus vorbitorul, este, după pă mitrescu a spus i Competenţa Comite Wladyslaw Gomulka şi Iosip Broz ker, o delegaţie de specialişti romîni Cu această ocazie, delegaţia a fost în
rerea noastră, deosebit de oportună. tului nostru rezultă din faptul că el condusă dc Mihail Florescu, ministrul tâmpinată de conducătorii unor mari
constituie singurul organism internaţio T io au rostit cuvîntiri. Industriei Petrolului şi Chimiei, parti
Este dc la sine înţeles că realizarea unor nal însărcinat de Adunarea Generală a Dupâ-amiază preşedintele Tito a fă „Siemens", „A.E.G.*\ „Uhde", Gottys", Sesiunea Consiliului Executiv
firme,
printre care „Krup", „Lurgi",
asemenea măsuri presupune participa U.N.U. cu elaborarea tratatului de cipi la sesiunea europeană de inginerie
chimică. Din delegaţie fac parte Ion
rea activă a tuturor delegaţiilor la exa dezarmare generală şi totală. Cine poa cut vizite Iui Wladislaw Gomulka şi lui
gi" a executat în anii trecuţi comenzi al federaţiei nmdlaie
minarea obiectivi a problemelor, înda te mai mult, poate şi mai puţin. Toc Aleksander Zawadzki. Velea, vicepreşedinte al Comitetului de „Chemiobau" şi altele. Societatea „Lur
torirea de a-şi aduce contribuţia prin mai de aci şi competenţa generală a Stat al Planificării, Constantin Năcuţâ,
sugestii, propuneri şi orice Iniţiative. Comitetului nostru de a negocia şi a- adjunct al ministrului Construcţiilor voluminoase pentru livrări dc instala
Rcferindu-se la măsurile colaterale dopta măsuri colaterale cum ar fi şi re de Maşini, Ilie Voicu, adjunct al mi ţii complete către ţara noastră, îndeo a Oamenilor de Şfiinţă
dezarmării menite să favorizeze destin ducerea bugetelor militare şi — cu atît nistrului Comerţului Exterior şi Ion sebi pentru industria petrochimică şi
derea internaţională, reprezentantul ro- mai mult — un apel pentru reducerea Convorbirile lui de îngrăşăminte chimice, detergenţi etc. Joi, la Institutul medico-farmaceutic Regale a Marii Britanii, laureat al Pre
ntîn a arătat că în aceste măsuri se in acestor bugete. Tudose, secretar general în Ministerul din Capitală au început lucrările ceiei miului Nobel, preşedintele F.M.O.S.
clude şi problema încheierii unui pact Delegaţia romînă consideră că pro Norodem Sianuk Industriei Petrolului şi Chimiei. In continuare, delegaţia romînă ur dc-a 25-a sesiuni a Consiliului Execu La sesiune participă oameni de ştiin
de neagresiune între Organizaţia Trata blema aceasta a fost amplu dezbătută In primele zile, membrii delegaţiei mează să aibă contacte cu caracter teh tiv al Federaţiei Mondiale a Oamenilor ţă dîn numeroase ţări ale lumii. Dîn
tului de la Varşovia şi Pactul Atlanti in cadrul Comitetului. După părerea cu de Gaulle au luat parte la manifestările ştiinţifice nic şi economic cu firmele de speciali de Ştiinţă. partea Asociaţiei oamenilor dc ştiinţa
cului de nord, precum şi problema con noastră ar fi de dorit să se treacă la şi tehnice desfăşurate sub numele dc tate, să viziteze o serie de uzine chi Sesiunea va analiza posibilităţile lăr din R.P. Romînă participă academicieni
stituirii de zone denuclearizale în di adoptarea unei hotăriri concrete. Por „Achema" si Dechema" şi au vizitat mice şi constructoare de maşini precum girii, colaborării dintre oamenii de ştiin şi membri corespondenţi ai Academiei
ferite regiuni ale lumii. După cum am nind de la această constatare şi ţinînd PARIS 25 (Aeerprei). — expoziţia de utilaj chimic unde au avut şi institute de proiectări şi cercetări. ţă din lumea întreagă, precum şi ale R.P. Romîne.
In cadrul vizitei sale oficiale la Pa
mai avut ocazia să o spun, a declarat seama că, după cic se pare, în această folosirii cuceririlor ştiinţifice în scopuri
V. Dumitrescu, delegaţia romînă acordă privinţă nu există nici un obstacol de ris, miercuri şi joi, prinţul Norodom paşnice, spre binele omenirii. Se vor dis In numele Asociaţiei oamenilor de
o deosebită importanţă acestor proble ordin obiectiv, nici o divergenţă cu Sianuk, şeful statului cambodgian, a cuta, de asemenea, acţiunile pentru a- ştiinţă din R. P. Romînă. acad. Atha-
me. încheierea unui pact de neagresiune privire la fond, ne întrebăm dacă n-ar avut întrevederi cu preşedintele de Agravarea situaţiei tragerea unui număr cit mai mare de nase Joja a adresat participanţilor un
între cele două grupări, ca o măsură fi posibil să cădem de acord si se Gaulle, In care apoi au luat parte şi co oameni de ştiinţă la activitatea F.M.O.S. cuvînt de salut.
tranzitorie în vederea desfiinţării orică treacă la elaborarea unui apel către gu laboratorii principali ai celor doi şefi Lucrările sesiunii sine prezidate dc prof. Lucrările sesiunii continuă.
ror blocuri militare, se impune prin verne în vederea reducerii cheltuielilor de state. din Guyana britanică dr. C. F. Powcll, membru al Societăţii (Agerpres)
uriaşa influenţă binefăcătoare pe care militare. Ar urma să examinăm, de
ar cxercita-o asupra ansamblului proble asemenea, şi să hotărîm asupra formei Au fost examinate probleme politice, RIO DE JANEIRO 25 (Agerpres). - nistru al republicii Trinidad-Tobago,
melor internaţionale. Semnificaţia pac şi modalităţii de a lansa apelul. Aceasta economice şi militare privind regiunea Potrivit ştirilor sosite din George Eric Williams, care a încercat să me
tului dc neagresiune nu se limitează nu ar fi, după părerea noastră, un consens Asiei de sud-est. Deşi nu a fost dat pu town, primul ministru al Guyanei bri dieze în actuala criză din Guyana bri
mai ia regiunea geografică in care cl ar general de natură să uşureze pe viitor blicităţii un document oficial în legă tanice, Cheddi Jagan, a respins o ce tanică l-ar fi informat pe guvernato
funcţiona. Implicaţiile sale s-ar resimţi realizarea unui acord privind reducerea rere a guvernatorului englez Richard rul Luyt, pe primul ministru Jagan şi
in întreaga lume. S-ar crea deci con bufetelor militare. tură cu desfăşurarea convorbirilor, din Luyt, de a demisiona şi a declarat că pe liderii celorlalte două partide poli
diţii deosebit de favorabile pentru a Viitoarea şedinţă a Comitetului celor toasturile schimbate la un dineu oferit va continua lupta pentru independenţa tice dc opoziţie că „în actualele cir
ataca cu succes şi alte probleme ma 18 va avea loc marţi. de generalul de Gaulle şi din surse a- ţării. Jagan a subliniat că este indispen cumstanţe nu găseşte că există o bază
propiate participanţilor la convorbiri sabil ca membrii comisiei de anchetă a sau o speranţă rezonabilă de a se ajunge
a reieşit că tina din problemele dezbă U.N.U. să vină cit mai urgent în Gu la o înţelegere între partidele politice".
Sesiunea Adunării Naţionale a R.S. Cehos/oi/ace tute a fost propunerea prinţului Noro yana britanică pentru a lua cunoştinţă
dom Sianuk de a se întreprinde ac de situaţia actuală şi de cauzele reale
ale tulburărilor. Presa braziliană rela
ţiuni în vederea încetării stării încor tează că ultimele ştiri sosite din Geor
Declaraţia guvernului cehoslovac date din Asia de sud-est şi recunoaş getown menţionează existenţa unui plan Noi acţiuni
terii şi garantării neutralităţii Cambod- al elementelor aflate în slujba cercuri
PRAGA 25 (Agerprcs). - Guvernul R.S, Cehoslovace — a de giei. lor coloniale de a-i lichida, pe calea revendicative
Jozcf Lcnart, preşedintele guvernului clarat el — este de părere că diver Cu acelaşi prilej, generalul dc Gaulle asasinatelor, pe toţi sprijinitorii primu
R.S. Cehoslovace, a prezentat la prima genţele ideologice nu trebuie extinse a declarat c l Franţa sprijină fără re lui ministru Jagan. pentru a-1 sili pe a- în Argentina
sesiune a Adunării Naţionale declaraţia asupra relaţiilor interstatale. cesta să demisioneze.
guvernamentală. Vorbind despre prin Refei indu-sc la problemele econo zerve propunerea şefului statului cam Totodată, după cum scrie ziarul „Eve- BUENOS AIRES 25 (Agerprcs). —
cipiile politicii externe cehoslovace, miei, J. Lcnart a scos în evidenţă prin bodgian. ning Post" din Georgetown, primul mi Muncitorii industriali de la fa
aplicate pînă în prezent, cl a subliniat cipiile fundamentale ale planului pe bricile situate în cartierele dc nord ale
că Cehoslovacia va dezvolta şi pe vii 19A5. In domeniul construcţiilor de oraşului Buenos Aircs, precum şi din
tor legături frăţeşti cu Uniunea Sovie maşini, care constituie baza industriei I > B ] < L 4 I U Ţ I I L L L U I I . N O V I K O V alte cîteva localităţi au încetat miercuri
tică şi celelalte ţări socialiste, va sprijini cehoslovace, a spus vorbitorul, trebuie lucrul şi au ocupat fabricile în ca
înfăptuirea unor măsuri în apărarea pă puse de acord posibilităţile şi nevoile MOSCOVA 25 (Agerpres). — cursul convorbirii sale cu preşedintele drul „planului de acţiuni revendicative",
cii, ca încheierea tratatului dc pace cu Interne cu posibilităţile dc desfacere şî Intr-o declaraţie făcută unui cores Johnson, care s-a desfăşurat intr-o at pus în aplicare dc Confederaţia Gene
Germania, încheierea Tratatului cu pri export. Tehnica străină va fi folosită de pondent al agenţiei TASS, Ignati No- mosferă de bunăvoinţă, au fost discu rală a Muncii din Argentina, în semn
vire la dezarmarea generală şi totală şi R.S. Cehoslovacă pe scară mai largă prin vikov, vicepreşedinte al Consiliului de tate, printre altele, probleme ale schim de protest împotriva creşterii costului
la retragerea trupelor de la bazele achiziţionarea de licenţe şi prin impor Miniştri al U.R.S.S., care s-a înapoiat bului de realizări ştiinţifice, ale dezvol vieţii şî a şomajului. Totodată, în în
străine, reducerea bugetelor militare, în tul 'de maşini şi utilaje, inclusiv utila la Moscova dintr-o vizită în S.U.A., a tării comerţului. treaga ţară circulaţia feroviară a fost
cheierea unui pact de neagresiune intre je complexe pentru uzine. declarat că „Schimbul de realizări şti In încheiere, cl <i-a exprimat convin
statele membre ale N.A.TO. şi statele In continuare, Jozcf Lcnart a subli inţifice va aduce foloase celor două gerea că vizita delegaţiei sovietice pe întreruptă timp de două orc. Deşi în
participante la Tratatul dc la Varşo niat că în prezent se acordă o mare ţărî. Sîntem pentru asemenea schim care a condus-o, va contribui la lărgi numeroase locuri poliţia a îndepărtat
via. atenţie investiţiilor alocate pentru spri buri". rea contactelor, la îmbunătăţirea înţe pc muncitorii din fabrici şî a preluat
Preşedintele guvernului R.S. Ceho jinirea agriculturii. Guvernul — se sub- După cum a arătat I. Novikov, în legerii dintre cele două ţări. controlul acestora, nu s-au semnalat in
slovace a subliniat, de asemenea, că se bliniază în declaraţie — va depune e-
dezvoltă favorabil comerţul Cehoslova fortnrî pentru creşterea continuă a ni cidente.
ciei cu Anglia, Franţa, Italia. Austria, velului de trai şi îmbunătăţirea apro- Intr-un comunicat, Confederaţia Ge
precum şi cu alte ţâri din Europa oc vizionării populaţiei cu produse ali- R E F E R E N D U M ÎN CONGO nerală a Muncii din Argentina a anunţat
cidentala şi cu ţările scandinave. mentare şi mărfuri industriale. că la această acţiune —a şaptea în de
curs dc o lună — vor participa apro 50.000 de lucrători de la întreprln derile municipale şî provinciale din în
LEOPOLDV1LLE 25 (Agerpres). - denţial. Potrivit noii constituţii singu ximativ un milion de oameni ai muncii treaga Italic au declarat recent o gre vă generală de 48 de orc.
Inccpînd de sîmbătâ timp de două rul membru al administraţiei care îşi din peste 3.000 de întreprinderi. IN FOTO : pL. o stradă din Milano, în timpul grevei.
menţine postul după data de 30 iunie,
O cuvîntare a lui Sukanio saptămîni se va desfăşura in Congo un cînd expiră mandatul pe patru ani al
rcicrendum asupra noii constituţii, la
actualului guvern, va fi preşedintele
care vor participa toţi congolezii
de
sex masculin, în vîrsta de peste 21 de Joscph Kasavubu.
DJAKARTA 25 (Agerpres). — aici doreşte să facă parte din Federaţia anî. Femeile nu au drept de vot. Pro Deşi nu a fost încă stabilită nici o
Preşedintele Indoneziei, Sukarno, a Malayeză. Sukarno a amintit că la con iectul noii constituţii, elaborat la înce dată pentru anunţarea rezultatelor re Z D e p r e t " U L t i n d . e 3 3 . i
declarat dîn nou cu prilejul unei cuvîn- ferinţa de la Manila din anul trecut putul anului la Luluabourg, prevede ferendumului, potrivit agenţiei France
tări rostite la Djakarta că ,,Indonezia dintre Indonezia, Malaya şi Filipine el continuarea structurii federale sub care Prcsse, se presupune că ele vor fi cu
este dispusă să recunoască Federaţia s-a pronunţat pentru recunoaşterea Fe Congo a obţinut independenţa în anul noscute spre sfârşitul lunii iulie. Pre * Un mare centru meteorolo co n tin u ă sd lie In comă, li preocupa ne, Iragm enle de m arm ură d in lr-u n
Malaycză cu condiţia ca în Sarawak şi deraţiei Malaye/.c „dacă sc procedează 1960, dar va schimba forma conducerii şedintele republicii va avea o lună la gic (a Moscova pc m e d ic ii japonezi. bazin d e co ra tiv dc gră d in ă şi o sta
Sabah să se organizeze un nou plebiscit la o consultare a populaţiei din Sarasvak ţării dc la un sistem parlamentar, la o dispoziţie pentru a promulga noua con O Maşinile de calcul în spri tuie rep re/.entin d un om v ig u ro s
care să stabilească dacă populaţia dc şi Sabah". versiune modificată a sistemului prezi- stituţie şi şase luni pentru organizarea MOSCOVA 25 (A g e rp re s). — jinul planificării economice care lin e in m ina stin g ă un c io tc h i•
dc noi alegeri. La M oscova se te rm in ă c o n s tru i LE N IN G R A D 25 (A g e rp rc s ) — ne de stru g u re A rh e o lo g ii ou id e n
In ce priveşte desfăşurarea referendu rea u n u i m are ce n h u m e te o ro lo g ic. La Leningra d a lo st creat un cen tific a t in această statuie un D ionlsos
mului în regiunile ţârii unde acţionează in fo rm a ţii h id ro m e le o ro /o g ice dc pe tru ş tiin /iU c de c a lc u l a l econo d in seco lu l l a l erei n o astre.
N o u l cen tru va aduna şi p re lu cra
Scurte ştiri Iii articol se subliniază că asigurarea guvernului central congolcz, potrivit a- Jnireq te rito riu l U n iu n ii S ovietice , m ie i nQ lionalc, in c o d ru l că ru ia lu în această regiune In lru c lt se crede
unui control strict asupra înarmărilor.
S p e c ia /iş lti c o n tin u ă
c e rc e tă rile
detaşamente ale răsculaţilor împotriva
cră rile dc p /a n ilic a re v o r li elab o
păcii este o necesitate vitală pentru
re g iu n ile
că sub la vă a lost în g ro p a tă o a-
d in Europa occide ntală ,
genţîci France Prcsse, deşi cercurile au
rate pe ra m u ri in d u s tria le , cu a ju to
ţările în curs de dezvoltare.
torizate se menţin foarte rezervate, este arctice, A lric a de n o rd, A tla n tic Şi ru l u n o r m oşini e le ctro n ice dc ca l şezare om enească m ai m are.
WASHINGTON. - Casa Albă a loarie probabil că scrutinul nu va pu O rie n tu l A p ro p ia t. Ei va fn lrc fin e cul. ^ Pregătiri in vedorea retrans
anunţat numirea generalului Harold tea avea loc dccît în regiunile unde gu le q â lu ri strinse cu alte două centre N o u l centru cu p rin d e nouă la b o miterii prin satelit a Jocu
PRAGA 25 (Agerpres). — Conferinţa internaţională a aviaţiei K. Johnson. în funcţia de şef dc stat vernul central deţine controlul asupra m e te o ro lo g ice — dc la W a s h in g ratoare care v o r lu cra Iq s ta b ilire a
La invitaţia ministrului comerţului civile, la lucrările căreia participă re major al forţelor terestre ale S.U.A., situaţiei. ton şi d in em islero sudică. p re tu rilo r pro du selo r, vo r căuta so rilor Olimpice de la Tokio
cu străinătatea al Italiei, B. Maitnrclln, prezentanţi din 19 ţări, din partea în locul generalului Earle Wheeler. N oua in s titu fie ş tiin ţific a din lu ţiile op tim e de p la n ific a re şi vo r T O K IO 25 (A g e rp re s). —
norm ele teh nico -econ om ice
s ta b ili
La T o k io se lac p re g ă tiri în v e
la 25 iunie a plecat în Italia o misiune Organizaţiei Naţiunilor Unite, a Or După cum sc ştie. în urma numirii ge M oscova va ti in te g ra t a u to m a tiza
economică cehoslovacă, condusă dc J ganizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Ci neralului Maxwell Taylor în funcţia Chombe revine... tă. D is p o z itiv e speciale vo r putea pe ntru în tre p rin d e rile ora şului. derea p u n e rii In a p lic a re a p la n u
de re tra n sm ite re a
lu i
J o c u rilo r
Horn, preşedintele Camerei dc Comerţ vile (O.I.A.C.) ş‘i a Asociaţiei Inter dc ambasador al S-U.A. la Saigon, recepţiona in fo rm a ţiile autom at. Iară + Linii vîdeotelefonice O lim p ic e p rin in te rm e d iu l u n u i sa
a R.S. Cehoslovace. naţionale a Transportului Aerian. după demisia Iui Cabot Lodge, gene BRUXELLES 25 (Agerprcs). — în tre ru p e re şi Ic v o r transm ite m aşi în S.U.A. te lit am erican.
n ilo r de calcul. Aceste m aşini, ca
Agenţia C.T.K. precizează că membrii NEW YORK. — In cadrul unei con- ralul Earle Wheeler a preluat funcţia Moise Choinbe, fostul „preşedinte" pabile să elcctueze 500.000 de ope W A S H IN G T O N 25 (A g e r p r e s — P o triv it acestui plan. c o m p e tiţiile
delegaţiei cehoslovace vor studia în Icrinţc de presă s-a dat citire declara dc preşedinte al Comitetului mixt al Katanghez, s-a oprit la Bruxelles, în ra ţii pe secundă, v o r o n a ltia In lo r- După cum anunţă ag en ţia France s p o rtiv e v o r li retransm ise de la
Italia posibilităţile lărgirii continue a ţiei adresată opiniei publice din Sta şefilor de stat major. drum spre Congo, unde, la invitaţia m a liile şi Ic vo r p re g ă ti pe ntru c a l Prcsse. la 24 iu nie a lost in a u g u ra stafia K ashim a. situ a tă la no rd-e st
colaborării economice dintre Cehoslo tele Unîtc, de un grup de profesori PRAGA. La 24 iunie a sosit la Pra- guvernului central congolcz, este aştep cularea p ro n o s tic u rilo r tim p u lu i. tă p rim a lin ie v id e o te le lo n ic ă d in de T o k io . In lo c a lita te a M u g u (C a
vacia şi Italia. In timpul celor două dîn New York. Autorii declaraţiei ga o misiune de bunăvoinţă din Volta tat să sosească vineri dimineaţa. tre W a sh in g to n Şi N e v Y o rk. In lifo rn ia ), u rm în d ca de a ici să fie
săptămmi cit va dura vizita în Italia, cheamă opinia publică să ceară guver Superioară, în frunte cu Kone Lomo- E! a avut întrevederi secrete cu mi ❖ Naştere fârâ precedent aceeaşi zl, R nberl W a g n e r, p rim a retransm ise pe c o n lin c tu l am erican
delegaţia va vizita, de asemenea, cîteva nului american să adopte măsuri în lo, ministru de externe. Misiunea va nistrul dc externe Spaak şi alte oficia M IL A N O 25 /Agerprcs). — ru l o ra ş u lu i N e w Y o rk. a in a u g u ra t iar apoj in Europa
întreprinderi industriale. vederea apărării celor care luptă îm purta convorbiri eu privire la posibi lităţi belgiene. Z ia ru l „ II G io rn o “ relatează le q â lu ra v id e o te le to n ic ă N ew - După cum a de cla rat m in is tru l a d
CAPETOWN 25 (Agerprcs). — potriva discriminării rasiale Declaraţia lităţile colaborării economice şî cul Surse diplomatice din Bruxelles re despre un caz de n a şte re /Ia ră p re Y o rk -C h ic a g o S istem u l v id e o tc le - ju n ct a l te le c o m u n ic a ţiilo r d in Ja
Nclson Manilela şi tovarăşii lui, care ♦ace cunoscută hotărîre.a a 30 de pro turale cu Cehoslovacia. levi interesul continuu al cercurilor cedent, care a avu/ loc fn Japonta lo n ic oferă celor care vorbesc la ponia. Shm K anem aru. la re a liza
au fost recent condamnaţi la închisoare fesori din New York de a pleca peste belgiene faţă de evoluţia evenimentelor şl care a ş lir n it un v iu in te res fn te le lo n p o s ib ilita te a dc a se vedea rea acestui p ro ie ct c o n trib u ie şi
pe viaţă, de tribunalul rasist din Pre o săptămînă in statul Mississippi pen CAR ACI. — La Caraci s-a aflat că din Congo, şi încercările pe care gu rîn d u rile m e d icilo r. Masa/»o N aka, reciproc pe ecrane in sta la te special U n iu n e a europeana a rudiod/ruziu-
toria, au hotăr;t să nu facă apel pen tru a preria în diferite şcoli. după reuniunea dc la Londra a pri vernul belgian le depune pentru a In v its tă de 24 de ani, liin d g ra v i In acest scop. n ii.
tru rejudecarea procesului lor. CARACAS. — Consulul Republicii milor miniştri ai ţărilor Commonweal- „ajuta Congotil în soluţionarea proble dă in prim ele lu ni. a avu t un a cci ♦ Păduri în flăcări & Furt de tablouri
Dommicanc în capitala Vcnezuelei, thnlui va avea loc o întrevedere a melor". dent dc a u to m o b il In urm a căru ia
NEW YORK 25 (Agerprcs). - C IU D A D DE M E X IC O 25 (A g e r M E l.R O l IRNF. 25 I A ge rprcs). —
In cadrul unei conferinţe dc piesă, Mantiei Alvarez. Vnîverde, a anunţai miniştrilor de interne ai Indiei şi Pa Răspun/.înd la o întrebare ce i-a a tre b u it sd I se Iacă o op e ra ţie i>e prcs). .— U n com e rcian t a u stra lia n a re cla
primul ministru a) Turciei Ismct Ino- că şi-a prezentat demisia dîn postul kistanului. fost pusă joi, după convorbirea cu creier. Deşi op era ţia, e lectua tă la In m u n (ii d in s ta lu l Sonora din mat p o litie i că i s-n fu ra t o co le c
nu a declarat fot la New York că Sta său, în semn ile protest împotriva po LONDRA. — La Londra a fost Chombe, în comisia senatorială pentru s p ita lu l din N aqasakl, a reuşit sd*i M e xic a izb u cn i! un in ce n d iu care ţie dc ta b lo u ri i/i valoa re de 300.000
tele Un îte n vi an prezentat n ici un plan litîcii ac'naiului guvern dominican anunţat oficial programul vizitei pe problemele externe, Spaak a recunos salveze via ta , b o ln a va nu şi-a recă a cup rin s 40 de k ilo m e tri p ă tra ţi de d o la ri. Ilo b c rt M a rtin , de la a c ă ru i
propriu cu privire la soluţionarea pro Intr-o declaraţie dată publicităţii, cl care preşedintele Consiliului de Mi cut că, în prezent, în Congo se găsesc pătat cun oştin ţa tim p de 225 de zile, pădure. S o ld a ţi şl grupe de v o lu n ta ri lo cu in ţă din M e lb o n rn e au d isp ă ru t
blemei cimiore. Organizarea de con a ar.rat că „nit poale să mai urmeze niştri al Turciei. Ismct Inonu, îl va aviatori belgieni, trimişi la cererea gu perioadă In care a lost h ră n ită a rli- luptă îm p o triv a in c e n d iu lu i, ale că no ud ta b lo u ri din tim p u l R enaşterii,
vorbiri directe între Grecia si Turcia drumul dc tiranie şi corupţie admi face în Marea Britanîe începînd de la vernului Adoula. El a vorbit, dc ase lic ia l. ia s lir ş ilu l acestor zile, to i ru i flă c ă ri se rid ic ă la sule dc m e tri a de cla rat că p rin tre acestea fig u
cir mai curînd posibil ar fi utilă, a de nistrativă care există în Republica Do 27 iunie. Se precizează că piima în menea, despic „probabile schimbări in ă /fim e . rau opere de Ruhcns. P arm lgionn,
clarat în continuare Inonu. Primul mi minicană". trevedere dintre premierul turc lsmet -politice importante în Congo". Aceste in sla rc de comă, M asako N alta a El G reco .şi M u rillo . P o litia a n o tifi
nistru turc a spus că nu sc poate pune TEHERAN. - Ziarul „Aja ng“ din Inonu şî primul ministru britanic cuvinte confirma sublinierea corespon dat naştere, spre su rp rin d e re a m e ❖ Descoperiri arheologice cat acest lu rt — cel m ai mare din
problema transferării populaţiei dc pe Iran a publicat un articol în care Douglas-Home va avea loc duminică. dentului agenţiei Reuter, potrivit că d ic ilo r, unei le liţe perfect sănătoase R O M A 25 (A ge rpre s). — isto ria A u s tra lie i — o rg a n iz a ţie i
Insulă, deoarece aceasta nu ar duce la propune ca Orientul Mijlociu să fie La 29 iunie lsmet Inonu şi persoa reia vizita lui Chombe la Bruxelles şi M ai m ult chiar, ea a a lă p ta i c o p ilu l In satul Poliena T ro c h h de la p o lffis le in te rn a ţio n a le , In te rp o l,
solii' i'V'-TiM problemei cipriote. proclamat zonă dcnucleari/.ată. Ziarul nele care il însoţesc vor pleca spre consultările secrete cu oficialităţile bel po alele V e 2u v iu lu i s-nu descoperit deoarece crede rd liof/f in le n lio n e a -
BEIRUT. — La Beirut s-a deschis cere instituirea în această regiune a Paris. Hmp de Ire l '/ile. lo t in aceeaşi sub m ai m ulte s tra tu ri de lavă p ie tri 2ă să v h u lâ ta b lo u rile In slrâ ină -
giene au drept scop pregătirea reîntoar
stare. C azul lu i M asalto N alta, care ficată răm ăşiţe ale unei v ile rom a iQle,
cerii sale la Elîsabethvîlle.
Redacţia Şl artmlnUUaţta etajului «tr. 6 Marile ar. 0, ielelor» 15 88. 12 75. 5 85. 20 78. Taxa piat.tâ u» o u n v u eoni.
1
obAr Diiecţle) Generat P,T T R oi 26*1320 1 t, a noiembrie 1949. — Tiparul i LntreprIndoxea Poligrafica Hnoedoaia-Deve
40.U5b