Page 9 - 1964-06

OATE T A R /tl U S IJl-Y A l

■I .
sss* 2*fii w S * t* *
4 1 S * ir '-
jHAb w <
Mm te r W&m w

% S ^ p g J j M
m i f i i
W •L4:
PgL Y ; %
_ ■ 1 | n I ţJ
r ^
« f t
ANGAJAMENTUL SOCIALIST -
- -
':c \ v~
— CLViNT PE ONOARE « S t t l B f b ‘ *ir

V o m fo lo s i n o i r e z e r v e Prin antrenarea întregului colectiv

La şantierul nr. 4 construcţii I.C.S.H., O contribuţie de scamă la aceste
Anul 1964 ,i pus în fnţa colectivului form al agregatelor. Drept urmare, la COTIDIENE
nostru tic muncă sarcini noi. Pentru în­ finele primului trimestru am putut în­ în cursul celor 4 luni ale acestui an, succese au adus-o brigăzile de zidari 'Solemnitatea unor decorări
deplinirea lor nc-am pregătit temeinic, registra noi succese. Din cele peste planul de producţie a fost îndeplinit conduse de comuniştii Carlaonţ Vasi-
încă de anul trecut. Au fost luate mă­ 6 600 tone fontă produsă peste plan, în proporţie de 100 la sută, creşterea 1c, Weber Andrei şi Roşia nu Ştefan,
care în fiecare lună reuşesc să depăşeas­
suri pentru asigurarea bunei funcţio­ circa 50 la sută s-a obţinut pe seama producţiei, faţă de perioada corespun­ Noi mecanisme La Consiliul de Stat a! R.P. Romînc director la Uniunea Scriitorilor dm R.P.
nări a agregatelor; s-a organizat judi­ cocsului economisit. Pe total sector fur­ zătoare a anului trecut, a fost tic 63 la că planul cu 15—30 la sută, dînd în a avut loc solemnitatea unor decorări. Komînă, ordinul „Steaua Republicii
cios activitatea în sectorul de întreţine­ nale, s-au produs cu cocs economisit sută Productivitatea muncii în această acelaşi timp lucrări de bună calitate. pentru forestieri Au luat parte tovarăşii Ştefan Voi- Populare Romînc" clasa a III-a.
re $i reparaţii, nc-am aprovizionat din 14.000 tone fonta. perioadă a crescut cu 1,5 la sută, iar T. STELIAN tcc, vicepreşedinte al Consiliului de Au fost distinşi cu „Ordinul Mun­
timp cu piese de schimb şi de rezervă Asemenea realizări s-au înregistrat şi preţul de cost a fost redus cu 1,2 la corespondent Tn ultima perioada tic timp în între­ Stat, Gngore Geamanu, secretatul Con­ cii" clasa a III-a şl ordinul „Steaua Re­
Ş.a.m.d. Toate acestea, au contribuit la în luna aprilie. sură, faţă de sarcina planificată. prinderile forestiere din regiunea noas­ siliului do Stat, Anton Breitenhofcr, publicii Populare Romînc" clasa a V-.t
crcjtcrea optimismului oamenilor, a în­ O dovadă în plus că s-au creat noi tră s-.\ extins mecanizarea lucrărilor membru al Consiliului ele Stat, redactor un număr de 2S tovarăşi, cu prilejul
crederii în forţele lor proprii. Aşa în- posibilităţi, comitetul de partid, condu­ Succesul furnalistilor din Călan grele. Toate întreprinderile au fost do­ şef al ziarului ,,i\reuer \V'cg“ , Ion Pas, împlinirii a 15 ani ele la apariţia zia­
cît, cu ocazia .dezbaterii cifrelor de cerea combinatului, în urma unor stu­ tate, pe Ungă utilajele existente, cu al­ preşedintele Comitetului de radiodifu­ rului „Ncucr Wcg", a împlinirii a 10
plan, ei au apreciat că putem obţine dii minuţioase, au ajuns la concluzia că Furnaliştii uzinei „ Victoria" s-au an­ naliştii din Călan şi-au organizat mai tele noi, moderne, de marc productivi­ ziune şt televiziune, Gli. Hossu. ani de activitate a Studioului icgional
rezultate cu mult mai bune decît cele la C. S Hunedoara, se va putea rea­ gajat să dea în acest an peste preve­ judicios munca, au exploatat mai ra­ tate. In cursul lunii mai de pildă, ele preşedintele Comitetului de stat al tic radio Cluj, pentru mente deosebite
preconizate. Analizîinl pe larg rezerve­ liza întreaga depăşire de plan la fontă derile planului 4.0C0 tone fontă. An­ ţional agregatele, au respectat cu stric­ apelor, ing C. Teodoru, adjunct în acţiunea do prevenire şi combatere
le existente în secţie, condiţiile create, cu cocs economisit. Pentru înfăptuirea gajamentul luat se realizează pe zi ce teţe procesul cclmologic de elaborare a au fost înzestrate cu cinci funicularc al ministrului industriei alimentare, a inundaţiilor şi gheţurilor dm iarna şi
ne am angajat atunci să depăşim planul acestui obiectiv vom depune tot efor­ trece. De la începutul anului şi pînă fontei. Li s-au preocupat să asigure pasagere, o automacara şi cu alee me­ şi ing. Valcriu Criscescu, adjunct primăvara anului 1963, cu prilejul ani­
anual de producţie şi să realizăm o eco­ tul. Sub îndrumarea birourilor organi­ la data de 23 mai, ci au dat peste sar­ furnalelor un mers uniform, să scur­ canisme. Toate acestea, sînt menite să al ministrului industriei construcţiilor. versării a 100 de ani tic la înfiinţarea
nomic la consumul specific de cocs de zaţiilor de bază, vom cănea să organi­ cinile planificate mai mult ele 1.900 teze timpul ele mers încetinit şi du­ ridice gradul de mecanizare al lucrări­ A fose conferit „Ordinul Muncn“ Scolii medii „Nicolac llrilcescu" din
10 kg. pe tona de fontă. zăm şi mai bine munca, întrecerea so­ tone fontă. Dm această cantitate peste rata opririlor Materia primă introdu­ lor, să contribuie la depăşirea sarcini­ clasa a If-a prof. univ. Ion Ţcţu tic la oraşul Brăila şi a Scolii medu „George
Pentru îndeplinirea angajamentului, cialistă, să folosim noi rezerve. 500 tone fontă s-a dat numai în luna să în furnale a fost de calitate buna şi Institutul de medicină şi farmacie din Coşbuc" din oraşul Năsăud, pentru ac­
tivitate tleosebită şi contribuţia adusă
sub îndrumarea birourilor organizaţiilor Acum, furnalul nr. 2 funcţionează la mai. Aproape toată fonta dară' peste dozată conform reţetei prescrise. lor de plan. Bucureşti, pentru merite deosebite în la dezvoltarea învăţămîntului.
de bază, am trecut la aplicarea unor 0 temperatură destul de scăzută. La plan s-a produs cu cocs cconomîsir. I. CRAŞCA I CIREAŞĂ activitatea didactico-ştiinţificâ şi parti­ Tovarăşul Ştefan Voitcc, după cc a
măsuri telinico-organizatoricc eficiente. începutul acestei luni se va executa re­ Pentru obţinerea acestui succes, fur­ corespondent corespondent ciparea activă la acţiunile întreprinse înmuiat distincţiile a felicitat călduros
S-au c\«;ecutat reparaţiile mijlocii la paraţia capitală a caupcrulm nr. 4, pentru sănătatea publică şl prof. univ. pe cei decoraţi în numele C C. al
cauperclc nr. 10, 11 şi 1,, iar caupcrul apoi a caupcrului nr. 6 In felul acesta Au sporit vitezele de avansare „Zii mii Aurelian Ionaşcu, de la Universitatea P M.R , Consiliului de Star şi guvernu­
nr. 3 s-a reparat capital. Aceasta a per­ temperatura aerului insuflat în furna­ Uabcş-Bolyai din Cluj, pentru merite lui, în numele' tovarăşului Gheorghe
mis să crească temperatura aerului în lul respectiv va creşte simţitor, se va Colectivul de muncă de la E M. Lu­ lemn pentru armare şi cu alte mate­ deosebite în domeniul învăţămîntului Gheorghiu-Dej personal, urîntlu-lc mul­
nca a obţinut îu cursul acestui
an
furnale — factor esenţial în lupta pen­ putea introduce şi aici gazul mccan. succese de scamă. Pînă Ia dara de 21 riale. Utilajele au fost mai bine folo­ pe olteneşte“ superior. Au fost conferite, tic asemenea, tă sănătate şi noi realizări în activitate.
tru reducerea consumului de cocs. Am Iată deci una din rezervele cele mai de site. Tonte acestea au permis ca vi­ pentru merite în opera de construire I)m partea celor decoraţi au vorbit
ajuitş să mergem constant la furnalele scamă pentru reducerea consumului de mai, minerii de aici au dat peste sarci­ tezele tic avansare în abatajele frontale Itt cadrul Im ticului pe care-/ m he- a socialismului „Ordinul Muncii" clasa a prof. univ, Ion Ţcţu şi Emcric Bici-
nile de plan 1 4.824 tone cărbune. Dm
1, 3 şi 4 cu o temperatură de peste 700^ cocs. Mai sînt însă şi altele. Se mai pier­ şi cameră să crească. In primele patru plinele in tcr/iunca noastră, orchestra )I-a tovarăşului Radu Dulgherii şi ordi­
Cclsius. Nc-am îndreptat apoi atenţia de cocs la benzile de încărcare. Gospo­ această cantitate peste 8.000 tone căr­ luni ale anului în abatajele cameră vi­ de muzica populară „Doina O lten iei" nul ..Steaua Republicii Populate Ro- covschi. (Agerpres)
bune a fose dat în ultimele două luni
spic îmbunătăţirea pră/irii sidcritci, res­ dărirea lui cu grijă este o altă calc de teza medie de avansare a fost de 95 a fila rm o n icii de stat „O ltcniu ", (lin mînc“ clasa a III-a tovarăşilor Pircea
pectarea întocmai a reţetei de dozare economic. Tot la benzile de încărcare Cum s-a reuşit ? m.l., cu 14 m.l. mai mult dccîr media Craiova, u prezentat recent pe scena Roman şi Paul Sfcccu. Pentru aceleaşi
şi a instrucţiunilor tehnologice. S-au va trebui să avem grijă să sortăm bul­ Conducerea exploatării şi conducerile atinsă în aceeaşi perioadă a anului tre­ Teatrului de slat din Petroşani un merite, un număr de tovarăşi au fost
sectoarelor au luat măsuri tchnico-or-
luat noi măsuri de îmbunătăţirea acti­ gări nun de steril din minereu, să nu ganizatoncc bine chibzuite De pildă, cut. In abatajele frontale viteza medie Inimos proi/ram de muzică populară distinşi cu „Ordinul Muncii" clasa a
vităţii la. întreţinere, reducerea duratei ne abatem de la reţetele de dozare. Prin de avansare atinsă pînă la 1 mai a intitulat „Z ii mu })c ollcncşlc“ , lll-a, ordinul „23 August" clasa a III-a, Sortimente bogate
opririlor accidentale şi de mers înce­ respectarea întocmai a gralicclor de re­ maiştrii mineri au fost împărţiţi mai 'ost de 32,7 m.l. cu 3,2 m l. mai mult Si-au dat concursul Marin Lula- a lV-a, ,\ V-a şi ordinul „Steaua Repu­
tinit. In felul acesta, am ajuns să în­ vizii şi reparaţii, prin prevenirea din judicios pe brigăzi, i-au sprijinit mai decît în anul trecut. rclu, Artistă Emerita, Vlad Dionisic, blicii Populare Romînc" clasa a lV-a. produse de industria
cheiem prima lună a anului cu rezul­ timp a oricărui deranjament vom putea mult |ic mineri în organizarea muncii, O contribuţie însemnată la tlobîndi- colaborator ut radiotclcvi/.iunii romi- Pentru merite deosebite în proiectarea
în aplicarea celor mai avansate meto
tate cîc se poate de bune. Planul de reduce şi mai mult durata opririlor ac­ tic de exploatare a cărbunelui ere. In rca succeselor amintite au adus-o co­ ne şi alţi tineri talentaţi, care uu in­ şi executarea lucrărilor de dezvoltare şi uşoară
producţie a fost depăşit cu peste 1.4C0 cidentale, a mersului încetinit ş.a.m.d. lectivele tic muncă de la sectoarele IV, terpretai cu multa căldură şi sensi- rcucilai'c a Fabricii de zahăr Tîrgu
tone fontă, iar la consumul de cocs Fireşte, roate acestea vor putea fi acest sens pot fi evidenţiaţi maiştrii mi­ V, I şi IL Dintre echipele caic s-au hilitale cintcce din lo lclo n il nou al Mureş, au fose acordate „Ordinul Mun­
neri fosif licnko. Gheorghe Gavrilcscu
Întreprinderile industriei uşoare au
angajamentul a fost lăsat cu mult în completate pe parcurs cu noi măsuri, Eugen Tif şi alţii care au îndrumat în evidenţiat pot fi amintite cele conduse patriei. cii" clasa a Il-a tovarăşului Lmeric Bi- produs în acest an un sortiment mai
urmă. izvorî te din propunerile ce le vor face permanenţă minerii pentru dobîiulirca de minerii : Nicolac JWtIca, Dionisic Spectacolul s-a bucurat de succes cicovschi şi „Ordinul Muncii" clasa a bogat de ţesături, confecţii, tricotaje şi
l’oliciuc, Nicolac Ncdclcu şi loan 11a-
Toate acestea nc-au determinat să ne muncitorii, inginerii şi tehnicienii sec­ unor realizări dm cc în cc mai bune. CUl. şi apreciere bine meritata. Ilf-a unui număr de 15 tovarăşi. încălţăminte, încr-o mai marc diversi­
gîndim la studierea mai temeinică a po­ ţiei în consfătuirile de producţie, în şe­ In plus, locurile tic muncă au fose apro­ S. NAGY I. CHIR AŞ I Pentru merite deosebite în muncă i tate tic modele.” Caracteristica princi­
sibilităţilor ce le avem de a ne îmbu­ dinţele grupelor sindicale Şi în diverse vizionate ritmic cu vagoncic goale, corespondent corespondent s-a conferit tovarăşului lharbu Gruia, pală a noilor produse o constituie fo­
nătăţi angajamentul. Au urmat studii alte împrejurări Pentru ca ele să fie cit losirea largă a înlocuitorilor materiei
prime clasice. S-au realizat printre al­
şi calcule. In ede din urmă, Ia propu­ mai chibzuite îi vom ajuta pe munci­ tele, ţesături pentru lcngcric de corp
nerea birourilor organizaţiilor de bază, tori să-şi îmbogăţească mereu bagajul şi de pat din rclon sau în amestec, stofe
împreună cu colectivul secţiei a 11-a dg cunoştinţe profesionale. Prut cursu­ şi tricoturi dm fire sintetice. înlocui­
furnale am ajuns la concluzia că la rile de completare a cunoştinţelor şi ri­ toare ale lînci, ţesături din fibre arti­
ficiale cu aspect de mătase, care se re­
ambele secţii se poate produce peste dicarea calificării. conferinţe, li se va marca prin colorit frumos, rezistenţă,
plan, în fiecare lună, 1000 tone fontă explica pe larg care este importanţa re­ şifonabilitarc redusă. Faţă ele 1959, in­
cu cocs economisit. Acesta a devenit ducerii consumului de cocs şi căile prin dustria uşoară produce în prezent de 14
noul nostru angajament. Lupta pentru care se poate înfăptui. In plus, sub în­ ori mai mulic ţesături tip mătase, din
îndeplinirea lui a început cu mult en­ drumarea birourilor organizaţiilor de fire artificiale, de trei ort mat multe
tuziasm. întrecerea socialistă a fost re­ bază, în colaborare cu comitetul sindi­ tricotaje, cantităţi sporite de stofe. în­
organizată. S a schimbat agitaţia vizu­ cal de secţie, vom căuta să organizăm treaga producţie de ciorapi subţiri
ală. Pe panou am început să trecem cît mai temeinic întrecerea socialistă pentru femei şi o însemnată parte din
zilnic consumul de cocs realizat şi fon­ avîiul la bază noul obiectiv. Căci, nu­ cea pentru bărbaţi şi copii se realizea­
ta produsa din cocsul economisit. Ca mai traducînd în viaţă măsuri tehnico- ză de asemenea dm fibre sintetice. Po-
drclc tclmico-ingincrcşti au primit in­ organizatorice bine gîndîtc şî desfâşu- crîvie calculelor, ponderea firelor sin­
dicaţii să urmărească, cu toată atenţia rînd o întrecere socialistă însufleţită tetice în industria uşoară se ridică la
felul în caic se execută prăjirea mine­ vom putea obţine realizări pe măsura peste 27 Ia suta.
reurilor, cum se dozează încărcătura, aşteptărilor. Materia primă sintetică este folosită
cum se respectă graficele de descărca­ _ ___________ tot mai mult şi îu industria de încăl­
ing. ALLXE DOBOLI
re, de rcvîziî şi reparaţii. Nc-am stră­ şeful secţiei l-.a furnale n C. S. ţăminte.
duit să asigurăm un mers cît mai uni­ 1 * Hunedoara (Agerpres)
Livadă de pomi la Staţiunea experimentală pomicolă de la Geoapiu.

LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR ha. fuseseră lucrate cu sapa rotativă, în De ce se tărăgănează
timp cc cultivatorul stătea ncfolosit în
cîmp, nccfcctuîndu-sc cu el lucrări pe începerea prăşitului mecanic ?
nici un hectar. Pe lîngă faptul că nu s-a
realizat suprafaţa raportată, lasă mult
de dorit şi calitatea lucrării. Pe tarlaua In perioada campaniei de însămînţări lolosite utilajele aflate in dotarea bri­
numită „Spoitură" porumbul avea 4-5 a fost criticat faptul că la gospodăria găzii pe care o conduce, dacă brigada
frunze Şi era invadat de buruieni. Aici, colectivă din H.uJui, această lucrare nu îşi face sau nu planul. Acum, cînd tre­
.tractoristul Viorel Chirciţi lucia cu sapa se desfăşoară la un nivel corespunzător. buie* lucrat intens la îngrijirea culturilor
rotativă. Lucrarea nu avea însă nici un Iată însă că lipsurile se rcpccâ din nou şeful de brigadă U\ă preocuparea pen­
In aceste zile atcnfy.i principală a colectiviştilor şi a mc- rumb. Brigada din Strctca, brigadier dăriei pentru executarea !a timp şt m efect, deoarece buruienile fiind pica şi la întreţinerea culturilor. Dar, sa tru folosirea utilajelor pe seama ingi­
cani/ulordof este îndreptată insprv ini ret incien culturilor, Şmdea Elena, se află în fruntea între­ bune eoiuliţiuni agrotehnice a lucrări­ mari nu mai puteau fi distruse de col­ vedem despre cc este vorba. In primul nerului gospodăriei colective, tov. loan
lucrare care constituie o verirju importantă in cadrul comple­ cerii ce se desfăşoară în cadrul gospo­ lor de întreţinere a culturilor. ţii sapei. Deşi era convins de Inutili­ rînd trebuie arătat că mijloacele meca­ Borza. Nici tov. Borza însă nu se inte­
tu lu i de măsuri ce se iau in vederea obţinerii unor producţii tatea acestei lucrări, tractoristul o efec­ nizate puse la dispoziţia G.A.C. de că resează îndeaproape de mersul lucrări­
tua totuşi motivînd că aşa i-a spus pre­
trc S M T. Dobra, iui sîm folosite la în­
mari de porumb, llourea-soarclui, şlecla de v.uhăr, carloii, ele. Unde duce lipsa de răspundere şedintele gospodăriei colective, tov. Ilca treaga lor capacitate. Bunăoară, după lor de îngrijire a culturilor, susţinînd
Cum se dcsluşoara lucrurile de întreţinere a cultu rilo r, M lilu - "libcriu. Din discuţii a reieşit că tov semănatul • porumbului ini s-a folosii că de folosirea mijloacelor mecanizate
Pentru calcurile prăşitoarc colecti­ jsudăriei colective, iov. Viorcl Oncoş.
lea acestora, cc trebuie fnheprins pentru (îmbinai pruşilului? Ilca nu s-a deplasat la tarlaua respec­ cîmpul de grape, iar executarea lucră trebuie să răspundă numai şeful de bri­
viştii dm Vcţcl au repartizai o supra­ nu cunoaşte nici măcar cîte braţe de
lata obiectivul raidului orr/anizat de '/Jarul nostru j n ntiom il muncă participă la lucru şi cc lucrăn tivă să vadă stadiul de dezvoltare al iii cu cele 2 sape rotative a început cu gadă.
lliu. faţa de peste 240 ha din care 207 ha. culturii, mulţummdu'-sc să dea indicaţii Tărăgănarea începerii praşilci mecani­
sini destinate porumbului boabe Ploile se execută în cadrul gospodăriei. Mai pentru aplicarea -mecanică, ncdifcrenţia- o săptămînn mai tîrziu decît era nece­
abundente căzute în lunile aprilie şi mai mult decît atic, nu ştia mei situaţia sar. Aceasta a permis ca buruienile să ce la porumb nu poate avea decît ur­
Muncă bine organizată au influenţat oarecum întîrzicrca în- exactă a realizărilor. In aceiaşi zi, unul t.ă de la o tarla Ia alea, a recomandă­ mări negative, orice zi de întîrzicrc du-
sămînţănlor pe unele tarlale. Cu toate dintre brigadieri se ocupa tic lucruri rilor primite de la consiliul agricol ra­ invadeze cultura de porumb pe cele
Membrii gospodăriei agricole colecti­ O atenţie deosebită se acorJă şi ca acestea, pe suprafeţele însămînţatc în mărunte, cum ar fi ascuţitul prcpelc- ional. Unde duce o asemenea sure de 180 ha. Acum este momentul sa se lu­ cînd la diminuarea simţitoare a pro­
ve din Sirbi, mobilizaţi de organizaţia litaţii lucrărilor de întreţinere. Mecani­ Incrun? Se ştie că necfcciuarcn la timp creze din plin la prăşitul mecanic cu ducţiei. De acest lucru trebuie să fie
de partid şi consiliul de conducere, lu­ zatorul Olarii Roman — ne-a .spus pic condiţii agrotehnice corespunzătoare, gilor pentru fîn. Este şi firesc ca înn-u Şt de bună calitate a lucrărilor Jc în­
crează cu toate forţele la îngrijirea cul­ şedinţele gospodăriei, tov Munteanu culturile iu răsărit bine. O dată cu asemenea situaţie lucrările sa se desfă­ grijire a culturilor poate Influenţa ne­ cultivatorul. Acesta stă însă ncfolosit. convinşi mit tov. Aurel Sturzi cîc şi
plantele au apărut insă şi buruienile
şoare li voia întîmplării. Aceste lip­
turilor. Pentru executarea prăşituluî Ion, depune mult interes şi execută lu­ gativ asupra producţiei de porumb, du- Caro este cauza? Şeful brigăzii do trac­ tov. loan Borza, care sînt chemaţi
mecanic se folosesc un cultivator şî 15 crări corespunzătoare. Colectivistele Pentru menţinerea terenului afinat şi suri sînt cunoscute şi de către comitetul cînd la diminuarea ci” cu pînă la SOC toare, Aurel Sturz.a. se ocupa de alic să şi aducă o contribuţie mai însemnată
de partid, dar pentru înlăturarea lor nu
curat de buruieni,'la unele culturi cum
prăşitori cu tracţiune animală. Munca Svânilă Carolina, I-usa Jenica, Haide sînt floarea-soaiclui şi sfecla furajeră lu­ s-a luat nici o măsură. Comitetul de kg. boabe la ha. Raportat Ia suprafaţa nebun în afară de cele de campanie. la buna desfăşurare a lucrărilor de în­
fiind bine organizată, parale! cu execu­ Vorghejia, Popa Valcrin, din brigada a ocupată cu porumb aceasta ar însemna
tarea prăşituluî cu cultivatorul sau cu crările de îngrijire s-au început mai partid şi birourile celor 5 organizaţii pe o pierdere de peste 100 tone boabe. IVea puţin îl interesează felul cum sînt grijire a culturilor.
brigăzi nu au analizat eu suficientă răs­
prăşitorilc, se face răritul şî prăşind ma­ H-a, Petreseu Natalia, Alba Valcrin. din vreme, ceea ce a dat posibilitatea Iată deci cc urmări poate avea neapli
nual cu sapa pe rînd. Pînă la 1 iunie Ister Ghizcla, Dan Măria, dm brigada I ca la culturile respective să se termine pundere problema îngrijim culturilor şi carca la timp şi în mod diferenţiat a ------------------------- C O N C L U Z I I --------------------------
prima praşilă în a treia decadă a lu­
nu a stabilit măsurile corespunzătoare
colectiviştii dm brigada I-a, condusă şi toţi ceilalţi colectivişti caic lucrează care, traduse în viaţă, să asigure efec­ regulilor agrotehnice. Din cauza întîr-
de Dan Loghin, executaseră praşila me­ la întreţinerea culturilor execută acea­ mi mai. Culturii porumbului, care ocu­ zicni praşilci I mei culturile de cartofi Dm raidul efectuat s-a desprins faptul că în unităţile agricole în care
canică şi manuală pe 20 hectare cu po­ sta lucrare la un bun nivel agrotehnic pă ponderea principală în structura tuarea tuturor lucrărilor în epoca op şi sfeclă de zahăr nu se dezvoltă nor­ organizaţiile «Jc partid au îndrumat şi sprijinit consiliile de conducere să or­
tună şi pe această calc obţinerea unor
rumb, iar cei dm brigada a ll-a, condusă plantelor prăşitoarc, nu i se acordă însă mal, deoarece o mare parte din acestea ganizeze cu nui bine numea, unde iorţeic şi mijloacele de lucru sîm fo­
de Pop Gheorghe, pe 15 hectare. Co­ Colectiviştii de aici muncesc cu hăr­ atenţia cuvenită. Este uşor sa te con­ producţii sporite la In. sînt invadate de buruieni. losite din plin, lucrările ce îngrijire a culturilor se execută în ritm susţinut
vingi de acest adevăr vizitînd tarlalele
lectiviştii dm această gospodărie au ter­ nicit pentru ca in cel mult 10 zile, aşa Pentru menţinerea terenului afinat şi şi la un nivel agrotehnic corespunzător.
minat prima praşilă mecanică şi manu­ cum vi-au planificat, să termine corn ocupate cu această cultură. La data cînd Realizări curat vie buruieni, colectiviştii din Sînt însă şi unităţi agricole unde lucrărilor de îngrijire nu li se acordă aten­
am întreprins raidul era efectuată doar
ală pe toate cele 15 ha. cultivate cu plct praşila mecanică şi manuală pe o lucrare cu sapa rotativă pe 23 ha, Gurasada dispun de foiţe şi mijloace ţia cuvenită. Asemenea situaţii se in tîlncsc la G.A.C. din Gurasada, Vcţcl,
cartofi, 7 ha. cu floarca-soarcluî, 3 ha. tonte cele 135 ha. cultivate cu porumb iar eiteva ha. erau prăjite cu cultivatu­ sau deficienţe ? suficiente Acestea nu sînt însă folosite liarău, Cîmpuri Surduc ş a. unde orga nizaţiilc de partid nu s-au străduit în­
cu sfeclă furajeri şi 2 ha. cu fasole în Şi să treacă apoi la executarea celei de lui. Rău este că din cauza defecţiuni­ Unele relaţii despic mersul lucrărilor dm piui, ceea cc dovedeşte că nu s-au deajuns să îndrume consiliile de con ducere pentru ca acestea să asigure o
cît mai bună organizare a muncii în vederea efectuării Ia timp şi de buna
tras învăţămintele necesare din experi­
cultură pură. a doua praşile. lor pe care le prezenta sapa rotativă, enţa anului trecut, cîiul producţia a fo.u calitate a lucrărilor de îngrijire a culturilor. Din această cauză realizările
luci arca executata cu ca arc o calitate de îngrijire a culturilor la gospodăria diminuată în marc măsură dm cauza obţinute de cătic gospodăriile colective din raionul llia sînt sub nivelul po­
din Gurasad.a ni le-a furnizat tov. Ro­
nccorcspunzătoai e. Cu toate că pe o
în ritm susţinut suprafaţă însemnată porumbul avei' 4-5 man Nan, preşedintele4 sfatului popular că nu s-a acordat, atenţia cuvenită în­ sibilităţilor. Bunăoară, la porumb, pînă la data de 1 iunie, se executaseră lu­
frunze şi cm invadat tic buruieni, cul­ comunal. După felul cum ne-a prezen­ grijirii culturilor. Raportînd volumul crări de îngrijire pe 33 la sută din suprafaţa planificată, la sfeclă pe 86,6 la
Lucrările de întreţinere a culturilor tivatorul a fost folosit timp de 2 zile tat situaţia s-ar fi putut crede că lucru­ lucrărilor de îngrijire cc trebuie efectu­ sută, la cartofi pe 49,5 la sută, iar la floarca-soaielui pe 90,3 la sută.
prăşitoarc se desfăşoară într-un rirm s-au prăşit mecanic şî manual toate cele cu randament scăzut, rcahzîndu-sc Jst rile stau bine. Care este însă realitatea? ate la culturile prăşitoarc la numărul Condiţiile climatice din această primăvară au favorizat o bună dezvol­
susţinut şi Ii G.A.C. din Dobra. Lu­ 25 ha. cultivate cu cartofi, 10 ha. cu fel praşila 1 mecanică pe mai puţin de Intre datele comunicate consiliului agri­ braţelor de muncă şi la mijloacele me­ tare a culturilor. O dată cu acestea au apărut şi au crescut însă şi buruienile.
crarea cu sapa rotativă s-a făcut pe 60 sfeclă de zahăr şi 6 ha cu sfeclă fura- 10 ha. Care este cauza unor asemenea col raional de cătic sfatul popular şi canizate aflare în folosinţa gospodar iei Nccxecutaica la timp a pravilelor va duce desigur la diminuarea simţitoare
ha., iar eu cultivatorul pe 35 ha., din icră. La cartofi s-a început cea de a deficienţe ? situaţia existentă pe teren este o mare colective reiese că există posibilitatea ca a producţiei la hectar, lată de ce este necesar ca organizaţiile de partid să
cele 165 ha. cultivate cu porumb pen­ doua praşilă, lucrare caic s-a executat deosebire, fapt cc dovedeşte că tov fiecare lucrare să fie efectuată în cadru! îndrume şi să sprijine conducerile G.A.C. pentru a folosi din plin toate
tru boabe. Pe lotul de 7.000 kg. porumb Trebuie arătat că lipsurile pornesc în Nan se achită eu superficialitate de une­ epocii optime şi la un nivel agrotehnic mijloacele şi forţele cJe lucru existente în cadrul fiecărei unităţi. Totodată,
boabe la ha. în cultură irigată s-a ter­ pe o suprafaţă însemnata. primul rînd de la slaba organizare a le sarcini cc-i revin. Cîrcva exemple corespunzător. Este necesar însă ca or­ este necesar ra aportul specialiştilor, din unităţile agricole şî de la consiliul
minat praşila mecanică şi manuală, asi- Partîcipînd zilnic la muncă, cîte 120- muncii. Ncexistînd suficientă răspunde­ sînt concludente în această privinţă. ganizaţia de partid (secretai Gligor agricol raional la buna desfăşurare a lucrărilor agricole să fie mai substan­
gurîndu-se o densitate de 70.000 plante 140 colectivişti şi folosind toate mijloa­ re în această privinţă dm partea consi­ — Din cele 248 lua. însămînţatc cu buna) să determine consiliul de condu ţial. îndeosebi atenţia acestora trebuie îndreptată spre asigurarea efectuării
la hectar. Înainte de a se executa pu- liului de conducere al G.A.C, forţele şi porumb, ne spunea tov. Nan, 80 ha. au cere al G.A.C. s.v se preocupe cu mai unor lucrări de cea mai bună calitate, spre abdicarea diferenţiată a regulilor
şila mecanică aici s-au dat cîtc 100 kg cele, prima praşilă mecanică şi manua­ mijloacele de muncă nu sînt folosire din lost prăşite mecanic, iar pe aproape 200 multă răspundere de organizarea mun­ agrotehnice, aceasta influcnţlnd în marc măsura producţia cc se va obţine Ia
azotat de amoniu la hectar. lă se va termina în cel mult 10 zile plin. Că aşa stau lucrurile o dovedeşte ha. s-a aplicat o lucrare cu sapa rota­ cii şi de mobilizarea colectiviştilor la hectar.
De asemenea, la această gospodărie pe întreaga suprafaţă cultivară cu po­ şi următorul fapt. Vicepreşedintele gos- tivă. In realitate însă mai puţin de 80 lucru.