Page 90 - 1964-06
P. 90
ESENŢIALUL: H Ă R N I C I E
REZOLVAREA OPERATIVĂ La sediul gospodăriei colective unde de îndată ce s-a terminal prc.
din Ohoba e greu de găsit în aces şila l-a lo porumb colectiviştii ou şi
A SARCINILOR te zile un om. Toţi sînt plecaţi în început lo cea de a doua. In pre
cîmp. Se lucreoză de zor la între
zent oceste gospodării sînt printre
ţinerea culturilor. Pînă la 25 iunie
colectiviştii de aici terminaseră deja unităţile socialiste fruntaşe din ra
ion în executareo lucrărilor de în
In campania dc întreţinere a culturi A intrat în practica biroului organi prima praşilă la porumb şi pe mai
lor, gospodăria colectivă din Sălcîva se zaţiei de baza P.M.R. ca împreună cu bine de 10 hectare efectuaseră şi treţinere a culturilor.
situează printre unităţile agricole so membri ai consiliului de conducere să cea de a doua praşilă. Succesele obţinute în oceste gos
cialiste fruntaşe din raion. Pentru felul verifice, la faţa locului, fără a aştepte, podării colective dovedesc că orga
in care este organizată si se desfăşoară asemenea şedinţe, fulul în care se exe Fruntaşi sînt colectiviştii din bri nizaţiile de portid cit şi consiliile
munca, aici nu se poate aduce nici un cută lucrările. In momentul cînd s-a gada l-a, condusă de lulius Şoman. de conducere s-ou preocupat şi ou
reproş. Comuniştii, toţi colectiviştii con observat câ există unele rămîneri în Orgonizîndu-şi mai bine munca co
stituie un adevărat exemplu dc atitu urmă, biroul organizaţiei dc bază a so lectiviştii din această brigadă au manifestat multă răspundere pen
dine conştientă fată dc îndeplinirea o- licitat şi sprijinul colectiviştilor din sec reuşit să termine primii pe gospo tru soarta recoltei din acest an.
perativă a sarcinilor privind întărirea torul zootehnic. La această cerinţă s-a dărie praşilo l-o. Succese de seomă Comuniştii s-ou dovedit a fi buni
economico-o» ganizatorică a gospodăriei. răspuns în mod unanim. Toţi ca unul, au obţinut şi colectiviştii din briga organizatori şi conducători oi mo-
Sub îndrumarea comitetului dc partid, cui de )a fermele de animale s-au ală selor, mobilizînd prin exemplul lor
comuniştii din Sălcîva s-au preocupat turat celor din brigăzile de cîmp, Iu da condusă de loan Bucoviceanu. personal şi pe ceilalţi colectivişti Ia
în mod continuu de întărirea muncii crînd cot la cot cu ci la întreţinerea Din cele relotate de către tov. lo- o muncă rodnică pentru efectuarea
politice şi organizatorice. Pentru a mo culturilor. S-a reuşit astfel ca de în sif Miloş, vicepreşedinte al gospo
biliza întreaga masă dc colectivişti, dată ce tractoarele conduse dc harni dăriei colective, bine s-au desfăşu- lo timp şi în bune condiţiuni a lu
membrii si candidaţii dc partid au fost cii mecanizatori Duma Matei şi La/.ăr rot şi lucrările de întreţinere o cul crărilor de îngrijire o culturilor.
repartizaţi în sectoarele productive ho loan, executau praşila mecanică prin turilor de cartofi şi floarea-soarelui. Activitatea desfăşurata pinti c
tărâtoare, astfel îneît ui să poată aiuta tre i înduri, colectiviştii să lucreze in La aceste culturi s-o şi terminot cum a dat rezultate. Toote culturi .
practic munca în gospodărie, iar prin tr-un ritm intens pe urmele lor la pră
exemplul lnr să-i antreneze sl pe cei şi la manuală. ce-a de a doua praşilă. sînt bine întreţinute. La toamnă,
lalţi colectivişti. Demn dc apreciat este şi faptul că O muncă rodnică se desfăşoară cînd se vo culege rodul, colectiviş
încă înainte dc începerea lucrărilor membrii acestei gospodării au ieşit în şi în gospodăriile colective din tii vor oveo bucuria unei munci îm
dc întreţinere a culturilor, membrii bi marc număr la lucru chiar şi în zilele Bampotoc, Holdeo, Boz şi altele plinite,
roului organizaţiei dc baza şi alţi co du sărbătoare. Aceasta, din dorinţa dc
munist? din brigada I Sălciva au fost a-si îndeplini angajamentele luate în
repartizaţi să răspundă de activitatea întrecerea dintre brigăzi şi echipe de
echipelor. Bunul organizaţiei du bază a executa lucrări dc calitate şi Ia timp. AJUTOR ŞI ÎNDRUMARE
a ajutat pe brigadierul Ilic loan să facă de a obţine o producţie mai mare faţă
o repartizare cit mai justă a sarcinilor du plan — grîn cu f>00 kg la hectar şi
din planul dc producţie al brigăzii pe porumb cu 1.500 kg stiulcţi la hectar. DI N. . . BI ROU
fiecare echipă, în funcţie de forţele c- Munca rodnică desfăşurata dc către
xîstcnte. Acesta a fost doar începutul. colectiviştii din Sălciva, oglindită în
In şedinţele dc birou şi în adunările rcalKarca la timp şi în cele mai hune Lucrările dc întreţinere a culturilor mărul colectiviştilor care lucrează la
generale ale organizaţiei dc bază. co condiţiuni agrotehnice a lucrărilor de la gospodăria agricolă colectivă din prăşit este dc 115. Acest lucru dove
muniştii au prezentat apoi informări cu întreţinere, terminarea praşSlei l-a la Cîmpuri sînt mult rămase în urmă. Se deşte că inginerul Mihaî Ca/aeinai
privire la modul cum se înfăptuiesc porumb pe toate culc 160 dc ha şi pra- sizat dc această stare de lucruri, con este străin de ceea cc sc îutimplă în
sarcinile in cadrul brigăzilor şi al echi şila a II-a ne 60 dc hectai c. a praşileî I siliul agricol raional a hotărît trimiterea gospodărie. Este uşor deci de înţeles în
pelor. Asemenea informări au prezen si a II-a la cartofi şi sfeclă — dove unui specialist — ing. Mihaî Cazacineu cc măsură i-a ajutat cl pc colectivişti
deşte răsi'»*ndcrea cu caic comitetul şi
tat tov. Lucreţia Teici şi Păşteau Lu- — pentru a ajuta şî îndruma colectivi în executarea lucrărilor de întreţinere.
organizaţiile de partid se străduiesc şi
crcţia, şefe de echipă, Puşa Fibi, Po- mobilizează pe toţi colectiviştii la în ştii. Un lucru bun. Gospodăria avea ne O asemenea practica nu este bună. Aju
pcscu Nicolac şi alţii. făptuirea sarcinilor ce le stau în faţă. voie dc ajutor şi îndrumare. Dc aeeea, torul şi îndrumarea trebuie să fie date
colectiviştii s-au bucurat atunci cînd în la faţa locului, acolo în cîmp, pe tar
D e sp re h ă rn ic ia c o le c tiv iş tilo r d in S ălciva s-a scris în re p e ta te r in - ajutorul lor a fost trimis un cadru de lalele gospodăriei şi nu din birou.
d u ri. Şi, p a rcă p e n tru a n u d e z m in ţi a p re cie re a de care se b u c u ră , in specialitate. Ajuns însă la gospodărie, in Sprijinul dat colectiviştilor „în drum",
to ţi, u n u l
ginerul Mihai Cazacineu, a „uitat" dc
u n u l, m u n ce sc cu şi m a i m u lt s p o r.
această c a m p a n ie ,
ca
U N E X E M P L U BUN, nert/l g o s p o d ă rie i A u re l O ra d a n M e re u p re z e n t în m ijlo c u l c o le c ti- obligaţiile cc le avea, de sarcina primi „în trecere" nu este eficace. Adevărata
D e m are a ju to r le sîn t s fa tu ri le şi în d ru m ă rile d a te de că tre in g i-
îndrumare nu constă în grabă, în super
tă, şi s-a apucat să rezolve alic proble
concretă, permanentă pe teren în mij
v iş lilo r e l ii în d e a m n ă şi în d ru m ă să e xe c u le n u m a i lu c ră ri de b u n ă ca- me. ficialitate. Ea cerc răspundere şi o muncă
In ziua de 24 iunie l-am găsit la se
lita te . C o n tro lu l e x e rc ita t de către m e m b rii C o m ite tu lu i de p a rtid , de locul colectiviştilor. Acest lucru se ce
C A R E Î N S U F L E Ţ E Ş T E că tre in s tru c to ru l C o m ite tu lu i ra io n al llia al P .M .R ., tov. loan Bratosin, unei situaţii privind balanţa seminţelor. rea să-l facă şi inginerul Miliai Caza-
diul gospodăriei iucrînd la întocmirea
cincu. Pentru aceasta a fost doar repar
de m e m b rii c o n s iliu lu i de c o n d u c e re s-a d o v e d it a ii d e o s e b it de io -
lo s ilo r. Acest lucru îl putea face şi la llia. Nu tizat la gospodăria colectivă din Cîm
era nevoie să sc deplaseze pînă la Cîm
la lă -i, in fo to g ra fia d e sus, pe tov. C h e o rg h e H o d o r, p re ş e d in te le puri unde şi în prezent situaţia lucră
Cu multe luni în urmă, colectiviştii explicat sarcinile ce trebuie să fie înde bune condiţiuni şi la timp toate lucră puri. Întrebat fiind cîţi colectivişti sînt rilor de întreţinere a culturilor este
din Lăpuşnic, anali/.înd posibilităţile dc plinite, i-a însufleţit îu muncă, a spri rile dc întreţinere, producţia dc porumb g o s p o d ă rie i c o le c tiv e , C h e o rg h e C rişa n . s e c re ta ru l c o m ite tu lu i de p a rtid , la lucru ne-a răspuns: Vrc o patruzeci. nesatisfăcătoarc, cxecutîndu-sc pînă în
sporire a producţiei agricole, au pornit jinit consiliul dc conducere să creeze a fost cu aproape 900 kg ştiulcţî la lo n ic h ie C îrn e a , s e c re ta ru l o rg a n iz a ţie i de bază d in b rig a d a l-a şi b r i Situaţia de pc teren s-a dovedit a fi ziua dc 24 iunie praşila I doar în pro
o susţinută întrecere, pe baza unor an cele mai bune condiţii de lucru tutu hectar mai mare decît cca realizată la g a d ie ru l llie lo a n c o n tro lin d s ta d iu l de v e g e ta ţie şi c a lita te a lu c ră rilo r. însă alta. Preşedintele gospodăriei, Tco- porţie de circa 80 la suta din suprafaţa
gajamente concrete, mobilizatoare. Ei ror brigăzilor şi echipelor. brigada din Brîznic, unde lucrările nu Şi m e c a n iz a to rii ta z a r lo a n şi P e tru ţ lo a n (fo to g ra fia de jos) îşi fil Tripa, cît şi secretarul organizaţiei dc
s-au angajat să sporească producţia faţă Comuniştii, printre care se numără au fost făcute Ia timp şi la un nivel a d u c o m a re c o n trib u ţie la b u n a d e sfă şu ra re a lu c ră rilo r de în tre ţin e re bază, Ionel Căldăraş, cai c trecuseră pc la cultivată cu porumb. Cît despre praşila
de cca planificată cu 300 kg la grîu şi tov. Moise Silviu, Ccrcca Ana, Crişan agrotehnic corespunzător. a c u ltu rilo r. toate brigăzile, nc-au informat câ nu a H-a, nici vorbă.
cu 1800 kg la porumb ştiulcţi la hectar, Virginii, Crişovau Filimon, luga Euge Sfaturile şi îndrumările date au gădt
înfăptuirea acestor angajamente a creat nia şi alţii — au constituit pentru to(i ecou. Şi colectiviştii din Brîznic se în-
în rîndul colectiviştilor o atmosferă dc colectiviştii un exemplu bun, ci fiind trCc acUni îu ihiihcâ pentru a executa
marc entuziasm, dc participate activă animatorii. întrecerii iin cadrul gospodă lucrările da timp şi de calitate. Alături ©
la muncă pentru efectuarea la timp şi riei.
!a un nivel corespunzător a lucrărilor Organizaţia dc partid, împreună cu de ei sînt şî mecanizatorii luga Nico i m u u s a g r i f e i
dc întreţinere a culturilor. Invăţînd din consiliul Jc conducere, au luat măsuri lac, Văcărcscu Constantin şi Mcdrea Ro-
experienţa anilor trecuţi şi din lecţiile ca planul întocmit îu vederea desfăşu ninlus, despre ca.-c colectiviştii au nu
ce Ic-au fost predate la cursurile agro rării campaniei de întreţinere a cultu mai cuvinte de laudă.
tehnice, că lucrările dc întreţinere sînt rilor să fie tradus în viaţă. La recoman Iată doar cîteva exemple din caic re
r
hotăritoare în sporirea producţiei la da rea comitetului dc partid, în momen iese însă spiritul organizator al organi
hectar, şi că dacă le neglijezi ai irosit tul cînd s-a observat câ la brigada din zaţiei de partid, exemplul bun al co pem îru moarta e c o l t e i
întregul volum dc muncă depus pînă Brîznic treburile nterg mai anevoios s-a muniştilor care au un rol dc frunte în
aici, toţi colectiviştii s-au antrenat în organizat o adunare a tuturor colecti buna desfăşurare a întrecerii. Şi la acea
bătălia pentru obţinerea dc recolte cît viştilor în cadrul căreia secretarul co stă gospodărie îngrijitorii dc animale,
mai bogate. mitetului de partid, tov. Silviu Lugo- după cc şi-au terminat treburile la fer
Animaţi dc această dorinţă, colecti jan, cît şi preşedinta gospodăriei, tov. me, au ieşit în cîmp la prăşit.
viştii din Lâpuşnic au început şi au exe Lucreţia Costa, au vorbit acestora des Ca rezultat al muncii desfăşurate, gos G urasada ritatea colectiviştilor din brigada de la său în înlăturarea unor lipsuri nu s-a rile dc porumb şi te gîudcşti că dacă ar
făcut simţit ceea ce a influenţat nega
cutat aceste lucrări la timp şi la un ni pre importanţa executării în cele mai podăria colectivă din Lăpuşnîc se si Uleş nu se consideră doar simpli exe fi bine şi la timp întreţinute s-nr putea
vel calitativ superior. Acesta este şi bune condiţiuni a lucrărilor dc întreţi tuează printre unităţile fruntaşe în exe cutanţi ai unor sarcini dc producţie, ci tiv realizarea unor sarcini importante obţine 3.000-4.000 kg. porumb ştiulcţi
rezultatul muncii politice şi organizato nere. Preşedinta gospodăriei a arătat în cutarea lucrărilor dc întreţinere a cul Pe ogoarele gospodăriei colective din oameni direct răspunzători dc bunul pentru organizaţiile dc baza şi pentru la Iu. Rămîi însă contrariat dc ceea cc
rice desfăşurate dc către organizaţia dc mod comparativ că în brigada din Lă- turilor. Aici, pc ccic 120 hectare po Gurasada întilneşti puţini colectivişti mers al treburilor gospodăriei. Colec gospodăria colectivă. constaţi, dc faptul că factorii de răspun
Situaţia existentă la G.A.C. din Gu-
tiviştii din brigada dc la Uleş au tei
partid. Ea s-a adresat colectiviştilor, Ic-a puşnic, unde anul trecut s-au executat în rumbul este frumos şi viguros, curat, iar la lucru. Porumbul s-a dezvoltat, dar minat dc mult lucrările dc întreţinere rasada — brigăzile Gothatca şi Gura dere de aici nu sc frâmîntî îndeajuns,
nu-i doare inima cînd văd porumbul
culturile dc sfeclă de zahăr, floarca-soa- nefiind prăşit la timp buruienile l-au a culturilor. Acum au venit să-i spri sada — impune luarea unor măsuri ur năpădit de buruieni care-l împiedica să
rclnî şi cartofii, la care s-au făcut deja năpădit pc mari suprafeţe. Te întrebi, jine pc vecinii lor din brigada dc la gente. sc dezvolte.
două praşile, sînt dc asemenea bine dez de cc? Aici, organizaţia dc partid cît şi Gothatca. Iu rezolvarea acestei situaţii, un cu-
D J N T A voltate. conducerea gospodăriei colective nu şi la brigăzile din Gothatca şi Gura Veţel vint hotâritor îl arc comitetul dc partid
Nu sc putea face oare acelaşi lucru
privesc cu toată răspunderea organiza
(secretar tov. Oncoş Vjorcl). El trebuie
rea şi desfăşurarea lucrărilor de între să-şi sporească exigenţa şi preocuparea
ţinere a culturilor şi nu sînt suficient dc sada? Ba da. La Gothatca însă, secrc laţă dc soarta recoltei din acest an, sa
preocupate pentru soarta recoltei din tarul organizaţiei dc bază Petru Nc- Aici, ca şi la Gurasada, lucrările de
Ce poţi face azi acest an. nul mers al treburilor din gospodărie.
l i m t m ^ k ¥ ® t » u [40(2 grilă sc ocupă dc unele prohlcmc mă întreţinere a culturilor sc desfăşoară ane manifeste maximum dc grijă faţă dc bu
Atunci cînd sc obţine un succes fie runte, ncglijînd pc cele esenţiale, în re voios. Îndeosebi prnşitul porumbului Va trebui să-şi îmbunătăţească munca de
In acest an lucrările dc întreţinere a participă la lucru să fie duhlu faţă de el cît dc mic, membrii şi candidaţii dc zolvarea cărora i sc cere prezenta. csrc mult rămas în urmă. Din cele peste
culturilor la G.A.C. din Zam au fost zilele precedente. nu lăsa pe mîine partid trebuie sa stimuleze iniţiativa O situaţie asemănătoare se întîlneşte 200 hectare cu porumb sc prăşise pînă îndrumare a colectiviştilor, să dezvolt
în rîndul acestora spiritul dc gospoda.
mult tărăgănate. La lucru au ieşit pu Trebuie arătat însă că situaţia la creatoare, să sprijine oamenii să lucreze şi la brigada din Gurasada. Şi aici, pe în ziua dc 25 iunie doar 167 hectare, de tip nou, să întărească răspunderea
iar praşila ll-a nu sc efectuase decît
ţini colectivişti. Această situaţie u-a pu această gospodărie nu este nici în pre din cc îu cc mai hine, să adauge la suc suprafeţe întinse, porumbul este încă pe 15 hectare. brigadierilor, a tuturor colectiviştilor
tut fi trecută cu vederea. Dc aceea, or zent satisfăcătoare. Uri cît ar fi dc Dacă la cartofi şi floarea-soarelui co cesul ohţinut altele şi mai valoroase. neprăşit, plin dc buruieni. O marc răs Care sînt cauzele rămtnciii în urmă? faţă dc lucrările agricole, $5 Ic explice
Mulţi comunişti, mai ales cei din bri
gauizaţia de partid a organizat o şc mulţumitoare „asigurările- date de că lectiviştii din Bcjan, raionul llia, au ter gada din Uleş, fac acest lucru. Pe co pundere pentru această stare dc lucruri In primul rînd, acest lucru sc datoreşte cu răbdare şi perseverenţă cît sînt ele
al
o poartă şi instructorul teritorial
minat prăşită l-a, la porumb sînt mult
dinţa în cadrul căreia s-a analizat ce tre instructorul comitetului raional dc rămaşi îu urmă. La această cultură, pută Icctiviştii harnici îi încurajează, Ic dau comitetului raional de partid, tov. Tra- slabei participări a unor colectivişti la dc importante (hotăritoare) pentru soar
partid, tov. Cornel Muntcanu, munca ian Farcaş. El trebuie să acorde un spri muncă cum sînt Yagnu Valcria, Cance ta producţiei.
s-a făcut şi ce mai trebuie să se facă. la 25 iunie sc executase praşila l-a, pe sfaturi şi îi stimulează în activitatea lor.
colectiviştilor de aici nu poate fi apre numai 160 din cele 214 ha cîtc arc gos jin permanent şi eficient organizaţiilor larie Elena, Barbu Elena, Gaşpar Lu- Aceasta este o sarcină primordială a
ce măsuri să se ia pentru îndreptarea iar pc ccj care uneori mai lipsesc de la creţîa, Oncoy Cornel, Puiţ Liviu şi
ciată decît după rezultate. $i rezulta podăria. lucru îi dojenesc cu grijă. Principalul de baza din brigăzi, astfel ca acestea comitetului de partid pc care trebuie să
lucrurilor. tele demonstrează că în această gospodă Această situaţie trebuie să dea dc gîn- este câ tov. loan Frcnţiu, brigadier, să-şi sporească puterea dc mobilizare a alţii. o înfăptuiască cu toată răspunderea.
In cadrul şedinţei, biroid organizaţiei rie mai sînt încă suprafeţe întinse dc dît consiliului de conducere al gospo membru de partid, cît şi unii membri tuturor colectiviştilor la lucru. Ut. din Priveşti cu mîndrîc şi însufleţire lanu
dăriei colective (preşedinte tov, loan
cîtc s-a constatat, în unele perioade, tov.
dc bază s-a adresat comuniştilor şi le-a porumb neprăşite, pline dc buruieni. Maicr), care arc datoria să ia măsuri ai biroului organizaţiei de bază nu în Fnreaş nu a desfăşurat o muncă destul
chid ochii atunci cînd constată lipsuri,
cerut să dovedească o mai marc răspun Aceasta arată că autoliniştirca instruc pentru mobilizarea colectiviştilor la explică oamenilor amănunţit şi-î con de sistematică în organizaţiile dc bază PAGINA REALIZATĂ DE GH, CAUNESCU Şl N. BADIU
dere pentru rezolvarea problemelor la torului teritorial, care obişnuieşte dese muncă în scopul terminării grabnice a ving dc cc este necesar să pună nui respective, nu a insistat ca în adună'ile FOTO: V. O N O IU
praşilci l-a la porumb şi pentru exe
ordinea zilei, să-şi aducă fiecare partea ori să spună „noi nu stăm mai rău ca cutarea ncîniîrziaiă a celei dc-a Il-a presus interesele gospodăriei decît inte lor generale să sc discute dc fiecare dată DESENE: V. MIHAILESCU
problemele esenţiale, legate ile sarcinile
resul lor personal, dc cc trebuie prăşii
sa dc contribuţie la îndeplinirea sarci alţii1* nu arc nici un temei. Se impune praştie la cartofi, floarea-soarelui şi po azi şî nu mîine. Drept rezultat, majo curente sau de perspectivă. Ajutorul
nilor. Unii dintre membrii şi candida deci luarea dc măsuri caic să contribuie rumb.
ţii dc partid cum sînt tov. Vîrdea Ma practic Ia mobilizarea tuturor colcctî-
rii, Blaj Cornel, lanc Vioaia şi alţii au xiştilor la muncă, la organizarea cît mai In timp cc alţii lucrează, Du — Cc-o fi cu tractoristul loan Călcanu dc la G.A.C. Burjtic
fost criticaţi pentru faptul că ci înşişi temeinică a lucrului în cîmp şi exerci Cîtu-i ziua dc mare, numai la taifas. La muncă nicidccît. mitru Bolea din G.A.C. Gura
Treburile gospodăriei meargă cum or vrea. Pc colectivistele dc aleargă acum în toiul zîlci pc uliţele satului ?
nu participă cu regularitate la lucru. tarea unui control la faţa locului, în sada îşi Iroseşte timpul stind la
Laura Manş şi Floarea Raica din G.A.C. Cimpuri nu le mtc- hufet, sau dormind undc-i um — Caută dc azi dimineaţă cultivatorul şi nu-1 găseşte.
Analiza făcuiă în această şedinţă s-a mod operativ şi cu răspundere. bra mai deasă.
dovedit a fi eficace. Chiar a doua zi In momentul de faţa în centrul aten-
membrii şi candidaţii de partid şi-an ţtci organizaţiei dc partid, a instruc
adus un mai marc aport la lucrările dc torului teritorial trebuie să stea grija
întreţinere, au mobilizat şi pe alţi co pentru înfăptuirea sarcinilor din actuala
lectivişti să vină la lucru. In felul acesta campanie în cele mai bune condiţiuni
s-a reuşit ca numărul colectiviştilor care şi la timp.
C î n d m u n c a
e bine o rg a n iza tă
Deşi la G.A.C. din Lăpugîu — bri partid care se preocupă cu multă grijă
gada din Tciu, lucrările dc întreţinere dc îndeplinirea la timp şi îu bune con-
a culturilor au început mai tîrziu ca în diţiuni a sarcinilor din actuala cam
alte gospodării din raion, aceasta fiind panie.
situată în zona dc deal, rezultatele ob La noi — ne spunea tovarăşul Semăn
ţinute pînă acum sînt mulţumitoare. losif, secretarul organizaţiei dc partid,
Datorită bunei organizări şi desfă — comuniştii au fost în primele rîn-
şurări a muncii în cadrul brigăzilor şi duri, constituind exemplu şi îndemn
echipelor, colectiviştii din această bri pentru toţi colectiviştii. Aceasta a fă
gadă an reuşit să termine praşila I-a la cut ca brigada din Tciu, condusă dc
porumb şi praşila a ll-a la cartofi, f(oj- Muntean Mânase, să termine prima pc
lea-soarclui, sfeclă furajeră.
$i aici, ca şi în alte gospodării, un gospodăria din Lăpugiu praşila l-a la
rol important în mobilizarea colecti porumb şi praşila a Il-a la cartofi, floa- — Ce m ai ş tii nou vccin o ? Ţ o ală v a ra lum e, lum e C iru l n u -i cap
viştilor Ia muncă îl are organizaţia de rca-soarclui şi sfeclă furajeră. — Am Q i l a l ceva... bai l u toamnă ce-o s adune l Vai dc... t/ador I