Page 93 - 1964-06

TOATE FORŢELE LA EXECUTAREA

lucrărilor aaricole

53S9CBI

Participare activă FINENATURALE
f __________ _______ ___

In perioada executării lucrărilor dc
întreţinere U culturile prăşitoarc, în Recoltate în timpul optim
atenţia consiliului dc conducere al
G.A.C. din Bcriu a stat buna organiza­
re a muncii, astfel ca toate praşilclc să şi fără pierderi!
sc facă la timp şi în bune coudiţiuni.
Ca urmare, în fiecare zi, pe tarlalele
ocupate cu porumb, cartofi şi alte cul­
turi prăşitoarc sînt prezenţi la muncă Fîneţclc naturale ocupă în regiunea fost excluse în mare parte de la pă-
numeroşi colectivişti. Drept urmare, re­ noastră o suprafaţă dc aproape 118.CJ0 şunatul timpuriu.
ha. asigurînd peste 40 la sută din ne­
Acum, am ajuns în faza cînd trebuie
zultatele nu au întîrziat
să sc arate.
O NOUA EXPRESIE A POLITICI] PARTIDULUI Astfel, colectiviştii din Beriu au fost cesarul dc hrană în alimentaţia taurine­ să recoltăm ceea ce am pregătit pînă
în prezent cu grijă şi atenţie. O expe­
printre primii pc raion care au termi­ lor şi ovinelor. Pentru gospodăriile agri­ rienţă bună în această privinţă există.
cole colective, ele constituie o adevă­
nat praşila I-a pc toate cele 145 dc rată bogăţie deoarece fiecare unitate po­ Gospodării agricole colective cum sînt
hectare cultivate cu porumb, iar pînă
Şl GUVERNULUI DE RIDICARE CONTINUĂ acum au aplicat acestei culturi şi pra­ sedă în medic cîte cel puţin 500 ha, cclc din Galtiu, Cricău, Bcriu, Pric.az
şila a doua pc o marc suprafaţa, Dc ase­ liiteţc, iar unele gospodării ca cele din şi multe altele, au constituit un exemplu
bun în cc priveşte executarea in anul
Livadea, Sarmiscgetuza şi altele chiar
menea, aici s-a făcut şi praşila a doua peste 1000 ha. Acest lucru este deose­ trecut a cositului fîneţclor naturale la
pc 40 dc hectare din cele 50 cultivate cu
A NIVELULUI DE RAI cartofi. Paralel cu executarea prăşilului bit dc important deoarece în perioada timp. Acest lucru s-a reflectat în pro­
ducţiile dc lapte care au fost obţinute
dc iarnă fînul natural este unul din
la cartofi sc desfăşoară şi lucrările de
combatere a gîndacului din Colorado, principalele*nutreţuri cu izvor dc vita­ în perioada dc stabulaţic cînd vacile
mine, iar în unităţile unde nu sc pot pentru lapte au fost hrănite cu fînuri
Pe întregul cuprins al patriei, as­ majorări, salariul cadrelor mcdico-sani- construcţii şi altele, în care cheltuielile M. CONSTANTIN produce alte sortimente dc nutreţuri, o dc calitate bună, recoltate în faza op­
tăzi un vast şi măreţ şantier al cons­ tare va creşte în medie cu 10 la sută, legate de manoperă au o pondere mai corespondent hrănirc raţională cu fînuri de bună ca­ timă dc dezvoltare.
trucţiei socialiste, oamenii muncii des­ iar al celor cu o pregătire medic dc spe­ însemnată. Ministerele şi întreprinde­ litate şi folosire, atît a otavei, cît şî a Sînt însă şi gospodării colective care sc
făşoară larg steagul întrecerii socialiste, cialitate în medie cu 13 la sută, stimu- rile cunosc în amănunţime produsele şi ierbii însilozate poate asigura o produc­
întîmpinînd cu însemnate realizări ziua lîndu-se, de asemenea, într-o mai mare fabricatele al căror preţ de cost este Pe ogoarele ţie dc pînă la 15 litri lapte zilnic cu călăuzesc încă după învechitul obicei dea
de 23 August. încerci un profund sim- măsură, cadrele cu vechime mai înde­ afectat în mai marc măsură dc spori­ un procent dc 3,8—4 procente grăsime. recolta fîncţele tîrziu avînd credinţa
ţămînt patriotic în faţa tabloului însu- lungată în munca sanitară. Salariile ca­ rea salariilor. E nevoie să sc acorde o că astfel sc obţine o cantitate mai marc
flcţitor al Rominiei socialiste care, în drelor militare şi militarizate din Mi­ atenţie speciali analizării pe fiecare pro­ colectiviştilor Un fin cu o compoziţie floristică va­ de fîn. Este o practică greşită. In anul
pragul celei de-a XX-a aniversari a eli­ nisterul Forţelor Armate şi Ministerul dus, a structurii preţului de cost, în loroasă, recoltat la timp, uscat ra­ trecut, spic exemplu, gospodăria colec­
berării, se înfăţişează ca o ţară în con­ Afacerilor Interne vor fi majorate în scopul stabilirii dc măsuri bine chib­ ţional şi bine păstrat, are o valoa­ tivă din Naudru, care a executat recol­
tinuu progres, cu o economie complexă medie cu 18—19 la sută, ţinîndu-se sca­ zuite pentru a se obţine economii cît din Roşcani re nutritivă apropiată de cea a nu­ tatul pc cele 130 ha fineţe naturale
îi o cultură înfloritoare, puse în slujba ma că salariile acestor cadre nu au cres­ mai însemnate în producţie. treţurilor concentrate, iar un fin cu atunci cînd ele au ajuns în faza dc
creşterii bunăstării poporului. cut cu prilejul majorărilor dc salarii O importanţă deosebită arc folosirea i multe buruieni, recoltat tirziu, us­ „coacere", adică atunci cînd ierburile
In această atmosferă dc avînt creator, efectuate în ultimii ani. Sporuri dc sa­ cît mai gospodărească a mijloacelor şi Zilnic, la gospodăria colectivă din cat pe brazdă, cu expunere înde­ tăcuseră deja seminţe, a obţinut un fîn
oamenii muncii au primit cu bucurie larii sînt, de asemenea, prevăzute şi pen­ resurselor materiale. Principalul accent Roşcani, raionul 1 lia participă la lu­ dc slabă calitate, uscat, fără frunze, cu
}i cu un sentiment de fierbinte dra­ tru celelalte categorii dc salariaţi. să fie pus pc reducerea consumurilor cru un număr sporit dc colectivişti. Nu­ lungată la soare şi râu păstrat are pierderi în unităţi nutritive dc pînă la
goste pentru partid Hotărîrea Comite­ Hotărîrea stabileşte, totodată, că sc specifice dc materii prime, materiale, mai în cursul zilei dc 26 iunie n.c. spre o valoare nutritivă egală cu a pa­ 40 la sută, şi maî puţin cu aproape 90
tului ^ Central al Partidului Muncitoresc vor micşora cotele impozitului pentru energic electrică, combustibil ctc. — cu exemplu, la lucrările dc întreţinere a ielor. tone fîn, cu care sc puteau hrăni în pe­
Romîn şi a Consiliului de Miniştri al salariile cuprinse între 800 şi 1.700 lei respectarea strictă a normelor dc cali­ culturilor prăşitoarc au fost prezenţi Este un lucru ştiut c.î din 100 kg fin rioada dc iarnă un număr dc încă cel
Republicii Populare Romînc cu privire lunar. Dc asemenea, cu începere dc la tate — domeniu unde sînt încă mari peste 250 dc colectivişti. Munca a fost de bună calitate sc pot obţine, într-o puţin 40 vaci cu lapte.
la majorarea salariilor la toate catcgo- 1 august 1964, sc va efectua, eşalonat, posibilităţi. Pretutindeni sc cete apli­ L1-4C organizată. Acest lucru a făcut po­ perioadă dc lactaţie, 110—120 litri lap­
riilo de salariaţi, reducerea unor cote pe ramuri şi sectoare de activitate, con­ cat un regim strict dc economii, evi­ sibil ca praşila I să sc efectueze la timp te, iar dc Ia un fin de calitate slabi nu­ Practica a dovedit că cea moi mare
ale impozitului pc salarii şi creşterea comitent cu majorarea salariilor, şi creş­ tate orice cheltuieli inutile care ar pu­ pe toate cele 132 de hectare ocupate cu mai 60-70 litri. Din acest exemplu, cantitate de fîn se poate obţine
plafonului de salarii în funcţie de care terea plafoanelor dc salarii în funcţie tea influenţa negativ preţul de cost. In porumb. S-a început apoi cu forţe spo­ ne putem da uşor seama cît dc impor­ atunci cînd iarba este în faza da
se acordă alocaţia de stat pentru copii. de care se acordă alocaţia dc stat pen­ această privinţă, pe lingă conducerile tant este ca să preparăm numai (înurî înflorire, Tot în această fază se ob­
Aşa cum se arată în comunicatul pu­ tru copii. întreprinderilor şî organele tutelare, un rite executarea praşilei a doua, lucrare de bună calitate. Pregătirea unui fin dc ţine şi cea mai mare cantitate de
blicat o dată cu Hotărîrea, măsurile Ansamblul de măsuri luate dc partid rol înseninat revine organelor Ministe­ ce s-a realizat pc mai mult de 30 dc bună calitate, care să conţină cantitatea proteină. Cu cît se întîrzie recoltatul
prevăzute au fost adoptate de plenara şi guvern pentru o nouă ridicare a ni­ rului Finanţelor, ale Băncii dc Stat şî hectare. Trebuie să menţionăm că den­ maximă dc unităţi nutritive ca: pro­ peste această faza, cu atît şi pierderile
lărgită a C.C. al P M.R., pe baza pro­ velului de trai al oamenilor muncit ne­ liăncîi de Investiţii care, folosind cu e- sitatea plantelor la hectar s-a realizat teină, săruri minerale şi vitamine, este
punerilor Biroului Politic al Comitetu­ cesită fonduri importante. Veniturile xigenţă pîrghiile controlului financiar, în mod diferenţiat de la o tarla la alta condiţionată dc recoltarea Ia momentul sînt mai mari. Dacă in regiunea
lui Central. salariaţilor vor spori cu circa 400 mi­ au datoria să sprijine activ uzinele, fa­ cu ocazia primei praşilc. Datorită aces­ optim, care trebuie să coincidă cu cca noastră recoltatul fineţelor naturale
încă din primele ore după apariţia lioane de lei în 1964 şi cu 3,8 miliarde bricile, şantierele, toate unităţile eco­ , J tui fapt plantele cresc şi sc dezvoltă în mai marc bogăţie dc materii nutritive ar întîrzia cu numai 10 zile faţă de
Hotirîrii, oamenii muncii au citit $i dc Iei în 1965. Cuprinzînd toate ramu­ nomice. în acţiunea dc mărire a eficien­ bune condiţiuni. prin uscarea pc suporţi şi nu pc pă- momentul optim, atunci pierderile
comentat cu însufleţire noile măsuri rile şi activităţile din economia naţio­ ţei utilizării mijloacelor materiale şi bă­ Şi (a cultura cartofilor s-au executat mînt în brazde, astfel îneît să se evite ar fi egale cu cca. 38.000 tone fin,
menite sa ducă la ridicarea, în conti­ nală, sporul de venituri, la nivelul unui neşti ce le sînt puse la dispoziţie. Cîmpu lu i Neag. 1 drum spre iz­ pînă în prezent două praşilc mecanice pierderile cantitative, în special dc ceea ce este echivalent cu hrana
nuare, a nivelului lor de trai. Largul an întreg, va însuma 6,8 miliarde Ici. Sporirea producţiei industriale şi a- vorul jiu lu i de vesr. şi dnuă manuale, iar concomitent cu irunze. unui număr de 12.100 vaci care ar
ecou trezit dc Hotărîrc, satisfacţia şi In orînduirca noastră socialistă, aces­ gricole este o condiţie fundamentală acestea s-a aplicat primul tratament cu
căldura cu care masele au întîmpinat-o te fonduri nu pot avea alt izvor dccît pentru dezvoltarea economiei naţionale, Dctox emulsie pentru combaterea dău­ Avem în regiune mari suprafeţe dc da o producţie de cel puţin 93.000
sînt o reflectare a încrederii lor neţăr­ rezultatele obţinute în dezvoltarea eco­ pentru ridicarea nivelului dc trai. Con­ nătorilor. fineţe naturale dc calitate bună, cu o hl, lapte. Acest calcul trebuie să şi-l
murite în politica înţeleaptă, marxist- nomici şi creşterea venitului naţional, diţii favorabile pentru aceasta există. CU P L A N U L GH. BĂDUŢA compoziţie floristică valoroasă, curate facă orice gospodărie colectivă pentru
leninîstă, a partidului nostru, a convin­ în munca rodnică desfăşurată dc colec­ In 1964, ca şi în toti anii şesenaluluî, corespondent fiecare zi dc întîrzicrc in recoltatul fi­
gerii lor ferme că ca slujeşte pe de-a-n- tivul fiecărei întreprinderi, de fiecare s-a realizat un ritm dc creştere a pro­ dc buruieni, bine îngrijite şi întreţinu­ neţelor naturale.
tregul interesele poporului. om al muncii pentru creşterea neînce­ ducţiei industriale superior celui prevă- te. In acest an s-a acordat o mai mare ing. CERNELEA EUGEN
Oamenii muncii din patria noastră tată a producţiei şi productivităţii mun­ zur. In primul semestru din acest an SEM ESTRIAL Pre o c u p ă r i atenţie fîneţclor naturale, multe supra­ Consiliul agricol regional * V.
sprijină şi traduc cu entuziasm în viaţă cii, reducerea preţului dc cost, folosi­ au fost depăşite prevederile planului !a feţe au fost îngrăşate şi, cu toată lip­
politica partidului de industrializare so­ rea chibzuită a resurselor materiale şi producţia globală industrială. Aceste re­ sa dc fîn din primăvară, acestea au (C o n tin u a te In pag. 2-a)
cialistă a ţării — temelie trainică a dez­ băneşti. Aceasta, este .calea indicată de zultate demonstrează posibilităţile mari şi rezultate
voltării armonioase, în ritm susţinut, a partid care a asigurat şi asigură dez­ de care dispun întreprinderile noastre ÎN D E P L IN IT
întregii economii naţionale. Edificatoare voltarea continua z economici naţio­ pentru a realiza şi donaşi prevederile
sînt înfăptuirile din anii construcţiei so­ nale, crearea dc noi posibilităţi de ridi­ planului dc stat pe 1964, constituie o Ubţincrca unor recolte bogate este
cialiste. Q spun cifrele, faptele. Nu­ care a nivelului de trai al poporului. bază trainică pentru crearea condiţiilor determinată în marc măsură de efectua­
mai în perioada 1960—1963 producţia Presa si ra.<jjcmls-nu făcut în aceste n-cosare îndeplinirii exemplare a sar­
industrială a sporit într-un ritm. mediu.- ziltr rcdtrl 'bifoiriri şT^YufltflirîTch'care cinilor car* vor-f» Duse în anul viitor. Confinatul siderurgic rea la timp şi dc bună calitate a lucră­
anual de 15 la sută, ceea ce a făcut po­ oamenii muncii dc toate profesiunile au Majorările de salarii prevăzute vor rilor dc întreţinere. Convinşi di.* acea­
sibil ca în anul 1963 producţia indus­ primit Hotărîrea partidului şi guvernu­ duce implicit la creşterea cererii dc Hunedoara sta, colectiviştii din Buccrdea, raionul
triala să fie, pc ansamblu, cu 74 la sută lui, entuziasmului cu care s-au angajat consum a populaţiei. Tocmai dc aceea Alba au organizat din vreme munca ast­
mai mare dccît în anul 1959. Calitatea să răspundă măsurilor luate piintr-o este nevoie să se asigure creşterea co­ In cursul acestui an siderurgiştiî fel îneît lucrările dc îngrijire a cultu­
si nivelul tehnic al produselor s-au îm­ activitate mai rodnică, prin îndeplini­ respunzătoare a producţiei şi o structu­ hnnedoreni, îndrumaţi de organiza­ rilor prăşitoarc să sc desfăşoare în bune
bunătăţit simţitor ; productivitatea rea exemplară a sarcinilor care Ic stau ră cit mal judicioasă a fondului de măr­ condiţii agrotehnice şi la timpul optim.
muncii în Industrie a sporit în 1963 în faţă. furi de larg consum. în strînsă legătură ţiile de partid, au înscris pc graficul La executarea acestora au fost antrenaţi
faţă de anul 1959 cu 37 la sută. In Iniţiativa şi energiile creatoare ale cu nevoile cumpărătorilor şi cerinţele înţrccerîî socialiste succese dc scamă. toţi colectiviştii precum şî forţele me­
La sfîrşitul celor 5 luni, cîtc au tre­
aceeaşi perioadă, preţul dc cost a fost maselor de oameni ai muncii, spiritul dc sezon. Este necesar ca întreprinderile canice existente. Dc asemenea, limpul
redt's substanţial ; în anul 1963, bună­ lor gospodăresc trebuie să fie canali­ să acorde întreaga atenţie produselor cut din an, ci au dat peste plan mal favorabil dc muncă s-a folosit din piin.
oară, s-au obţinut economii suplimen­ zate, concentrate în direcţiile princi­ destinate exportului, realizării lor în mult dc 32.200 tone fonia, 50.435 Ca urmare, praşila I şi a 11-a s-au efec­
tara, peste sarcina planificată, dc a- pale de care depinde obţinerea de re­ condiţii de calitate ireproşabile. Minis­ tone oţel martin şi electric, 16.400 tuat pînă acum pc întreaga suprafaţă
proape 700 milioane de lei. zultate cit mai însemnate în producţie. terele şi întreprinderile cunosc concret tone blumuri, 22.206 tone aglomerat de 240 hectare cultivate cu porumb.
Noua Hotărîre sc adaugă la şirul dc Este dc datoria fiecărei întreprinderi, produsele solicitate pe piaţa internă şi nutofondant şi alte produse. Succese Avansaţi cu praşila a doua sînt şi
măsuri similare luate de-a lungul anilor fiecărui colectiv de muncă să stabileas­ la export, la caic trebuie să sc dobân­ frumoase au obţinut şi în luna iunie. colectiviştii din Galda care au prăşir 100
de partid şi guvern. Astfel, majorările că cu ajutorul organelor tutelare pla­ dească un spor însemnat dc producţie. Toate acestea an făcut posibil ca har­ de hectare din cclc 300 ocupate cu po­
de salarii din anii 196C—1962 au făcut nuri concrete, minuţioase, dc măsuri Fiecare colectiv de întreprindere să-şi nicii siderurgişti să.-şî îndeplinească rumb.
ca veniturile salariaţilor să sporească, menite si pună şi mai larg în valoare facă un titlu dc onoare din realizarea planul scmcstriaL hr producţia globală Rămase în urmă cu această lucrare
în 1963. cu anroape 5 miliarde de lei, rezervele dc producţie, în scopul creş­ produselor la un înalt nivel calitativ, şî marfă la data de 22 iunie şî res­ sînt gospodăriile colective din Câpud,
în afară de fondurile alocate pentru terii continue a productivităţii muncii, în sortimente variate, superioare, potri­ pectiv la data dc 27 iunie. Straja, Vinţul dc Jos. Mihalţ, Totoi, Tc-
creşterea numărului de salariaţi. S-au realizării de cît mai mari economii, re­ vit exigenţelor crcscînde ale populaţiei, iuş şi altele. Colectiviştii din unităţile
efectuat de asemenea reduceri de pic­ ducerii şi mai accentuate a preţului de intereselor economiei naţionale. Combinatul carbonifer amintite trebuie să aibă în vedere fap­
turi la diferite bunuri de consum şi cost al produselor, astfel incit, într-un Oamenii muncii din agricultură mi
de tarife, la unele categorii de salariaţi termen scurt, sa fie compensate chel­ pornit cu clan. în aceste zile, la stiîn- Valea Jiului tul că fiecare zi de întîrzicrc a efectuă­
î-a desfiinţat sau S-n redus impozitul pc tuielile determinate dc majorarea sala­ p.crca recoltei dc cereale. înfăptuind po­ rii praşilei duce la pierderi însemnate
salarii, au fost acordate alocaţii de stat riilor. In felul acesta, îmbunătăţirea litica partid ului dc dezvoltare intensivă Harnicii mineri din Valea Jiului din recoltă.
pentru copii, au fost snorire pensiile. salarizării va merge mină în mînâ cu şi multilaterală a agriculturii, ei mun­ şi-au îndeplinit cu 4 zile înainte dc Iată dc cc în aceste gospodării este
A continuat vasta ooeră de construc­ creşterea acumulărilor statului şi a po­ cesc cu hărnicie pentru sporirea conti­ termen planul semestrial. Aceste suc­ necesară mobilizarea tuturor forţelor
ţie a sute de mîi de locuinţe, şcoli, spi- sibilităţilor sale de a dezvolta ;n con­ nuă a producţiei vegetale şi animale, pentru terminarea grabnică a praşilei a
tal'\ cinematografe, s-a introdus gra­ tinuare economi.! naţională în ansam­ asigurînd cantităţi tot mai mari dc pro­ cese deosebite sînt o urmare firească doua la porumb.
tuitatea manualelor şcolare pentru ele­ blul ei. dc a lua şi i>c viitor alte măsuri duse agronlimcntaic necesare industriei a aplicării în producţie a unor măsuri C, DANILA
In
eficace.
tchnîco-organizatorice
vii claselor I—VIII. de ridicare a nivelului dc trai. : şi consumului populaţiei. exploatările miniere dîn Valea Jiu­ corespondent LA OGLINDA. Foto: N. MOLDOVAN
Potrivit prevederilor recentei Hotă- In planurile dc măsuri ale întreprin­ Planurile dc măsuri, stabilite în fie­ lui s-a extins mecanizarea lucrărilor
r*ri. vor fi ma»oratc eşalonat — înce- derilor un loc principal trebuie să-l o- care loc dc muncă, privind îndeplinirea grele, folosirea celor mai avansate
pVH cu data dc 1 august 1964 şi in- cupc acele obiective care asigură rea­ sarcinilor cc decurg din Hotărîrea parti­
cheîrdu-se în cursul trimestrului IV 1965 lizarea şi denăşirea sarcinilor de creştere dului şi guvernului, solicită o intensă metode de exploatare a cărbunelui,
s-a îmbunătăţit organizarea muncii.
— «dariile tuturor categoriilor dc sala­ a productivităţii muncii. Experienţa a-
activitate politico-organîzatorică din dtuficd canfUincCaa^â,
riaţi. Aplicarea majorării va începe cu rată ce rezultate bune sc obţin în a-
partea organizaţiilor de partid, sin­ D .R .E.F. Hunedoara-
acele ramuri şi activităţi unde nivelul ccastă direcţie cînd se valorifică din i — — — — » — — — mmmmmm
salariilor este mai redus în comparaţie plin posibilităţile create dc utilarea în­ dicale şi U.T.M. din întreprinderi. Ele Deva
sînt chemate să mobilizeze masele largi
cu alte ramuri. treprinderilor cu tehnică modernă şi se
la înfăptuirea exemplară a acestor ma­
Creşterile dc şelarii pentru munci­ manifestă o griji sporită ca fiecare ma­ noastră au obţinut rezultate frumoa­ utdemuuPte
Lucrătorii forestieri din regiunea
suri, orientate în direcţia îndeplinirii
tori vor fi acordate diferenţiat, pe ra­ şină şi utilaj să fie folosite la întreaga
muri şi categorii de calificare, ini re R lor capacitate, cînd forţa de muncă este planului dc stat la toţi indicatorii. se în cursul acestui an. Lună dc lună,
*i 12 la sută. Hotărîrea stabileşte, dc folosită raţional, sc organizează ritmic Oamenii muncii din întreaga ţară, în­ aproape toate colectivele întreprin­
sufleţiţi de recenta Hotărîrc, desfăşoară derilor şi-au depăşit cu regularitate
asemenea, majorarea salariilor perso­ producţia, iar timpul dc lucru este uti­ S-au deschis tradiţionalele expoziţii răspuns. Fiecare obiect expus arc o sem­ şî şerveţelele lucrate dc E. Gyorcoş, Ma­
şi mai larg steagul întreceri! socialiste, planul de producţie. Ca urmare, în
nalului tehnic, ingineresc, economic, ad­ lizat cît mai complet. Orice procent de ziua dc 26 iunie, muncitorii, ingine­ şcolare. Frumoase, bogate, ele oglindesc nificaţie, vorbeşte cu pregnanţă despre riana Bota şi Olga Szaho din aceeaşi
întîmpinînd cea dc-a XX-a aniversare clasă. Dc asemenea, ochii sc opresc cu
ministrativ, precum şi ale personalului creştere a producţiei trebuie obţinut în rii şi tehnicienii din cadrul D.R.E.F. rodul preocupării elevilor pe perioada îndcmînarca elevului ce l-a lucrat, fie­ încîntarc asupra feţelor de mese lucrate
de proiectare, în medie cu 10 la suta. principal pc baza creşterii productivită­ a eliberării patriei cu noi succese în Hunedoara-Devn şi-au îndeplinit pla­ unui an de învăţămînt. Exponatele, fie care obiect conţine ceva din personali­ dc elevele clasei a VII-a. Faţa dc masă
realizarea şi depăşirea angajamentelor că e vorba despre caiete dc notiţe, plan­ tatea în dezvoltare a copilului şi, bine­
Pentru cadrele didactice este prevăzut ţii muncii. nul producţiei globale şi marfă. înţeles, din personalitatea celui cc i-a cu ghirlandă dc căpşuni în relief a ele­
luate. Întregul nostru popor îşi îndreap­ şe, cusături, albume, lucrări executate
un «por mediu de 10 la sută, pentru Tot atît de important este ca planu­ în traforaj ori obiecte dc metal, reflec­ vei Doina Găman, cea cu trandafiri lu­
învăţători creşterea fiind in medic de rile dc măsuri să prevadă obiective con­ tă toată energia, iniţiativa şi elanul F. C. Orăştie tă acelaşi lucru: munca conştiincioasă a crata dc Aurelia Ccrciu ori originalul
Î l. la sută. Majorarea urmează să fie crete, eficiente, care să asigure mobili­ creator spre înfăptuirea sarcinilor desă­ Printr-o telegramă trimisă redac­ creatorilor lor, elevii, dragostea, îndc- model realizat într-o lucrare similară dc
vârşirii construcţiei socialiste, pentru mînarca şi precizia acestora în executa­ Auica Budiu oglindesc, ca dc altfel şi
mai accentuata pentru cadrele care au zarea cît mai completă a rezervelor dc ţiei, tov. ing. Glicorglic Vaier ne in­
continua înflorire a scumpei noastre formează că în ziua de 26 iunie şi rea temelor alese. celelalte exponate, delicateţe, prospe­
o vechime mai marc în învăţămînt. Este reducere a preţului de cost. Acest lucru colectivul Fabricii chimice din Oră- Am vizitat zilele trecute expoziţia însem nări de la ţime.
încă o dovadă a grijii şi preţuirii pe este valabil pentru întreprinderile din patrii. ştie şi-a îndeplinit sarcinile planului elevilor dc la Şcoala de 8 ani „Dr. Pe­ Băieţii dîn clasele a V-a, a Vl-a şi a
care partidul şi guvernul Ic arată edu­ toate ramurile economiei, şi îndeosebi Articol reprodus din zia­ semestrial. tru Groza* din Deva. Bine amenajată, o expoziţie şcolară VII-a au expus obiecte din lemn şi me­
catorilor tinerei generaţii. Prin noile din industria extractivă, forestieră, din rul „Scinteia“ nr. 6300. cuprinzînd numeroase şi variate lucrări, tal: compasc punctatoare, ciocănele, şu­
ea stîrneşte admiraţie pentru frumuseţea rubelniţe şi pene. Dintre acestea sc re­
exponatelor şi strădaniile tinerilor lor marcă cele ale elevilor Ion Haidu, Vla-
autori, elevii claselor V—Vlf, Sc găsesc dîmir Popa, Alexandru Pipoş, Petru Ma­
aici minunate cusături pe motive popu­ riş, fon Lazăr, Cană Ştefan şi alţii.
lare, feţe de mese, şerveţele şî periniţe, îndrumat munca. Frumoase şî cu mult
toate cu broderii artistice ce imită flori, gust sînt „Execuţia în puncte" şi „Şer­ Dar, aşa cum arătam, la numele amin­
y păsări şi fructe, bluze şi fuste cu mo­ veţel cu margarete" ale elevelor Dorina tite ar trebui adăugate încă multe al­
tele, numele tuturor elevilor caic în exe­
,*« dele, diverse cusături pentru învăţarea Dascâr şi Gabricla Ghcro, din clasa a cutarea lucrărilor practice au depus o
c punctelor, planşe cu desene frumos co­ V-a, feţele dc mese lucrate în puncte muncă conştiincioasă, pasiune. Vizita­
lorate, obiecte din traforaj şi din metal, naţionale roşu-negru de Mariana Mariş torii expoziţiei sc opresc în faţa lucrări­
lucrate în atelierul şcolii. La care din­ şi Doina Mureşan, din clasa a Vl-n, şor- lor cu interes, apreciind cu căldură stră­
tre lucrări să te opreşti, despre care poţi ţuleţul dc olandină galbenă cu model dc daniile izbutite ale autorilor.
afirma că e cca mai reuşită? E greu de margarete al elevei Cornelia Preda, ca V. CH1Ş
_ ; r ~ ~ i p i «i w j r î l ' W i ’i B S I fa
i ssiH « n . »
a ţ b s B B B R
rFWESSfâiiv' iUSifll P Sesiunea a XIV-a a Sfatului popular regiona
La Deva s-au desfăşurat ieri lucrările La M'siunc au participat şi un număr şi satelor. — Tov. deputat Nîcoditn
mm of w : *; Ă
| « g f i f l M * celei de a XlV-a sesiuni a Sfatului popu­ de invitaţi — preşedinţi ai comitetelor Roşea a prezentat apoi cor.iportul Co­
lar regional Hunedoara. executive ale sinrurilor populare orăşe­ misiei permanente de gospodărie comu­
. J r a H i M N fhM S lll H tov Dumitru Dcjcu, preşedintele Comi­ neşti, raionale, directori ai întreprinde­ nală şi industrie locală.
Lucrările sesiunii au fost deschise dc
rilor dc gospodărie orăşenească şi alţii.
Pc marginea raport ului şî a corapor-
T 1 1 W.f W f • 1 » K tetului executiv al Sfatului popular re­ Cu acest prilej tov. Sabin Bonei, vi tului s-au purtat discuţii.
gional. In prezidiul sesiunii au fost aleşi copreşedinte al Comitetului executiv al Sesiunea a adoptat o hotărîrc pentru
Sfatului popular regional a prezentat ra­
deputaţii: Francisc Gaşpar, Sabin Bo- continua îmbunătăţire a activităţii de
« M h » . portul comitetului executiv privind
tici, Rozalia Imre, Vasile Feher şi Lis- desfăşurarea întrecerii patriotice pentru gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor
cuţ Şerban,
blocurile înă/(a(e in oralele regiunii constituie dovada vie a g rijii partidului fi guvernului nostru pentru viata oam enilor muncii. gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşelor şi satelor.