Page 94 - 1964-06

Nr. 2954
Pag; S U . u m u l f u l

V ocoder— un

care vorbeşte ---------------

^ W J m r r .
Un grup de oameni de ştiinţă de U Institutul de telecomunicaţii de pe
Iîngă Universitatea tehnică din Drcsda (R.D.G.) lucrează în prezent la con­
struirea unui ,,Vocodcr“ — un aparat automat care vorbeşte. Pînă în prezent,
ei au reuşit, cu ajutorul unui amplu sistem electronic, să producă în mod ar­
tificial vocale şi consoane. Cercetările profunde ale graiului omenesc, nece­
sare ponlru construirea unui „Vocoder" au drept scop construirea unei „se­
cretare electronice0 care să fie capabilă sa transforme cuvîntul vorbit, prin in­
termediul unui amplu sistem alcătuit din cele mat diferite elemente ele con­
strucţie, într-o imagine scrisă fonetic. „Vocoder0 arc rolul de înregistrare a
o iM C T jy o -tA C îJ i cuvîntului rostit, de a-l analiza în păr ţîlc sale sonore şi de a da apoi semnale
"
t - A*
5* S i corespunzătoare unui sistem de maşini de scris, care scrie fiecare sunet în
transcriere fonetică.
Tehnicianul american Morlon L. Hei- rinuc mirosul gazelor de eşapament.
Vastele lucrări executate pînă acum Ia „Vocodcr** au dus în prezent
la
lig a pus la pvtncr prototipul unui apa­ Scaunul vibrează cu putere într-un zgo- construirea unui aparat simplu pentru şcolile de corectare* vorbirii, în special
rat denumit „Sensoramn Simulator0* iTttot asurzitor. Senzaţia realităţii este pentru şcolile de smdo-nuiţi. In funcţie de sunetul rostit în acest aparat, se
rare asigură vizionarea unui film în trei atît de puternică îneît unii spectatori
dimensiuni însoţit de sunet stereofonic, strigă cu putere: „Opriţi motocicleta0, aprinde un sistem luminos In felul acesta este posibil ca elevii să înveţe anu­
emite felurite mirosuri şi mirezme. pro­ iar alţii încearcă senzaţii de ameţeală. mite sunete, care pot fi legate în cuvinte.
duce rafale de vînt ori ac)ieri hlindc Yîzionînd cea dc-a doua secvenţă,
sau face pe spectatori să vibreze nu spectatorul caic urmăreşte unduirile
numai în sensul figurat, ci şi la propriu. graţioase ale trupului dansatoarei orien­
Semănînd cu un aparat uriaş pentru tale simte în acelaşi timp un parfum M o n s tru la c u s tru
uscarea părului, şi funcţionind pe prin­ delicat, amestec de iasomie şi hibiscus
cipiul unui vizor panoramic dintr-nn şi este înconjurat din toate părţile de
parc o! distracţiilor, Sensorama arc o clinchetul zglobiu al brăţărilor. O adie­ In presa sovietică se vorbeşte mult a făcut o descriere amănunţită a ani­
înălţime de circa 1,80 m, o lăţime de re fierbinte de vînt şi un nor fin de despre existenţa unui monstru în ndîn- malului, a precizat că înfăţişarea şi miş­
76 cm şi o grosime tot de 1,80 m. nisip răscolit îl transpune parcă în mij­ curile apelor lacului Labmkîr. cările sale trădează o ferocitate fără
Aparatul poate fi fclosit numai sie o locul deşertului. Monstrul este descris ca o creatură seamăn şi că el emite nişte strigăte în­
singură persoană. Spectatorul se aşează Iluzia realităţii este obţinută cu aju­ curioasă, de formă aproape sferică, a- spăimântătoare.
pe un scaun special, apucă cu mîinilc torul unui sistem de lentile prin care vînd o piele strălucitoare, de culoare După părerea unui biolog rus, aceas­
manetele de control şi se uită printr-un spectatorul priveşte direct la film, fără cenuşiu-închis, şi două protuberante tă bestie ar putea fi un orca-orca, un
fel de binoclu. Spectacolul compus din a mai fi nevoie de intermediul ecra­ care seamănă cu doi ochi. la distanţă fel tic balenă oceanică, care s-ar fi a-
două părţi (secvenţe) durează 12 mi­ nului. Mirosurile chimice, vibraţiile, n- de aproximativ 1.80 m unul de altul. daptat condiţiilor de viaţă în apă dulce.
nute. Prima secvenţa face pe spectator (lierile sincronizate cu imaginea vizuala Vara aceasta, o expediţie sovietică Alţi savanţi consideră că nici un ma­
să trăiască senzaţiile unui motociclist sint produse cu ajutorul unor circuite Oraşul Constantine, centru c- alcătuită din biologi, geologi, paleonto­ mifer n-ar putea trăi într-o apă care
Aparatul se află deocamdată în sta­ Cîte ceva despre botanici
care străbate o şosea cu trafic intens; electronice. conomic al Algeriei de est, este logi şi geografi îşi propune să explo­ îngheaţă în fiecare iarnă pînă la o a-
construit pe o stîncă înaltă de
reze lacul LabînLir, pentru a fotogra­
a doua secvenţă îl transpune într-o sală 700 metri, împărţit de o prăpas­ fia şi eventual captura acest monstru, dîncimc de 2 m.
de teatru unde se produce o dansatoare diul de prototip, urmînd să se mai adu­ tie de 250 metri adîncimc şi de pe calc de a deveni tnt atît de celebru Pentru moment enigma este ncilczlc-
că încă unele îmbunătăţiri, o mai marc Cu toate că pînă în prezent nu s-a Tot atît de veche ca şi botanica agra­ fluviul Rhumel. Cele două părţi gată ; ca va fi probabil rezolvată Ia sfir-
orientală. claritate a imaginii, reducerea zgomo­ ră este cea medicală. ca şi monstrul din Lochncss (Scoţia).
Călătoria cu motocicleta începe prin- făcut o „apreciere0 exactă a naturii vii ale oraşului sînt legate prin mai Geologul Viktor Tverdohlcbov, care şilul verii.
tului produs de vibrator, o modulare dm biosferă, ştiinţa este în măsură să Primele studii despre plante au avut multe poduri.
tr-un demarai brusc. mai gradată a mirosurilor. afirme, în linii generale, că au fost un caracter speculativ şi un scop filo­ IN FOTO : Vedere a unuia
Spectatorul, motociclist improvizat, Cînd va fi produsa în seric, maşina descrise 350.000 de soiuri de plante şl zofic. Intr-adevăr, ştiinţa plantelor a dintre aceste poduri.
trece în marc viteză peste un pod. El va putea fi instalată în localuri de con­ 1.200.000 de specii de animale, fără a avut chiar de la început valoarea de fi­ PAZNICI ÎNARIPAŢI
ţine scama de fosile; se consideră că lozofie naturală; fără îndoială, acest lu­
sum, în holurile hotelurilor, în sălile
mai rămîn de descoperit alte 500.000 cru a dat un puternic imbold nu nu­
de aşteptare ale gărilor şi aerogărilor de specii. Numărul total al speciilor vii mai studiilor de botanică, ci şi întregii a is a B H tî" m i s n Simţul de vigilenţă al gîşiclor este cu­ Neobosit, rezistent şi destul de „sever",
Clădiri-turn de 411 metri ele. Ea s-ar putea dovedi deosebit de şi al celor dispărute ar oscila între 50 biologii. Cel mai vechi botanist a fost noscut încă din antichitate. După cum el se bucură de autoritare în rînduriîc
utilă pentru invalizi şi bătrîni, oameni de milioane şi 4 miiîardc. Menestore di Sibari, care a trăit în ju­ lina U g ere Se se ştie, „gîştelc au salvat Roma". Aceas­ animalelor pe care le păzeşte. Are pri­
Cele mai înalte clădiri-turn din lume care în general nu se pot deplasa şi In ceea ce priveşte activitatea lor rul anilor 450 înaintea erei noastre; tă „calitate** a gîşiclor a fost folosită virea ageră, ciocul puternic şi statura
se vor ridica în 1970 pe malurile Hud- gcochiinică, organismele vii sînt împăr­ contemporanul său Anaxagora considera Care credeţi că este numărul fulge­ recent de direcţia unei fabrici de vini- impozantă, aleargă repede şi în plus
sonnlui, la New York. Cu ccîc 110 eta­ care ar putea trăi experienţa de neuitat ţite în două categorii» autotrofe, adică plantele „ca animale înrădăcinate în pă- relor care se produc anual deasupra pla­ ficaţic din Scoţia, unde au fost angajate măsoară 1,98 m. înălţime, ceea ce im­
je ale lor, cele două clădiri-turn gemene a coborîrii unei pante de schi sau a unei acele capabile să producă pe cale or­ mînt°. Empedocles, mai tîrziu, a emis netei noastre? O mic, două mii sau pe stat, în funcţie de paznici... 70 de pune respectul necesar.
vor avea înălţimea de 'III metri şi vor expediţii subacvatice. Inventatorul Sen- ganică carbon cu ajutorul fotosintezei teoria că plantele au apărut încă îna­ poate chiar mai mult? Nici pe departe. gîştc. De îndată ce în marile depozite Fermierii din America de Sud 2tt un
detrona astfel cunoscutul Empirc State soramci afirmă că instalaţia sa ar putea clorofilicne (alge pigmentate, bacterii fo- inte de formarea completă a Pămîntuluî. In fiecare an se produc în medie mai pline cu butoaie cu tvisky apaic vreun alt ajutor înaripat — aga, — o pasăre
Ruilding, care nu arc decit 37S metri fi, de asemenea, de folos piloţilor cos­ losinteticc şi plante superioare) şi hc- Dar cea mai marc operă a antichităţii bine de 3 miliarde X 103 milioane de străin, gîştelc fac o gălăgie teribilă. Este din familia cocorilor. Cînd o fluieră
înălţime. In afară de acest titlu ele glo­ terotrofe, adică organismele lipsite de în acest domeniu este considerată „Teo­ fulgere pe secunda. foarte convenabil de angajat asemenea srăpîiuil, aceasta vine ca un cîînc; se
rie, pc plan estetic ele nu vor oferi nici monauţi în cazul unor călătorii inter­ aparat folosintctic (viruşi, bacterii nc- ria plantelor" a lui Arîstotel expusă în paznici. Se ştie doar că gîştelc nu con­ plimbă mîrvîrâ pi în curte, pe picioa­
o altă originalitate arhitecturală : vor planetare mai îndelungate. Ei ar putea, fotosintcticc, ciupercile şi animalele, in­ a sa „Istorie a animalelor0. Puternice descărcări electrice, fulge­ sumă băuturi alcoolice. rele ci lungi, şi menţine ordinea: des­
fi doi zgîric-nori perfect dreptunghiu­ de pildă, sa vadă şi să audă pe cei dragi clusiv omul) care îşi trag energia din rele sînt purtătoare ale unei energii co­ Se parc că gîştelc nu sînt singurii parte cocoşii care se încaieră, alungă
lari. cu acoperişuri largi şi faţade uni­ oxîdarca compuşilor chimici. Mai aproape de vremurile noastre tre­ losale, tensiunea curentului electric din „paznici înaripaţi". La o fermă austra­ găinile vecinilor, le hrăneşte ,,pc ale
forme. Turnurile vor adăposti un „cen­ sau să li se perinde prin faţa ochilor Ce studierea organismelor autotrofe buie menţionat numele lui Andrea Cc- ele puţind atinge în unele cazuri 100 liana un struţ de 3 ani din familia Dro- sale" cu boabele de pe cîmp. Uneori
tru comercial mondial", un hote) cu imagini din localitatea natală, să simtă salpino di Arczz.o (începutul secolului milioane de volţi (ceea ce echivalează miceiidac, aminte Watson, înlocuieşte cu indienii pleacă la vînătoare cu aceste pă­
250 de camere... şi 2 30 ascensoare. mirosul proaspăt al florilor de cîmp etc. se ocupă botanica. Se poate spune că XVI) cu opera sa clasică „De plantis II- cu puterea motoarelor a (ieste două mi­ succes doi păstori pe iîngă turma de oi. sări în loc de cîini.
această ştiinţă are aceeaşi vîrstă cu bri XVI°. lioane de automobile). Lungimea unui
omul, deoarece, chiar de la început, oa­ fulger poate atinge cîţiva kilometri, în
menii au trebuit să se ocupe de plante Naşterea anatomiei vegetale a fost timp ce grosimea acestei seîntei giganti­
O nouă metodă de luptă împotriva grindinei pentru a învăţa să deosebească care condiţionată de invenţia microscopului, ce nu depăşeşte 2-15 cm, O hotărîre „d ra s tic ă*1
datorată olandezului Antonio van Lccu-
dintre ele pot fi folosite pentru hrană wcnhoek (sec. XVII). Promotorii ci au Fenomen al naturii care degajă o
In R.S.S. Armeană s-a declarat război tori de grindină şi de a le tăia calea şi care nu, care arbori oferă lemnul ce) lost Marecllo Malpighi şi Nchcmîa cantitate uriaşă de energie, fulgerele nu Pericolul pe care îl reprezintă fuma­ rete, indiferent dacă sînt aprinse sau
grindinei. In împrejurimile localităţii prin salve de artilerie. Proiectilele lansate mai bun de folosit ctc. Grcw. Morfologia este desigur cea mai au putut fi încă create pe calc artifi­ tul pentru sănătatea publica a determi­ stinse. „Majoritatea publiculvii care frec­
Astarak, regiune mai des bîntuîiă de conţin o încărcătură dintr-o substanţă veche dintre ramurile biologici. Dintre cială, în laborator. Cu toată larga lăs- nat societatea cinematografică „Ame­ ventează sălile de cinematograf este al­
această calamitate, s-a instalat un de­ specială care modifică procesul de for­ toate, o deosebită importanţă a căpă­ pîndirc a paratrăsnetelor, pe întreaga rican International Picturcs**, $ă ia o cătuita din tineri — se spune într-un
taşament special de artilerie antiaeriană mare a grindinei, transformînd-o în tat-o astăzi fiziologia. Printre părinţii suprafaţă a globului fulgerele răpesc hotărîre drastică: în nici unul din fil­ comunicat al societăţii — şi filmele
dotat cu lunuri, posturi de radio şi ploaie binefăcătoare sau în mâzărîche Telefon de buzunar fiziologici vegetale nu pot sa nu fie anual cîtcva mii de vieţi. mele produse de ea nu vor putea fi noastre le-ar putea servi de exemplu.
aparate radar, care are sarcina de a de­ inofensiva. Detaşamentul acţionează pe amintiţi Tcofzstro, Jungius, Hclinont, In ciuda acestui fapt, fulgerele sînt văzuţi actori sau actriţe fuinînd. Di­ Intenţionăm să le demonstrăm tinerilor
termina poziţia exactă a norilor purtă­ o suprafaţă de 60.000 ha. Firma „Chromeloy Corporation0 a Malpighi şi preotul englez Stefano Ha- şl folositoare. In traiectoria lor „fulge- rectorul societăţii i-a ordonat regizoru­ că fumatul nu trebuie să constituie o
construit un dispozitiv care poate fi rătoarc4* ele reuşesc să absoarbă din at­ lui William Asher, care se pregăteşte să parte esenţială din viaţa noastră zilnică,
purtat în buzunar şi cu ajutorul căruia Ies; acesta din urmă considerat ca o mosfera terestră milioane de tone de dat fiind ca protagoniştii filmelor noas­
pot avea loc convorbiri telefonice ’a autoritate supremă. azot, să-l „ambaleze" şi să-l transporte turneze filmul „Bikini Beach**, să scoa­ tre reuşesc să ducă o viaţă romantica
o distanţa de 2,5 km, Cînd persoana Istoria genului umr.n a fost adesea is­ pe suprafaţa pămîntuluî. Acest ingrăşă- tă orice secvenţă în care se văd ţiga­ şi aventuroasă chiar şî fără să fumeze'*.
care poartă acest dispozitiv este sunată toria omhliVr în căutare de hrană; aşa­ mînt gratuit fertilizează solul pe care
la telefon, în buzunar' se aude un sem­ dar, este sigur că botanica a contribuit agricultorii din întreaga lume cultivă
nal. Prin conectarea dispozitivului por­ în largă măsură la satisfacerea uncia din­ cereale şi multe alte plante utile.
tativ, convorbirea poate avea loc. J.a tre primele noastre necesităţi, aceea a In prezent, oamenii de ştiinţă din nu­
nevoie, raza de acţiune a dispozitivu­ hranei sănătoase şi abundente; pe de meroase ţări proiectează să pună sfăpî-
lui portativ poate fi prelungită pînă la altă parte, botaniylii, ca şi biologii, au nirc pe forţa oarbă a fulgerelor şi că
25 km. In cazul unor distanţe mai contribuit şi vor contribui la soluţiona­ Ic constrîngă să acţioneze cu întreaga
n.ri, telefonul portativ poate fî conec­ lor capacitate pentru binele omenirii.
tat la aparatul telefonie al automobi­ rea şi a altor probleme importante ale
lului. vieţii umane.
Motor fu ră carburator
Apa mării va deveni potabilă Inventatorul polonez Edward Wod-
cu ajutorul centralelor atomice zîczko a construit pentru motorul în
doi timpi al automobilului de mic )i-
traj „Syrcn.V* un nou tip de injector
Iu legătură cu recenta hotărîrc a marea apei de marir m apa potabilă vor care îi permite să funcţioneze fără car­
guvernului sovietic de a destina mai fi adevărate uzine, înzestrate cu tehnica burator. Comburantul întră direct în
multe materiale fisionabile pentru folo­ modernă. Complexul de instalaţii va
sirea în scopuri paşnice, în Uniunea cuprinde r.iît rcactori atomici, cît şi ţeava de aspiraţie. Cantitatea de ben­
Sovietică se pune problema construirii utilajul unic de evaporare. Centralele zină este dozată după acrul care intră
unor centrale atomice cu ajutorul că­ trebuie să aibă o marc putere — nu­ în ţeavă. In felul acesta, în cilindru se
rora apa mării să devină potabilă. mai în acest caz. ele vor fi rentabile şi formează un amestec comburant care
Dnpă cum se ştie, problema „foamei vor putea concura instalaţiile obişnuite. asigură cea mai eficientă funcţionare a
La Şanhaî, maşinistul Wang Tsun-po de la întreprinderea producătoare de de apă" preocupă de mult pe oamenii Reactorul va fi folosit pentru produ­
maşini-uncltc, a cărei mînă dreaptă a fost amputată şi apoi grefată, lucrează de ştiinţă din diverse ţări. cerea de energie electrică. motorului.
acum ca inspector la aceeaşi fabrică. De la reîntoarcerea sa din spital, de mai In secolul atomului, oamenii de şti- •
bine de două luni, el a controlat cîtcva mii de părţi finisate in cadrul proce­ înţă consideră că energia nucleară poate
sului de fabricare a uneltelor. aduce şi în acest domeniu foloase de ne­ bine. Decî, mecanismul este acelaşi şi la La o carieră de piatră din
în urma accidentului de muncă avut, Wang Tsun-po a fost operat Ia spi­ preţuit. om şi la animale. Magdeburg (R. D. Germană),
talul nr. 6 din Şanhaî, unde îşi continuă zilnic tratamentul de fizioterapie. Centralele atomice pentru transfor­ CUM A UZ IM ? Astfel s-a ajuns la concluzia că există muncitorii au descoperit o boga­
două mecanisme auditive : unul pentru tă comoară istorică de unelte şi
sunete scurte, la care participă, în mod 0 2sc, Coarnele bizonului din fo­
Cine a călătorit în Africa ştie că ri­ Prin ce operaţiuni sistemul auditiv obligatoriu, scoarţa cerebrală, celălalt tografie au o deschizătură de
Importante descoperiri arheologice nocerii care, de obicei, ascultă liniştiţi distinge şi clasifică semnalele recepţio­ pentru sunetele lungi, care pot fî dis­ 103 cm.
zgomotul produs de un motor auto sau
nate ? Unde se petrece aceasta ?
tinse cu ajutorul altor factori ai siste­
de un aparat de filmat, se înfurie nă-
Aceste probleme sînt studiate in la­
praznic la auzul unei scurte pocnituri boratorul Institutului de fiziologic al mului auditiv.
Această descoperire prezintă o marc
Academici de Ştiinţe a U.R.S.S., care
a aparatului fotografic. cercetează sistemul auditiv la animale. importanţă practică. Dacă un bolnav
în regiuneanoastjâ animalului este superior aparatelor mo­ un electrod subţire. La un semnal so­ distinge prost sunetele scurte şi bine pe Arbori-vampiri
Cu alte cuvinte sistemul auditiv al
cele iungi, înseamnă că a fost lezată,
Specialiştii au implantat unui eline
în primul rînd, scoarţa cerebrală audi­
derne pentru distingerea semnalelor so­
nore. nor, pe locul unde a fost implantat c- tivă. Medicul poate pune un diagnostic In unele regiuni din Himalaia, la gra­
Cum este alcătuit acest sistem ? lectrodul apar impulsuri electrice. Pe corect şi poate folosi cele mai potrivite niţa cu Knşmirul, s-au descoperit „ar-
© AŞEZARE DACICA IDENTIFICATA ÎN SATUL ARD EU Mai înlîi, el se compune din cohlea ecranul oscilografului apare o curbă — metode de tratament. Specialiştii care bori-vampirî° uriaşi. In timpul zilei,
(melcul) partea osoasă a labirintului li- ecoul sunetului în zona auditivă a construiesc instalaţii automate pentru aceşti arbori nu se deosebesc prea mult
rcchii interne — despărţită de o mem­ scoarţei cerebrale. Apoi cîinclui i-a fost de copacii obişnuiţi, dar odată cu că­
© TEZAURUL DE MONEDE DE LA BO brană şi umplută cu un lichid. Mem­ taiată o bucăţică din 2ona auditivă a distingerea sunetelor pot rezolva cu derea nopţii, cînd fotosînteza clorot­
brana este acoperită cu o mulţime de scoarţei cerebrale. S-a constatat că ani­ mai mult succes această problemă, cu- ici încetează, frunzele lor capătă o cu­
Societatea omenească a existat pe te­ tă s-a petrecut la nord-vest de aşezările După achiziţionare, descoperirea mo­ celule nervoase. Excitaţia lor este trans­ malul a început să distingă sunetele de noscînd faptul că există două mecanis­ loare cafenie închisă, şî ei se transformă
în vampiri. Arborii atrag în ramurile
ritoriul regiunii Hunedoara încă din dacice amintite — pe partea dreaptă a netară a fost conservată şi studiată. misă terminaţiilor nervului auditiv, care scurta durată cu mult mai greu decît me ede sistemului auditiv. lor, mobile ca nişte tentacule, animalele
cele mai vechi timpuri. Dovezi în acest văii Mureşului, pe versantul inferior al Tezaurul monetar de la Bozeş se transformă aceste semnale în impulsuri ceilalţi cîini, îar curba s-a modificat. In prezent, sint studiate celulele ner­ sau chiar oamenii imprudenţi care trec
sens sînt extrem de multe. Nu există Munţilor Apuseni, pe Valea Gcoagiului compune din 39 bucăţi de monede mij­ electrice transmise creierului. La ma­ In mod firesc, s-a pus întrebarea : voase izolate — acelea care comunică pe aproape de ci, sugîndu-lc sîngclc cu
epocă istorică să nu fie admirabil re­ în sus şi pe cea a aflucntuluî acestuia locii, bătute diutr-un aliaj de bronz mifere, numărul firelor nervului audi­ oare aceste particularităţi sînt proprii ajutorul ventuzelor cu care sînt înzes­
prezentată în regiunea noastră, după — Valea Bozeşului. amestecat într-o proporţie mai redusă tiv este de 50.000, iar numărul celule­ şi omului ? Specialiştii au examinat mai între ele în limba impulsurilor ce iau trate frunzele lor, întocmai ca şi plan­
cum nu exista colţ al ţinutului hunc- In acest cadru, de îneîntătoarc pri­ cu argint, de forma convcx-concavă, lor sistemului auditiv din creier de 1.000 mulţi bolnavi internaţi în diferite cli­ naştere sub acţiunea sunetului. De ase­ tele carnivore.
ilorean care să nu deţină o reală va­ velişti naturale, pe una din înălţimile una din formele cele mai interesante la de ori mai marc. Acestea din urmă au nici. S-a constatat că bolnavii cărora menea, cu ajutorul maşinilor electronice
loare istorică. Printre acestea un loc de formate dintr-o splendidă rocă de cal­ aceste monede vechi. Monedele au pe sarcina de a prelucra datele cu privire le-a fost lezată scoarţa auditivă disting de calcul se produc modele de diferite
frunte îl deţine raionul Oră ştie prin fe­ car, aproape la fel de compactă ca mar­ avers (pe faţa bombată) în relief, chi­ la semnalele sonore. sunetele scurte prost, iar cele lungi — structuri ale sistemului auditiv.
lul cum ilustrează toate epocile istorice. mura, s-a identificat, în hotarul satului pul stilizat al lui Alexandru cel Marc, Ferestre
Cercetările arheologice efectuate pe Ardeii, pe dealul numit „Cctăţcana", o
cuprinsul raionului Orăşiic eu dat la puternică aşezare dacică, una dintre cu atributele semizeului Hcrcule. Te din m ateria! plastic
monedele
revers (pe latura concavă),
iveală urmele traiului omului primitiv acele fortificaţii care aveau menirea de reprezintă un om călare pe un cal, la
din epoca paîcoliiică în peşterile de la a apăra dinspre nord-vest marele cen­ fel în linii schematic stilizate. In cvartalul nr. 10 din Novîo Ceic-
Mnda, 13aIţa ş.a. tru de Ia Grădiştea de Munte şi care, muşlcî din Moscova se construieşte o
In ceea ce priveşte viaţa comunităţi­ foarte probabil, mai avea directa legă­ Monedele reprezintă cei dinţii „bani1* casă din materiale plastice cu cinci eta­
lor omeneşti din epoca neolitică, aceasta tură cu drumul către zona auriferă, cu­ bătuţi pe teritoriul patriei şi al regiu­ je, avînd schelet de beton armat. Unele
elemente ale acestei clădiri experimen­
este reprezentată prin cultura materia­ noscută încă de pe timpul dacilor, Al- nii noastre de către triburile dacilor tale încep să fie fabricate în masă. De
lă a renumitei aşezări de la Turda*, cul­ maşu-71atna. Uneltele şi materialul ce­ caic locuiau pe meleagurile noastre hu- pildă, ccrccvclclc de ferestre din mate­
tură care şi-a extins urmele şi numele nedorene, ca imitaţie după monedele rial plastic armat cu fibre de sticlă, cu
ramic care au ieşit aici la iveală ne vor­ greceşti şi macedonene Se ştie, de altfel,
pe o marc arie de lăspîmlirc din ţara besc de la sine câ avem de-a face cu geamuri duble — exterioare şi interi­
noastră. aceeaşi populaţie geto-dacică, considera­ despre legăturile comerciale pe care da­ oare — constituie o primă experienţă
în acest domeniu.
cii le-au avut cu grecii din coloniile gre­
Epoca bronzului este <î ca prezentă tă autohtonă în părţile noastre. ceşti de la Marea Neagră. Aceşti bani Ele au fost create de Institutul de
in ţinutul Orăştici prin cern mica şi La numai cîţiva kilometri de această vechi datează din secolul al Il-lea î.e.n. cercetări ştiinţifice pentru materiale
uneltele de bronz descoperite la linlşa. aşezare, în satul Bozeş, s-a descoperit şi au o vechime de peste două mii de plastice şi sînt fabricate de Combinatul
Ardeii ctc. un valoros tezaur de monede. Cu ocazia ani. de prelucrare a lemnului din Moscova.
Traiul dacilor şi viaţa intensă ce a unor lucrări ele construcţie a unor ane­ Avantajul noilor ccrccvclc faţă de cele
pulsat in ultimele secole ale mileniului xe gospodăreşti a Ieşit la iveală un vas Recenta descoperire monetară de la din lemn este incontestabil. Ele se mon­
tează uşor şi se compun din două-trei
1 î.e.n. nu este nicăieri mai evidentă şi tic lut r.rs, de formă bitroneooică, din Bozeş, de provenienţă dacică contribuie ccrccvclc. Asemenea ferestre nu au ne­
mai dm abundenţă scos la lumină dc- pastă cenuşie închisă, care conţinea nişte la completarea hărţii cuprinzînd aşeză­ voie să fie vopsite. Ele nu se dilată şi
cît în munţii Orăştici. Aici. în cetăţile „bumbi1' din metal. rile străvechi din ţara noastră şi con­ nu se deformează. In sfîrşii, nu este ne­
de la Grădiştea de Monte ('jarmizegetu- Dcplasîndu-sc la faţa locului, colecti­ tribuie la îmbogăţirea colecţiilor nu­ voie de ştergerea geamurilor dinăuntru.
sz), Costeşti, Blidarii, Piatra Roşie, îşi vul ştiinţific al Muzeului regional Hu- mismatice şi istorice ale Muzeului Re­ Fiecare ccrcevca constituie un hloc de
aveau dacii centrul administrativ în tim­ nedoara-Deva a salvat şi a achiziţionat gional Huuedoara-Dcva. ■ 8 M L I sticlă, închis ermetic, în care nu pă­
pul regilor Eurebista şi Dcccbal. monedele găsite precum şi fragmentele prof. TRAIAN BĂLAN trunde praful. Aerul uscat dintre gea­
De astă dată o descoperire importan­ din vasul dacic în caic se aflau. Muzeul regional Deva .Vedere parţială a statuii lui Ramses II, aflată la Dahshour (R.A.U.). muri este un foarte bun izolam termic.