Page 95 - 1964-06
P. 95
Di untul socialismului Pag. 3
Nr. 2954 '
DIN EXPERIENŢA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE SESIUNE TEHNICO-STIINTIFICA
5LÂ © M M --------------
EFICACITATEA comitetul sindicatului cu sprijinul co 74 km.
Recent, la I.F. Sebeş a avut loc o se
CÎD H©€®!M©?i]¥A siune telmico-ştiinţifică organizată de în folosinţă 107 km drumuri forestiere,
iar anul acesta sc vor construi
încă
Cu viu interes a fost ascultai şi refe
cabinetului tehnic din cadrul întreprin
© I I S âL -B k a m iC A misiei inginerilor şi tehnicienilor şi a ratul prezentat dc ing. Virgil Urau pri
derii. La sesiune a participat tot per
vind „Mecanizarea lucrărilor forestiere
sonalul tchnico-ingineresc (ingineri, teh cu volum marc dc muncă". Referatul
UNUI LARG CONTROL OBSTESC nicieni forestieri, şefi dc ocoale silvice a relevat in mod deosebit experienţa
dohîndită în introducerea noilor me
şi sectoare dc exploatare).
Făta s m u c itu ri si p a lin ă ri, tre n u l P rin Introd ucere a lo c o m o tiv e lo r
începu să p rin d ă viteză de parcă ar D ie se l-e /e ctrice s-a schim bat fo a rte In cadrul sesiunii au fost prezentate canisme şi dispozitive dc lucru dc înal
luneca pe lin ie . Deşi to n a ju l este m ult m unca noastră. In p rim u l rin d 4 referate privind cele mai importante tă productivitate. A reieşit dc aseme
maxim, la ieşirea peste m acazcle e x cu ră ţe n ia lo c u lu i de m uncă c exe m probleme legate de munca în exploată nea că la fazele doborît-sccţioim şi
trem e, v ile z o -m e lm l urată 40 Umll\. plară. Toate in s ta la ţiile se m a rile forestiere şi de prelucrare a lem scos-apropiat, la I.F. Sebeş, indicii dc
In c u rin d sta lia Petroşani este lă nipulează d o ar p rin apăsarea După eliberarea patriei, Călanul a numeroase unităţi, urmărindu-sc mo martie a c. la „Alimentara" nr. 95 si nului, toate în lumina sarcinilor izvo- mecanizate prevăzuţi a sc realiza la
sată un de va de pu rfe in urm a noas u n o r butoane. F ochistul, cate a cunoscut o dezvoltare rapidă. Astăzi dul în care sin; păstrate alimentele, tuată chiar în faţa porţii principale a rîtc din Directivele Congresului al III- sfîrşilul planului şese nai s-au realizat
tră. Din spaţioasa cubină u rm ă rim d e v e n it m ecanic a ju to r, nu m ai există aici o uzina cu agregate mo cum se comportă personalul cu oame uzinei, a reieşit că gestionarul şi orga lea al P M.K. Ing. Petru Păcurarii a pre cu doi ani mai devreme.
in luqu silu e te le ve cilo r de b lo c u ri aruncă in cu tia dc loc m ii dc derne, un oraş nou în continuă dez nii muncii, aspectul general al unită nele O.C.L. au neglijat curăţenia, or zentat referatul „Se înfăptuiesc sarci Referatele prezentate au fost ilustrate
d in n o u l c a rtie r a l P c tio s a n iu lu i, k ilo g ra m e de că rb u n i, c i v e rific ă voltare, iar vechea comună dc cîteva ţilor, curăţenia ctc. ganizarea. Rezultatul a fost că acum nile privind construcţia drumurilor fo cu exemple concrete din cadrul în-
„A e ro p o rt". După m ai p u ţin dc 8 buna fu n c ţio n a re a a g re g a tu lu i. L o casc, Crişcni, a devenit o localitate dc Aşa dc pildă, cu ocazia unor con magazinul este pe baza propunerilor restiere la I.F. Sebeş. După ce a trecut ti eprinderii. Discuţiile purtate au fost
m in ute de mers h c c c n i p rin sta lia c o m o tiv e le au pu tere mare, rază tip urban. troale s-au găsit unităţi care constituie făcute complet renovat, îngrijit, parcă în revista necesitatea construirii dru utile constituind un valoros schimb de
L iv czcn i. In d ic a to ru l v ite z o m e tru lu i m arc dc a cţiu n e v iz ib ilita te p e r Concomitent cu această dezvoltare exemple bune. Magazinul „Alimenta a-i intra într-o unitate cu totul alta, murilor pentru gospodărirea mai judi experienţă. Apreciind importanţa sesiu
ara tă d e ja 70 kni/h. In tufă se p ro - fectă in tim p u l m ersului... T im p u l S-au creat şi unităţi comerciale noi, s-a ra" nr. 29 din Călan este bine aprovi mai atrăgătoare. cioasă a fondului forestier, s-au descris nii tchnico-şliinţificc, un marc număr
lilca vă v irtu ţile trece pe n e sim ţite dezvoltat reţeaua sanitara, s-au creat zionat. mărfurile sînt păstrate în bune amănunţit metodele bune de lucru în dc participanţi au propus ca ele să fie
pleşuve ale m un şi cele 30 tun ele condiţii din ce în ce mai bune dc lo condiţii şi sînt prezentate atractiv, ERNEST USKAR proiectarea şi construirea drumurilor fo organizate mai des şi pc diferite teme.
ţilo r. la tă -n e la fen tu u zuf de pe d e liic u l J iu cuit. personalul sc comportă atent cu consu membru al Comitetului sindicatu restiere. S-a subliniat că în perioada CLEMENT DODEA
in tra re a in p rim u l CORESPONDENŢILOR lu i au răm as in Inţelegînd rolul şi importanţa pe matorii. Unitatea O.L.F. nr. 16 este lui uzina „Victoria" Călan anilor 1960—1963 s-au construit şi dat şef de sector — I.F. Sebeş
tunel. D in in stin ct, urma noastră. Tre caic o au aprovizionarea cu bunuri de un magazin în care găseşti produse su
ne p re q ă lim să HWi 1 b 11 n'TTTT cem in qoa<nă prin consum, asigurarea sănătăţii şi condi ficiente, gestionarul un om conştiin
lacem lu lă turnu Valea S a d u I u i, ţiilor de locuit. Comitetul sindicatului cios menţine o curăţenie exemplară.
lu i. A bia după ce Bum bcşti... In laţa dc la uzina „Victoria" Călan s-a ocu Lucruri bune sc pot spune şi despre
in tră m revenim h re a lita te ; lo c o noastră a pure m ă re ţu l co m b in a t de pat dc organizarea unui control obştesc pentru textile din Oraşul nou, maga PE ECRANELE CINEMATOGRAFELOR
magazinul dc încălţăminte, magazinul
m o tive le D ie se l-e le c lrice nu lac tum. in d u s tria liz a re a le m n u lu i de la la unităţile din comerţ, cantine, locu
Putem ad m ira in vo ie m uncu des Preajba, dar viteza tre n u lu i nu ne inţe şi unităţile sanitare. zinul pentru pîine din strada 30 De
c h iz ă to rilo r de d ru m u ri p rin m unţi. pe rm ite să-l adm irăm , d c c it lo a rte In anul 1963 pentru unităţile comer cembrie din Călan.
La lu m in a b e c u rilo r d in cabină, vc- p u ţin , la lă -n e a ju n ş i In sta ţia Tg. ciale existau doar 5 echipe dc control Dar în controlul efectuat s-au sem
dem d a r co n stru cţia in te rio a ră a Jiu , d e s tin a ţia noastră şi a ech ip ei obştesc care cuprindeau 15 membri. nalat şi unele aspecte negative. In uni Nu se poate fără dragoste Lovitura de pedeapsă
fu n d e lo r. D in cin d In c in d mecani dc lo co m o tivă . T re n u l, abia s-a o- Este adevărat că în componenţa lor tăţi ca O L.F. din oraşul nou, s-au gă
cul a ju to r. Ioana G heorqhc, in tră p rit şi noua echipă s-a prezentat la erau oameni de nădejde ca Nicolae sit mărfuri stricate cu toate că sînt
in sala dc m aşini si ascultă cu u re schim b. După predare, co b o rîm d in Oprişor, Iosif Crcsca, Adolf Stcmpcl şi condiţii foarte bune dc păstrare. Une
chea in im a c e lo r 2.100 cai putere. cabină şi p rin la lă -n e începe să de- alţii. Dar se izbeau dc unele greutăţi. ori personalul acestui magazin arc ati
De fiecare dată raportează mecani Ulez.e fM/recifja q a tn ilu ră . De ta fe Unii locuiau în oraşul vechi, şi alţii în tudine necorcspunzătoarc faţă dc cum
cului : reastră m ecanicul ne lacc un semn părători La bufetul din gara Călan,
de salut... cel nou. Din această cauză controlul
— T o iu l c n o rm a l m o to ru l func obştesc nu era destul dc bine organi alimentele expuse nu sînt acoperite,
De c u rin d s-a in tro d u s rem nrea-
ţionează exce le nt. zat. gestionarul este necuviincios cu consu
ren tre n u rilo r de ni artă pe secţia
Mecanicul Bojincă. s cru tîn d calea, C ra io v a — P etroşani cu lo c o m o tive In acest an s-au luat masuri organi matorii. La bufetul „Strei" din Călan,
începe să v o rb e a s c ă: D ie s c l-e lc c tric c . la tă c îtc v a a v a n zatorice care asigură exercitarea unui băuturile servite la pahar nu sînt mă
— A m losf m ai bine de 13 a n i taje ale acestui sistem dc tra n sp o rt: control mai bun. Astfel mărindu-sc surate, curăţenia iui este păstrată. Dc
m ecanic pe locomotive cu abur. cu 5 lo co m o tiv e D ie s e l-e le clric e sc numărul unităţilor comerciale la 3S. s-au asemenea cofetăria din Călan are un
A m lu cra t num ai pe se cţii q rc lc dc în lo cu ie sc 9 lo co m o tive sim ple cu organizat 12 echipe în care activează renume neplăcut, neavînd produse de
circ u la ţie , unde rem nrearea se tace. abur, plus tre i lo c o m o tiv e dc du blă 36 dc membri iar pentru cele 5 uni bună calitate, nici produse dc sezon în
In mod norm al, cu două, tre i. sau tra cţiu n e . V ite z a comercială creşte tăţi de panificaţie s-au organizat 2 c- cantităţi suficiente. La fabrica de pîine
chiar patru lo co m o tive . Pol spune <yc in jg/74 k mlh, la 29,82 km lh , tc- chipc cu 10 membri. s-a găsit făina în saci depozitaţi pe jos,
că am acum ulat o oarecare expe- d u cin d u -sc tim p u l de ix irc u rs z iln ic Datorită bunei organizări, ţinîndu-sc pereţii magaziei mucegăiţi. Dormitoa
tie n lă fn rcm orcarea tre n u rilo r. C in d cu 58 orc l'e q u fa ritu lc a c irc u la ţie i scama dc principiul teritorial, în acest rele sînt în general neîngrijite, în spe
am condus fosă p rim u l tren rem o r s-a im b u n ă lă lit. Nu sc m ai în re g is an controlul obştesc este mai operativ. cial cele în care locuiesc muncitorii dc
cat de o lo c o m o tiv ă D ic s e l-c lc c lri- trează în tîrz ic rc d in cauza d e p ă ş irii Este asigurată continuitatea şi perma la transporturi.
că. eram parcă nit om. Eram b u c u T im pului dc a//menfarc in do/x)u sau nenţa controlului, în primul rînd prin Despic activitatea echipelor de cn \-
ros dar şi e m o ţion at. Să stu p in e şti o mai intensă preocupare din partea trol obştesc se pot spune multe lucruri
n e so sirii la tim p d in cursă.
puterea a 2.100 coi pu tere în ch işi in comitetului sindicatului. bune. F. un adevăr cunoscut do cînd lumea : nu sc poate Filmul, producţie a studioului „Maxim Gorkî" este o
carcasa m o to ru lu i şi sa remorci un In ajutorul acestor echipe s-au ţinut Observaţiile pe care le fac pe loc, trăi fără dragoste. Poeţii au cîntat şi cîntă patimile iu comedie satirica.
tren cu o sin gu ră lo co m o tivă , in loc I. CRIŞAN instructaje, s-a întocmit un grafic de propunerile de viitor sînt aduse la cu
dc Irci. n u -i o treubă tocm ai uşoa ' * (din colectivul subrcdncţici lucru săptămîn-zl. Instruite cu cele ne noştinţa organelor competente care re birii în stihuri cînd pline dc dor şi speranţă, cînd vesele, Urmîndu-şi ambiţiile de parvenire, ivukuşkin, condu
ră. Dc ahm ei, au Irc c u t aproape 2 '* 4 voluntare complexul C.F.R. cesare privind obiectivul controlul ob zolvă problemele ivite. Aşa dc exemplu, cu foc, cînd în şoapte triste şi melodii amare. cătorul unei asociaţii sportive săteşti raionale, încearcă să
ani şi mi se pare că a lo sl ie ri. Petroşani) ştesc, echipele au făcut deplasări în în urma constatărilor făcute în luna De dragoste nu ne putem lipsi în nici o împrejurare: obţină cele nui bune rezultate l.v spartachiada regională
dragostea faţă de numea noastră, faţă de oamenii cu a satelor printr-o cxcrochcrie : el aduce dc la Moscova
care trudim zi de zi, faţă de mîndra viaţă pe drumurile cîţiva sportivi renumiţi care, pentru sume bune de bani,
FiNETELE NATURALE căreia păşim înainte generaţie după generaţie. acceptă sa participe la această competiţie, bineînţeles sub
Prima dragoste e seducătoare, vraja ei tulbură mintea, nume fictive.
Printre aceştia, se află şi Igor Koroliov,
iuţeşte zvîcnirilc inimii. Totuşi nu întotdeauna
prima
K e c © l t a t f e £b i t l s s i p e l o p t i m ş i f ă r ă p i e r d e r i l dragoste este cea adevărată, cea statornică. Filmul „Nu sportului la hochei pe gheaţă. maestru al
sc poate fără dragoste" — producţie a studiourilor „Dcfa" Minciunile pc care le va debita ICukuşkin despre aceşti
(Urmare din pag. I-a) cat pe pâmînt şi pe vreme plo- pelegi. Acelaşi sistem trebuie să sc ge timă dc recoltare. In unele cazuri acea din Berlin — reda o poveste autentică de iubire. sportivi şi în special despic Igor Koroliov îi vor antrena
iocisâ pierde 50—70 la suta din neralizeze şi la fîncţcle naturale cu con stă fază este chiar depăşită. De aceea, Este un film interesant din viaţa tineretului de azi, pe toţi într-o sumedenie dc încurcături. Iii cele din urmă
In operaţiunile de pregătire a fuluri substanţele nutritive, finul uscat pe diţia ca fînul să fie cît mai puţin problema recoltării fîneţelor naturale in bogat în învăţăminte. El va rula la cinematograful „Pa adevărul iese la iveală şî vinovaţii îşi primesc pedeapsa.
lor sc produc mari pierderi atît canti pâmînt pe vreme frumoasa piereze manipulat spic a sc evita astfel pierde timpul optim, trebuie să fie privită cu tria" din Deva între 29 iunie — 1 iulie a.c. Filmul va rula la cinematograful „Patria" din Deva, în
tative cît şi calitative şi din cauza unor 40— 50 ta suta, tar finul uscat pe rile dc frunze. Este bine dc asemenea toată răspunderea. Conducerile gospo tre 2—5 iulie a.c.
sisteme defectuoase dc uscare, pierderi capre, prepelegi sau colibe pierde ca fînul să nu fie expus prea mult la dăriilor agricole colective trebuie să
caic pot fi foarte mari mcrgînd pînă la numai 30—35 la suta din substan soare întrucît astfel sc diminuează atît aibă întocmite planuri concrete de re Veniţi mîine Cerul şi mocirla
70 la sută în ce priveşte substanţele nu proteina cît mai ales vitaminele. coltare a fîneţelor, pc tarlale, parcele
tritive. Cuantumul acestor pierderi în ţele nutritive. Ne găsim în perioada cînd marea ma cu stabilirea suprafeţelor, metodelor
La noi în regiune este încetăţenită joritate a fîneţelor naturale din zona
raport cu sistemele dc uscare reiese şi dc recoltare, dc uscare şi transport. De
practica ca trifolicncle — lucerna şi dc şes, din livezi, dc pe dealuri şi de asemenea, inginerii agronomi din gospo
din următorul calcul: Astfel, finul us trifoiul — să fie uscate pc capre şi pre la poalele munţilor, au ajuns în faza op- dării si dc la consiliile agricole trebuie
să stabilească pentru fiecare suprafaţă
momentul optim dc recoltare, să facă
o repartizare cît mai judicioasă a for
ţelor dc muncă din gospodării astfel in
cit cositul fîneţelor să nu sc facă după
cc se termină alte lucrări, ci concomi
tent cu acestea.
Pentru a veni în ajutorul gospodării
lor agricole colective cu suprafeţe mari
de fineţe naturale, Consiliul Superior al
Agriculturii a dat o serie dc indicaţii
dc felul cum trebuie să sc procedeze la
recoltarea fîneţelor. Gospodăriile colec V t
tive trebuie să aplice soluţiile cele mai
corespunzătoare, astfel îneît toate fî-
neţelc, cu excepţia celor dc munte, să Acest film este o producţie a studioului din Odcsa. El Filmul cu titlul „Cerul şi mocirla" este o producţie a
fie recoltate complet pînă la începerea demonstrează prin viaţa celor două personaje centrale, studiourilor franceze. Prin imagini interesante şi tulbu
secerişului.
că opera de artă nu poate fi socotită valoroasă decît rătoare, dc multe ori pline de pitoresc, oglindind rea
In acest an avem o producţie în ge
neral bună, producţie care, recoltată şi atunci cînd autorul ei sc adresează poporului. Frosca, în- lităţi ale unor locuri îndepărtate, filmul redă o expediţie
depozitată în bune condiţiuni, va satis vingînd greutăţile ce i sc pun, devine una din cele mai franco-olandcză în Noua Guinee. El este însoţit de co
face cerinţele dc hrană a animalelor pu- apreciate eleve ale conservatorului. mentariul lui Piere — Dominiquc Gnisscau.
tîndu-se astfel obţine producţii mai Filmul „Veniţi mîine" va rula la cinematograful „Arta" Filmul „Cerul şî mocirla" va rula în curînd pc ecra
mari dc carne, lapte şi lînă. din Deva între 29 iunie — 1 iulie a.c. nul cinematografului „Arta" din Deva.
La gospodăria colectivă din comuna Cîlnic —- raionul Sebeş se
acordă o mare grijă dezvoltării sectorului zootehnic.
IN FOTOGRAFIE : Vedere parţială a noilor adăposturi construite @e fiinţele &atnenilăfi C U T R E E R I N D Ţ A R A
pentru animalele gospodăriei agricole colective. In prezent, lin grup dc mineri do La întoarcere, minerii vor vizita
la E. M. Pctrila sc află într-o excursie staţiunile de odihnă şi tratament dc
— — b— s a C T i— — N M aaiN— — — i m — n m i m — a u M m m —
Foto : V. ONOIU dc mai multe.zile, prin ţară, cu auto pc Valea Oltului. Acesta este cel de
carul O.N.T.* „Carpaţi". Excursioniştii al doilea grup dc mineri dc la E. M.
vor avea prilejul să admire minunatele
Pctrila caic au plecat în drumeţie cu
scrisoarea dvs. „Rodnică activitate" vor sm&isfăeM&e eugrij frumuseţi ale Văii Prahovei, să facă autocarul O N.T. prin ţară.
POŞTA REDACŢIEI biţi despre rezultatele înregistrate în turul oraşului Bucureşti, oprindu-sc în
trimestrul II al anului la I.O.I.L. Oraş- cele mai importante puncte istorice DEM. IONAŞCU
TOV. R. MIHÂILA — CUGIR. In tic. Or, pînă la finele trimestrului mai şi turistice. corespondent
sînt cîtcva zile şi deci, preliminariile
scrisoarea pc care nc-a(i trimis-o ară nu se pot apropia prea mult dc reali In ultimii) timp au sosit la redacţie beşte rtrît şi chiar jigneşte pe consu expedieze ambalajele — arată în scri
taţi ca muncitorii din secţia turnătorie tate. mai multe scrisori ale oamenilor mun matori. Cînd i sc cerc condica dc su soarea sa tov. N. Savu din Săsciori.
dc precizie a L'.M. Cugir au obţinut rea Vă rugăm ca pc viilor, sa ne scrieţi cii din regiunea noastră care relevă gestii şi reclamaţii, gestionarul Traian Din acest motiv, în primul trimestru al A © A
lizări frumoase. Nu arătaţi însă meto unele aspecte privind activitatea unită
despic realizările deja obţinute. Hărăguş refuză să o dea. anului, cooperativa din Săsciori a avut
dele lor de muncă, ce măsuri au fost ţilor comerciale şi din cooperaţia meş Un alt cetăţean, Viorcl Roşîanu din în stoc ambalajo în valoare dc peste
aplicate în producţie. Din aceasta cau I. DUMITREAN — Şard. Scrisoarea teşugărească, felul cum este servită Sebeş, semnalează faptul c.î la restau 50.000 lei fapt care a îngreunat apro CINEMA din program ; 8,40 Melodii populare;
ză, materialul dumneavoastră nu a fost referitoare b sărbătorirea Zilei copilului masa la cantine, cum sînt primiţi la rantul nr. 2 din localitate sînt încălcate vizionarea unităţilor. 9,40 Cîntccc dc Glicorghc Danga ;
publicat. în comuna Şard nc-a fost dc un real hoteluri etc. Intr-un cuvînt, este vorba regulile dc igienă. Astfel, aici nu sînt Alte scrisori se refera (a activitatea 29 IUNIE 1964 10,30 Muzică populară ; 12,00 Muzică
Va rugăm să ne scrieţi despre felul folos. Vă rugam să ne scrieţi despre or dc preocuparea ce trebuie sa existe spălate întotdeauna paharele dc bere unităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti. DEVA : Nu sc poate f.ăr.ă dragoste uşoară ; 13,08 „Viaţa noastră înflo
cum sc înfăptuiesc angajamentele luate ganizarea vacanţei dc vară a pionieri pentru a satisface unele cerinţe ale oa aşa cum s-a întîmplat şi zilele trecute. „Nu pot fi mulţumit de calitatea — cinematograful „Patria" ; Veniţi reşte" — emisiune dc cîntccc şi jocuri;
dc muncitori, ce masuri au fost luate în lor şi şcolarilor, despre activităţile cul menilor. Datorită acestui lucru un consumator lucrărilor executate dc secţia a doua mîine — cinematograful „Arta" ; PE 13,37 Solişti şi orchestre de muzica
acest sens. turale cc au loc, despre diferitele ac Majoritatea scrisorilor aduc cuvinte a găsit în lulba cu berc un pahar pen croitorie bărbaţi a cooperativei „Viaţă TROŞANI : Totul despre Eva — ci populară ; 16,30 Melodii populare;
ţiuni patriotice, precum şi despre alte de laudă multor lucrători din comerţ, nouă" din Orăştîc". Aşa îşi începe scri nematograful „Republica" ; Scano 17,35 Anunţuri, reclame, muzică ;
TOV. P. AVRAM - ORAŞTIE. In probleme. responsabili dc unităţi şi vin cu tru vin. Ospătarul, în loc să recunoas soarea cetăţeanul Dumitru Crişan din Boa— cinematograful „7 Noiembrie"; 18,40 Muzica populară din regiunile
că faptul că paharul dc bere nu a fost
rugămintea ca aceştia să fie populari comuna Orăştioara de Sus. El arată că ALBA IULIA: Fraţii corsicanj — ci paulei ; 19,40 Arii celebre din opere;
zaţi. O asemenea scrisoare am primit dc la unitatea respectivă nu sc respectă nematograful „Victoria" ; Renul alb 20,10 Agenda teatrala ; 22,00 Arii dîn
ir la tov. I. Chiraş. tipograf la Petroşani DIN SCRISORILE cerinţele clientului. Pantalonii sînt fă — cinematograful „23 August" ; operete interpretate dc Anton Dcrmo-
El vorbeşte despic preocuparea lucră
la ; 22,15 Muzică dc balet; 22,45 Mu
SEBEŞ : Hoţul din San Marengo —
cuţi mai scurţi şi mai largi faţa de cum
torilor dc la magazinul alimentar nr.
. I
6 Petroşani, unde se face o bună deser SOSITE LA REDACŢIE sc cerc iar haina este lucrată superfi cinematograful „Progresul" ; Cei doi zică uşoară interpretată dc formaţia
Zacharias ; 23,53 Muzică dc dans.
cial. Semnatarul scrisorii arată că con
care au furat luna — cinematograful
vire a cetăţenilor. Un alt cetăţean, ducerea cooperativei ar trebui să lupte „Sebeşul" ; ORAŞTIE : Era noapte la Buletine dc ştiri şi radiojurnale :
Vîorcl Vulturaiu din salul După Pia mai mult pentru creşterea prestigiului Roma — scria l-Il — cinematograful 5.00 ; 7,00 ; 8,00 ; 10,00 ; 12,00; 14,00;
tra, raionul Riad, a trimis o scrisoare spălat a avut o atitudine necuviincioa unităţii din Orăşiic. „Patria" ; Podul — cinematograful 16.00; 18,00; 20,00; 22,00 (progra
redacţiei în care arată faptul că locu să faţă dc consumator. La cantina noastră, sc serveşte mîn- „Flacăra" ; HAŢEG : Dragoste şi pă mul I) ; 8,30 ; 9,00 ; 11,00 ; 13,00 ;
itorii dc aici participa cu entuziasm la carc consistentă, scrie cetăţeanul Viore! lăvrăgeli — cinematograful „Popu 15,00; 17,00; 19,00; 21,00 ; 23,00
construirea unui magazin în scopul In centrul muncitoresc Curabarza Dobroiu din Lupeni. Este vorba dc lar" : BRAD : Sub ploaia atomică — (programul II).
unei nui bune aprovizionări şi deser funcţionează o măcelărie. Aici, este cantina I. I. S. „Vîseoza". Dar cînd vrei cinematograful „Steaua roşie" ; IL1A:
viri. De fapt, în coloanele ziarului gestionar Ovîdiu Socaciu. Cumpărătorii, să te .vc-zi la masă trebuie să fi foarte Inculpatul 1040 — cinematograful TFLEVtZtUNE
nostru apar des exemple de lucrători aşa cum arată în scrisoarea sa tov. atent ca să iui te prăbuşeşti. Aceasta din „Lumina".
din comerţ care se străduiesc şi reu Gh. Ronţa, nu sînt mulţumiţi dc com cauză că picioarele majorităţii sca mc- 29 IUNIE 1964
şesc iu bună măsură să satisfacă cerin portarea gestionarului măcelăriei res ior sînt şubrede, iar la unele din aces
ţele mcicu erescîmlc ale consumatori pective. In loc să-şi facă datoria în tea sînt incomplete. Aceasta staic dc RADIO 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
lor, Alte scrisori dc asemenea publicate mod conştiincios, Ovîdiu Socaciu repe lucruri dăinuie dc cîteva luni. 29 IUNIE 1961 Pentru tineretul şcolar: „l.conaido da
s-au referit la munca plină de răspun de cumpărătorii, vorbeşte urît cu ci. Programul I : 5,0(» Emisiunea pen Vinci" ; 19,40 Reportaj dc la Uzinele
dere desfăşurată de unele unităţi ale Cum este şi firesc, în sezonul cald, Şi despre felul cum sînt primiţi şi tru sate : întreţinerea culturilor iri- Electromotor ; 20,00 Revista specta
cooperaţiei meşteşugăreşti precum şi cetăţenii doresc să consume bere. Prin cazaţi cetăţenii în hotelurile din regiu gaic ; 5,16 Dîn cîntcccle ţărănimii colelor; 20,45 Poiana urşilor ; 21,05
alte aspecte. De data aceasta însă, din grija cooperativei din Miercurea, raio nea noastră se spun multe cuvinre dc noastre colectiviste ; 5,40 Jocuri popu Agendă muzicală dc Jack Bratin şi
noianul dc scrisori am ales unele în nul Sebeş, sc trimit şi la Apoldul dc laudă. Nu aceeaşi părere o au însă cci lare ; 6,07 Melodiile dimineţii ; 6,30 Boris Stcgărcscu ; 21,55 Tclesport.
care sînt criticate anumite aspecte ne Sus, în fiecare zi, importante cantităţi care se cazează în camera nr. 37 dc fa Sfatul medicului : Sclerozele pulmo
gative. Să dăm cîteva exemple. dc bere. Păcat însă, arată în scrisoarea hotelul din Deva. Aici, după cum arată nare ; 7,06 Muzică uşoară : 8,16 Cîn- Buletin meteorologic
Cetăţeanul loan Rădcscu din Simcria sa tov. loan Wagncr că berea sc ser în scrisoarea sa cctăţcana Moir.c letca, tecc patriotice ; 9,20 Melodii populare
ne sesizează faptul că în această loca veşte... caldă. Dacă ar exista mai multa este un aspect neplăcut în sensul că interpretate dc Eleonora Bisorca şî PENTRU 24 ORE
litate laptele se distribuie prin centrele preocupare din partea cooperativei de tencuiala de pe plafon este gata să ca Glicorghc Gigea ; 10,40 Solişti şi for
respective cu întîrzicrc. El propune ca consum s-ar puica rezolva uşor această dă. Măsuri nu sc iau însă. maţii artistice dc amatori dc la sate ; Vreme călduroasă cu cerul varia
I.C.Î.L. şi O.C.L. sa manifeste mai problemă. Mai rău sc prezintă situaţia Aşa după cum arătam La început din 11,00 Melodii de muzică uşoară ro- bil. Vor cădea averse dc ploaie înso
multa preocupare astfel îneîr laptele în ce priveşte aprovizionarea cu bere a noianul de scrisori am ales doar cîtcva mînească ; 11,30 Muzică populară ; ţite dc descărcări electrice în cursul
să fie distribuit înainte dc orele 7. cetăţenilor dîn comuna Loman, raionul care sc referă la unele aspecte negati 12,53 Melodii populare; 13,40 Cotele după-amiezii. Vînt slab din sud. Tem
Un aspect nccorcspunzătoi, aşa cum Sebeş Aici, sc aduce berc la mari in- ve privind satisfacerea unor cerinţe ale apelor Dunării ; 14.30 Vreau să ştiu: perai ura, ziua va ti cuprinsă între 29
rcîesc din scrisoarea unui grup dc mun tervaluri de timp ceea cc provoacă ne oamenilor muncii. Esic bine ca orga 15,C0 Muzică populară; 16,10 Muzi şi 32 grade, iar noaptea între 14 şi 20
In noile cartiere date m folosinţa oamenilor muncii din oraşul Lupcni, citori, cxisi.ă (a bufetul din comuna mulţumiri. Uncie neajunsuri în apro nele în drept s.î studieze deficientele că uşoară ; 17,40 Tinereţea ne c dra grade.
s-au construit numeroase spaţii comerciale ce r^tisfac pe deplin cerinţele cum Alniaşul Marc, raionul Alba. In scri vizionarea oamenilor munci] dîn raio semnalate şi să ia măsurile cc sc cuvin. ga; 21,00 Noapte bună copii : basmul PENTRU URMĂTOARELE
părătorilor. soare se arată că responsabilul bufetu nul Sebeş ctt diferite mărfuri alimen Trebuie dcpittc toate eforturile ca ce „Iepurele înţclepi" ; 21,10 Muzică de 3 ZTLE
lui, Traian Harăguş, arc o atitudine ne tare şi industriale, se datoresc şî mo rinţele oamenilor muncii să fie rezol dans.
IN FOTOGRAFIE : Aspect din interiorul unui nou magazin cu articole Vremea râmîne călduroasă, favora
demnă faţă de consumatori, nu respec dului defectuos în care conducerea ba vare cu toată grija. Programul II : 8,36 Recomandări bilă ploilor locale.
<*e menaj. Foto : N. MOLDOVEANU tă orele dc program, nu dă restul, vor zei intcrraionalc Alba Iulia înţelege să V. ALDU