Page 95 - 1964-06
P. 95

Di untul  socialismului                                                                                                       Pag.  3
         Nr.  2954  '



                                                                              DIN  EXPERIENŢA  ORGANIZAŢIILOR  SINDICALE                                                             SESIUNE TEHNICO-STIINTIFICA
         5LÂ  © M              M      --------------
                                                                              EFICACITATEA                                                                                           comitetul  sindicatului  cu  sprijinul  co­  74  km.
                                                                                                                                                                                       Recent,  la  I.F.  Sebeş  a  avut  loc  o  se­
         CÎD  H©€®!M©?i]¥A                                                                                                                                                            siune  telmico-ştiinţifică  organizată  de   în  folosinţă  107  km  drumuri  forestiere,
                                                                                                                                                                                                                        iar  anul  acesta  sc  vor  construi
                                                                                                                                                                                                                                                    încă
                                                                                                                                                                                                                          Cu  viu  interes  a  fost  ascultai  şi  refe­
                                                                                                                                                                                     cabinetului  tehnic  din  cadrul  întreprin­
         © I I S âL -B k  a m iC A                                                                                                                                                   misiei  inginerilor  şi  tehnicienilor  şi  a   ratul  prezentat  dc  ing.  Virgil  Urau  pri­
                                                                                                                                                                                     derii.  La  sesiune  a  participat  tot  per­
                                                                                                                                                                                                                        vind  „Mecanizarea  lucrărilor  forestiere
                                                                                                                                                                                     sonalul  tchnico-ingineresc  (ingineri,  teh­  cu  volum  marc  dc  muncă".  Referatul
                                                                                    UNUI  LARG  CONTROL  OBSTESC                                                                     nicieni  forestieri,  şefi  dc  ocoale  silvice   a  relevat  in  mod  deosebit  experienţa
                                                                                                                                                                                                                        dohîndită  în  introducerea  noilor  me­
                                                                                                                                                                                     şi  sectoare  dc  exploatare).
             Făta  s m u c itu ri  si  p a lin ă ri,  tre n u l   P rin  Introd ucere a   lo c o m o tiv e lo r
           începu  să  p rin d ă   viteză  de  parcă  ar  D ie se l-e /e ctrice   s-a  schim bat  fo a rte                                                                             In  cadrul  sesiunii  au  fost  prezentate   canisme  şi  dispozitive  dc  lucru  dc  înal­
           luneca  pe  lin ie .  Deşi  to n a ju l  este  m ult  m unca  noastră.  In  p rim u l  rin d                                                                              4  referate  privind  cele  mai  importante   tă  productivitate.  A  reieşit  dc  aseme­
           maxim,  la  ieşirea  peste  m acazcle  e x ­  cu ră ţe n ia   lo c u lu i  de  m uncă  c  exe m ­                                                                         probleme  legate  de  munca  în  exploată­  nea  că  la  fazele   doborît-sccţioim  şi
           trem e,  v ile z o -m e lm l  urată  40  Umll\.  plară.   Toate   in s ta la ţiile    se   m a­                                                                            rile  forestiere  şi  de  prelucrare  a  lem­  scos-apropiat,  la  I.F.  Sebeş,  indicii  dc
           In  c u rin d   sta lia   Petroşani  este  lă ­  nipulează   d o ar   p rin    apăsarea   După  eliberarea  patriei,  Călanul  a   numeroase  unităţi,  urmărindu-sc  mo­  martie  a c.  la  „Alimentara"  nr.  95  si­  nului,  toate  în  lumina  sarcinilor  izvo-   mecanizate  prevăzuţi  a  sc  realiza   la
           sată  un de va  de pu rfe  in   urm a  noas­  u n o r   butoane.   F ochistul,   cate   a   cunoscut  o  dezvoltare   rapidă.  Astăzi   dul  în  care  sin;  păstrate  alimentele,   tuată  chiar  în  faţa  porţii  principale  a   rîtc  din  Directivele  Congresului  al  III-   sfîrşilul  planului  şese nai  s-au  realizat
           tră.  Din  spaţioasa  cubină   u rm ă rim   d e v e n it   m ecanic   a ju to r,   nu   m ai   există  aici  o  uzina  cu  agregate  mo­  cum  se  comportă  personalul  cu  oame­  uzinei,  a  reieşit  că  gestionarul  şi  orga­  lea  al  P M.K.  Ing.  Petru  Păcurarii  a  pre­  cu  doi  ani  mai  devreme.
           in   luqu  silu e te le   ve cilo r  de  b lo c u ri  aruncă   in    cu tia    dc  loc   m ii   dc   derne,  un  oraş  nou  în  continuă  dez­  nii  muncii,  aspectul  general  al  unită­  nele  O.C.L.  au  neglijat  curăţenia,  or­  zentat  referatul  „Se  înfăptuiesc  sarci­  Referatele  prezentate  au  fost  ilustrate
           d in   n o u l  c a rtie r  a l   P c tio s a n iu lu i,  k ilo g ra m e   de  că rb u n i,  c i   v e rific ă    voltare,  iar  vechea  comună  dc  cîteva   ţilor,  curăţenia  ctc.  ganizarea.  Rezultatul  a  fost  că  acum   nile  privind  construcţia  drumurilor  fo­  cu  exemple  concrete   din  cadrul  în-
           „A e ro p o rt".  După  m ai  p u ţin   dc  8  buna  fu n c ţio n a re   a  a g re g a tu lu i.  L o ­  casc,  Crişcni,  a  devenit  o  localitate  dc   Aşa  dc  pildă,  cu  ocazia  unor  con­  magazinul  este  pe  baza  propunerilor   restiere  la  I.F.  Sebeş.  După  ce  a  trecut   ti eprinderii.  Discuţiile  purtate  au  fost
           m in ute  de  mers  h c c c n i  p rin   sta lia   c o m o tiv e le   au  pu tere  mare,   rază   tip  urban.  troale  s-au  găsit  unităţi  care  constituie   făcute  complet  renovat,  îngrijit,  parcă   în  revista  necesitatea  construirii  dru­  utile  constituind  un  valoros  schimb  de
           L iv czcn i.  In d ic a to ru l  v ite z o m e tru lu i   m arc  dc  a cţiu n e    v iz ib ilita te   p e r­  Concomitent  cu  această   dezvoltare   exemple  bune.  Magazinul  „Alimenta­  a-i  intra  într-o  unitate  cu  totul  alta,   murilor  pentru  gospodărirea  mai  judi­  experienţă.  Apreciind  importanţa  sesiu­
           ara tă  d e ja  70  kni/h.  In  tufă  se  p ro -  fectă  in   tim p u l  m ersului...   T im p u l   S-au  creat  şi  unităţi  comerciale  noi,  s-a   ra"  nr.  29  din  Călan  este  bine  aprovi­  mai  atrăgătoare.  cioasă  a  fondului  forestier,  s-au  descris   nii  tchnico-şliinţificc,  un  marc  număr
           lilca vă    v irtu ţile                       trece  pe   n e sim ţite    dezvoltat  reţeaua  sanitara,  s-au  creat   zionat.  mărfurile  sînt  păstrate  în  bune        amănunţit  metodele  bune  de  lucru  în   dc  participanţi  au  propus  ca  ele  să  fie
           pleşuve  ale  m un­                           şi  cele   30   tun ele   condiţii  din  ce  în  ce  mai  bune  dc  lo­  condiţii  şi  sînt   prezentate   atractiv,   ERNEST  USKAR   proiectarea  şi  construirea  drumurilor  fo­  organizate  mai  des  şi  pc  diferite  teme.
           ţilo r.   la tă -n e    la  fen tu u  zuf     de  pe  d e liic u l  J iu ­  cuit.                    personalul  sc  comportă  atent  cu  consu­  membru  al  Comitetului  sindicatu­  restiere.  S-a  subliniat  că  în  perioada   CLEMENT  DODEA
           in tra re a   in   p rim u l   CORESPONDENŢILOR  lu i   au   răm as  in   Inţelegînd  rolul   şi  importanţa   pe   matorii.  Unitatea  O.L.F.  nr.  16  este   lui  uzina  „Victoria"  Călan  anilor  1960—1963  s-au  construit  şi  dat  şef  de  sector  —  I.F.  Sebeş
           tunel.  D in  in stin ct,                     urma  noastră.  Tre­  caic  o  au  aprovizionarea  cu  bunuri  de   un  magazin  în  care  găseşti  produse  su­
           ne   p re q ă lim    să  HWi 1 b 11 n'TTTT    cem  in  qoa<nă  prin   consum,  asigurarea  sănătăţii  şi  condi­  ficiente,  gestionarul  un  om  conştiin­
           lacem   lu lă   turnu­                        Valea   S a   d u  I u  i,   ţiilor  de  locuit.  Comitetul  sindicatului   cios  menţine  o  curăţenie  exemplară.
           lu i.  A bia  după  ce                        Bum bcşti...  In  laţa   dc  la  uzina  „Victoria"  Călan  s-a  ocu­  Lucruri  bune  sc  pot  spune  şi  despre
           in tră m   revenim  h   re a lita te ;  lo c o ­  noastră  a pure  m ă re ţu l  co m b in a t  de   pat  dc  organizarea  unui  control  obştesc   pentru  textile  din  Oraşul  nou,  maga­ PE  ECRANELE  CINEMATOGRAFELOR
                                                                                                                magazinul  dc  încălţăminte,  magazinul
           m o tive le   D ie se l-e le c lrice   nu  lac  tum.  in d u s tria liz a re   a  le m n u lu i   de   la   la  unităţile  din  comerţ,  cantine,  locu­
           Putem  ad m ira   in   vo ie   m uncu  des­  Preajba,  dar  viteza  tre n u lu i  nu  ne   inţe  şi  unităţile  sanitare.  zinul  pentru  pîine  din  strada  30  De­
           c h iz ă to rilo r  de  d ru m u ri p rin  m unţi.  pe rm ite  să-l  adm irăm ,  d c c it  lo a rte    In  anul  1963  pentru  unităţile  comer­  cembrie  din  Călan.
           La  lu m in a   b e c u rilo r  d in   cabină,  vc-  p u ţin ,  la lă -n e   a ju n ş i  In  sta ţia    Tg.   ciale  existau  doar  5  echipe  dc  control   Dar  în  controlul  efectuat  s-au  sem­
           dem  d a r   co n stru cţia    in te rio a ră   a  Jiu ,  d e s tin a ţia   noastră  şi  a  ech ip ei   obştesc  care  cuprindeau   15  membri.   nalat  şi  unele  aspecte  negative.  In  uni­  Nu  se  poate  fără  dragoste  Lovitura  de  pedeapsă
           fu n d e lo r.  D in  cin d   In  c in d  mecani­ dc  lo co m o tivă .  T re n u l,  abia  s-a  o-   Este  adevărat  că  în  componenţa   lor   tăţi  ca  O L.F.  din  oraşul  nou,  s-au  gă­
           cul  a ju to r.  Ioana  G heorqhc,  in tră    p rit  şi  noua  echipă  s-a  prezentat  la   erau  oameni  de  nădejde  ca  Nicolae   sit  mărfuri  stricate  cu  toate  că  sînt
           in   sala  dc  m aşini  si  ascultă  cu  u re ­  schim b.  După  predare,  co b o rîm   d in    Oprişor,  Iosif  Crcsca,  Adolf  Stcmpcl  şi   condiţii  foarte  bune  dc  păstrare.  Une­
           chea  in im a   c e lo r  2.100  cai   putere.  cabină  şi  p rin   la lă -n e   începe  să  de-   alţii.  Dar  se  izbeau  dc  unele  greutăţi.   ori  personalul  acestui  magazin  arc  ati­
           De  fiecare  dată  raportează  mecani­  Ulez.e  fM/recifja  q a tn ilu ră .  De  ta  fe­  Unii  locuiau  în  oraşul  vechi,  şi  alţii  în   tudine  necorcspunzătoarc  faţă  dc  cum­
           cului :                         reastră  m ecanicul  ne  lacc  un  semn                              părători  La  bufetul  din  gara  Călan,
                                          de  salut...                        cel  nou.  Din  această  cauză  controlul
            —  T o iu l  c  n o rm a l  m o to ru l  func­                    obştesc  nu  era  destul  dc  bine  organi­  alimentele  expuse  nu  sînt  acoperite,
                                            De  c u rin d   s-a  in tro d u s  rem nrea-
           ţionează  exce le nt.                                              zat.                              gestionarul  este  necuviincios  cu  consu­
                                           ren  tre n u rilo r  de  ni artă  pe   secţia
            Mecanicul  Bojincă.  s cru tîn d   calea,   C ra io v a — P etroşani  cu   lo c o m o tive    In  acest  an  s-au  luat  masuri  organi­  matorii.  La  bufetul  „Strei"  din  Călan,
           începe  să  v o rb e a s c ă:   D ie s c l-e lc c tric c .  la tă   c îtc v a   a v a n ­  zatorice  care  asigură  exercitarea  unui   băuturile  servite  la  pahar  nu  sînt  mă­
             —  A m   losf  m ai  bine  de  13  a n i  taje  ale  acestui  sistem   dc  tra n sp o rt:   control  mai  bun.  Astfel  mărindu-sc   surate,  curăţenia  iui  este  păstrată.  Dc
           m ecanic  pe  locomotive  cu   abur.  cu  5  lo co m o tiv e   D ie s e l-e le clric e  sc   numărul  unităţilor  comerciale la 3S. s-au   asemenea  cofetăria  din  Călan  are  un
           A m   lu cra t  num ai  pe  se cţii  q rc lc   dc  în lo cu ie sc  9  lo co m o tive   sim ple  cu   organizat  12  echipe  în  care  activează   renume  neplăcut,  neavînd  produse  de
           circ u la ţie ,  unde  rem nrearea  se  tace.  abur,  plus  tre i  lo c o m o tiv e   dc  du blă   36  dc  membri  iar  pentru  cele  5  uni­  bună  calitate,  nici  produse  dc  sezon  în
           In  mod  norm al,  cu  două,  tre i.  sau  tra cţiu n e .  V ite z a  comercială  creşte   tăţi  de  panificaţie  s-au  organizat  2  c-   cantităţi  suficiente.  La  fabrica  de  pîine
           chiar  patru  lo co m o tive .  Pol   spune  <yc  in  jg/74  k mlh,  la  29,82  km lh ,  tc-  chipc  cu  10  membri.  s-a  găsit  făina  în  saci  depozitaţi  pe  jos,
           că  am  acum ulat  o  oarecare  expe-  d u cin d u -sc  tim p u l  de  ix irc u rs   z iln ic    Datorită  bunei  organizări,  ţinîndu-sc   pereţii  magaziei  mucegăiţi.  Dormitoa­
           tie n lă  fn  rcm orcarea  tre n u rilo r.  C in d   cu  58  orc   l'e q u fa ritu lc a   c irc u la ţie i   scama  dc  principiul  teritorial,  în  acest   rele  sînt  în  general  neîngrijite,  în  spe­
           am  condus  fosă  p rim u l  tren  rem o r­  s-a  im b u n ă lă lit.  Nu  sc  m ai  în re g is ­  an  controlul  obştesc  este  mai  operativ.   cial  cele  în  care  locuiesc  muncitorii  dc
           cat  de  o  lo c o m o tiv ă   D ic s e l-c lc c lri-  trează  în tîrz ic rc   d in   cauza  d e p ă ş irii   Este  asigurată  continuitatea  şi  perma­  la  transporturi.
           că.  eram  parcă  nit  om.  Eram   b u c u ­  T im pului  dc  a//menfarc  in   do/x)u  sau   nenţa  controlului,  în  primul  rînd  prin   Despic  activitatea  echipelor  de  cn \-
           ros  dar  şi  e m o ţion at.  Să  stu p in e şti                   o  mai  intensă  preocupare  din  partea   trol  obştesc  se  pot  spune  multe  lucruri
                                           n e so sirii  la  tim p   d in   cursă.
           puterea  a  2.100  coi  pu tere  în ch işi  in                     comitetului  sindicatului.        bune.                                F.  un  adevăr  cunoscut  do  cînd  lumea  :  nu  sc  poate   Filmul,  producţie  a  studioului  „Maxim  Gorkî"  este  o
           carcasa  m o to ru lu i  şi  sa  remorci  un                        In  ajutorul  acestor  echipe  s-au  ţinut   Observaţiile  pe  care  le  fac  pe  loc,   trăi  fără  dragoste.  Poeţii  au  cîntat  şi  cîntă  patimile  iu­  comedie  satirica.
           tren  cu  o  sin gu ră  lo co m o tivă ,  in  loc   I.  CRIŞAN     instructaje,  s-a  întocmit  un  grafic  de   propunerile  de  viitor  sînt  aduse  la  cu­
           dc  Irci.  n u -i  o  treubă  tocm ai  uşoa­  '  *   (din  colectivul  subrcdncţici  lucru  săptămîn-zl.  Instruite  cu  cele  ne­  noştinţa  organelor  competente  care  re­  birii  în  stihuri  cînd  pline  dc  dor  şi  speranţă,  cînd  vesele,   Urmîndu-şi  ambiţiile  de  parvenire,  ivukuşkin,  condu­
           ră.  Dc  ahm ei,  au  Irc c u t  aproape  2   '*  4   voluntare  complexul  C.F.R.  cesare  privind  obiectivul  controlul  ob­  zolvă  problemele  ivite.  Aşa  dc  exemplu,   cu  foc,  cînd  în  şoapte  triste  şi  melodii  amare.  cătorul  unei  asociaţii  sportive  săteşti  raionale,  încearcă  să
           ani  şi  mi  se  pare  că  a  lo sl  ie ri.  Petroşani)            ştesc,  echipele  au  făcut  deplasări  în  în  urma  constatărilor  făcute  în  luna  De  dragoste  nu  ne  putem  lipsi  în  nici  o  împrejurare:   obţină  cele  nui  bune  rezultate  l.v spartachiada  regională
                                                                                                                                                    dragostea  faţă  de  numea  noastră,  faţă  de  oamenii  cu   a  satelor  printr-o  cxcrochcrie :  el  aduce  dc  la  Moscova
                                                                                                                                                   care  trudim  zi  de  zi,  faţă  de  mîndra  viaţă  pe  drumurile   cîţiva  sportivi  renumiţi  care,  pentru  sume  bune  de  bani,
         FiNETELE         NATURALE                                                                                                                 căreia  păşim  înainte  generaţie  după  generaţie.  acceptă  sa  participe  la  această  competiţie,  bineînţeles  sub
                                                                                                                                                     Prima  dragoste  e  seducătoare,  vraja  ei  tulbură  mintea,   nume  fictive.
                                                                                                                                                                                                        Printre  aceştia,  se  află  şi  Igor  Koroliov,
                                                                                                                                                   iuţeşte  zvîcnirilc  inimii.  Totuşi  nu  întotdeauna
                                                                                                                                                                                             prima
         K e c © l t a t f e   £b i  t l s s i p e l   o p t i m   ş i   f ă r ă   p i e r d e r i   l                                             dragoste  este  cea  adevărată,  cea  statornică.  Filmul  „Nu   sportului  la  hochei  pe  gheaţă.  maestru   al
                                                                                                                                                   sc  poate  fără  dragoste"  —  producţie  a  studiourilor  „Dcfa"   Minciunile  pc  care  le  va  debita  ICukuşkin  despre  aceşti
                (Urmare  din  pag.  I-a)   cat  pe  pâmînt  şi  pe  vreme   plo-   pelegi.  Acelaşi  sistem  trebuie  să  sc  ge­  timă  dc  recoltare.  In  unele  cazuri  acea­  din  Berlin  —  reda  o  poveste  autentică  de  iubire.  sportivi  şi  în  special  despic  Igor  Koroliov  îi  vor  antrena
                                           iocisâ  pierde  50—70  la  suta  din   neralizeze  şi  la  fîncţcle  naturale  cu  con­  stă  fază  este  chiar  depăşită.  De  aceea,   Este  un  film  interesant  din  viaţa  tineretului  de  azi,   pe  toţi  într-o  sumedenie  dc  încurcături.  Iii  cele  din  urmă
           In  operaţiunile  de  pregătire  a  fuluri­  substanţele  nutritive,  finul  uscat  pe   diţia  ca  fînul  să  fie  cît   mai   puţin   problema  recoltării  fîneţelor  naturale  in   bogat  în  învăţăminte.  El  va  rula  la  cinematograful  „Pa­  adevărul  iese  la  iveală  şî  vinovaţii  îşi  primesc  pedeapsa.
         lor  sc  produc  mari  pierderi  atît  canti­  pâmînt  pe  vreme  frumoasa  piereze   manipulat  spic  a  sc  evita  astfel  pierde­  timpul  optim,  trebuie  să  fie  privită  cu   tria"  din  Deva  între  29  iunie  —  1  iulie  a.c.  Filmul  va  rula  la  cinematograful  „Patria"  din  Deva,  în­
         tative  cît  şi  calitative  şi  din  cauza  unor   40— 50  ta  suta,  tar  finul  uscat  pe   rile  dc  frunze.  Este  bine  dc  asemenea   toată  răspunderea.  Conducerile  gospo­         tre  2—5  iulie  a.c.
         sisteme  defectuoase  dc  uscare,  pierderi   capre,  prepelegi  sau  colibe  pierde   ca  fînul  să  nu  fie  expus  prea  mult  la   dăriilor  agricole  colective  trebuie  să
         caic  pot  fi  foarte  mari  mcrgînd  pînă  la   numai  30—35  la  suta  din  substan­  soare  întrucît  astfel  sc  diminuează  atît   aibă  întocmite  planuri  concrete  de  re­  Veniţi mîine       Cerul  şi  mocirla
         70  la  sută  în  ce  priveşte  substanţele  nu­                    proteina  cît  mai  ales  vitaminele.  coltare  a  fîneţelor,  pc  tarlale,  parcele
         tritive.  Cuantumul  acestor  pierderi  în   ţele  nutritive.         Ne  găsim  în  perioada  cînd  marea  ma­  cu  stabilirea   suprafeţelor,  metodelor
                                             La  noi  în  regiune  este  încetăţenită   joritate  a  fîneţelor  naturale  din  zona
         raport  cu  sistemele  dc  uscare  reiese  şi                                                          dc  recoltare,  dc  uscare  şi  transport.  De
                                           practica  ca  trifolicncle  —  lucerna  şi   dc  şes,  din  livezi,  dc  pe  dealuri  şi  de   asemenea,  inginerii  agronomi  din  gospo­
         din  următorul  calcul:  Astfel,  finul  us­  trifoiul  —  să  fie  uscate  pc  capre  şi  pre­  la  poalele  munţilor, au  ajuns  în  faza  op-  dării  si  dc  la  consiliile  agricole  trebuie
                                                                                                                să  stabilească  pentru  fiecare  suprafaţă
                                                                                                                momentul  optim  dc  recoltare,  să  facă
                                                                                                                o  repartizare  cît  mai  judicioasă  a  for­
                                                                                                                ţelor  dc  muncă  din  gospodării  astfel  in­
                                                                                                                cit  cositul  fîneţelor  să  nu  sc  facă  după
                                                                                                                cc  se  termină  alte  lucrări,  ci  concomi­
                                                                                                                tent  cu  acestea.
                                                                                                                  Pentru  a  veni  în  ajutorul  gospodării­
                                                                                                                lor  agricole  colective  cu  suprafeţe  mari
                                                                                                                de  fineţe  naturale,  Consiliul  Superior  al
                                                                                                                Agriculturii  a  dat  o  serie  dc  indicaţii
                                                                                                                dc  felul  cum  trebuie  să  sc  procedeze  la
                                                                                                                recoltarea  fîneţelor.  Gospodăriile  colec­  V   t
                                                                                                                tive  trebuie  să  aplice  soluţiile  cele  mai
                                                                                                                corespunzătoare,  astfel  îneît  toate  fî-
                                                                                                                neţelc,  cu  excepţia  celor  dc  munte,  să   Acest  film  este  o  producţie  a  studioului  din  Odcsa.  El   Filmul  cu  titlul  „Cerul  şi  mocirla"  este  o  producţie  a
                                                                                                                fie  recoltate  complet  pînă  la  începerea   demonstrează  prin  viaţa  celor  două  personaje  centrale,   studiourilor  franceze.  Prin  imagini  interesante  şi  tulbu­
                                                                                                                secerişului.
                                                                                                                                                    că  opera  de  artă  nu  poate  fi  socotită  valoroasă  decît   rătoare,  dc  multe  ori  pline  de  pitoresc,  oglindind  rea­
                                                                                                                  In  acest  an  avem  o  producţie  în  ge­
                                                                                                                neral  bună,  producţie  care,  recoltată  şi   atunci  cînd  autorul  ei  sc  adresează  poporului.  Frosca,  în-   lităţi  ale  unor  locuri  îndepărtate,  filmul  redă  o  expediţie
                                                                                                                depozitată  în  bune  condiţiuni,  va  satis­  vingînd  greutăţile  ce  i  sc  pun,  devine  una  din  cele  mai   franco-olandcză  în  Noua  Guinee.  El  este  însoţit  de  co­
                                                                                                                face  cerinţele  dc  hrană  a  animalelor  pu-   apreciate  eleve  ale  conservatorului.  mentariul  lui  Piere  —  Dominiquc  Gnisscau.
                                                                                                                tîndu-se  astfel  obţine   producţii   mai   Filmul  „Veniţi  mîine"  va  rula  la  cinematograful  „Arta"   Filmul  „Cerul  şî  mocirla"  va  rula  în  curînd  pc  ecra­
                                                                                                                mari  dc  carne,  lapte  şi  lînă.  din  Deva  între  29  iunie  —  1  iulie  a.c.     nul  cinematografului  „Arta"  din  Deva.
                La  gospodăria  colectivă  din  comuna  Cîlnic  —-  raionul  Sebeş  se
            acordă  o  mare  grijă  dezvoltării  sectorului  zootehnic.
                IN  FOTOGRAFIE  :  Vedere  parţială  a  noilor  adăposturi   construite   @e fiinţele                                       &atnenilăfi                                C U T R E E R I N D            Ţ A R A
            pentru  animalele  gospodăriei  agricole  colective.                                                                                                                          In  prezent,  lin  grup  dc  mineri  do   La  întoarcere,   minerii  vor  vizita
                                                                                                                                                                                      la  E.  M.  Pctrila  sc  află  într-o  excursie   staţiunile  de  odihnă  şi  tratament  dc
                                                                                       —    —    b—  s a C T i—   —   N M aaiN— —       —   i m —  n m i m — a u M m m —
                                                        Foto  :  V.  ONOIU                                                                                                            dc  mai  multe.zile,  prin  ţară,  cu  auto­  pc  Valea  Oltului.  Acesta  este  cel  de
                                                                                                                                                                                      carul  O.N.T.* „Carpaţi".  Excursioniştii   al  doilea  grup  dc  mineri  dc  la  E.  M.
                                                                                                                                                                                      vor  avea  prilejul  să  admire  minunatele
                                                                                                                                                                                                                         Pctrila  caic  au  plecat  în  drumeţie  cu
                                           scrisoarea  dvs.  „Rodnică  activitate"  vor­           sm&isfăeM&e  eugrij                                                                frumuseţi  ale  Văii  Prahovei,  să  facă   autocarul  O N.T.  prin  ţară.
         POŞTA  REDACŢIEI                   biţi  despre  rezultatele  înregistrate  în                                                                                               turul  oraşului  Bucureşti,  oprindu-sc  în
                                           trimestrul  II  al  anului  la  I.O.I.L.  Oraş-                                                                                            cele  mai  importante  puncte  istorice           DEM.  IONAŞCU
           TOV.  R.  MIHÂILA  —  CUGIR.  In   tic.  Or,  pînă  la  finele  trimestrului  mai                                                                                          şi  turistice.                                      corespondent
                                           sînt  cîtcva  zile  şi  deci,  preliminariile
         scrisoarea  pc  care  nc-a(i  trimis-o  ară­  nu  se  pot  apropia  prea  mult  dc  reali­  In  ultimii)  timp  au  sosit  la  redacţie   beşte  rtrît  şi  chiar  jigneşte  pe  consu­  expedieze  ambalajele  —  arată  în  scri­
         taţi  ca  muncitorii  din  secţia  turnătorie   tate.                mai  multe  scrisori  ale  oamenilor  mun­  matori.  Cînd  i  sc  cerc  condica  dc  su­  soarea  sa  tov.  N.  Savu  din  Săsciori.
         dc  precizie a L'.M. Cugir au obţinut  rea­  Vă  rugăm  ca  pc  viilor,  sa  ne  scrieţi   cii  din  regiunea  noastră  care  relevă   gestii  şi  reclamaţii,  gestionarul  Traian   Din  acest  motiv,  în  primul  trimestru  al   A  ©  A
         lizări  frumoase.  Nu  arătaţi  însă  meto­                          unele  aspecte  privind  activitatea  unită­
                                           despic  realizările  deja  obţinute.                                 Hărăguş  refuză  să  o  dea.      anului,  cooperativa  din  Săsciori  a  avut
         dele  lor  de  muncă,  ce  măsuri  au  fost                          ţilor  comerciale  şi  din  cooperaţia  meş­  Un  alt  cetăţean,  Viorcl  Roşîanu  din   în  stoc  ambalajo  în  valoare  dc  peste
         aplicate  în  producţie.  Din  aceasta  cau­  I.  DUMITREAN  —  Şard.  Scrisoarea   teşugărească,  felul  cum  este  servită   Sebeş,  semnalează  faptul  c.î  la  restau­  50.000  lei  fapt  care  a  îngreunat  apro­  CINEMA  din  program ;  8,40  Melodii  populare;
         ză,  materialul  dumneavoastră  nu  a  fost   referitoare  b  sărbătorirea  Zilei  copilului   masa  la  cantine,  cum  sînt  primiţi  la   rantul  nr.  2  din  localitate  sînt  încălcate   vizionarea  unităţilor.  9,40  Cîntccc  dc  Glicorghc   Danga ;
         publicat.                         în  comuna  Şard  nc-a  fost  dc  un  real   hoteluri  etc.  Intr-un  cuvînt,  este  vorba   regulile  dc  igienă.  Astfel,  aici  nu  sînt   Alte  scrisori  se  refera  (a  activitatea   29  IUNIE  1964  10,30  Muzică  populară ;  12,00  Muzică
           Va  rugăm  să  ne  scrieţi  despre  felul   folos.  Vă  rugam  să  ne  scrieţi  despre  or­  dc  preocuparea   ce  trebuie  sa  existe   spălate  întotdeauna  paharele  dc  bere   unităţilor  cooperaţiei  meşteşugăreşti.  DEVA  :  Nu  sc  poate  f.ăr.ă  dragoste  uşoară  ;  13,08  „Viaţa  noastră  înflo­
         cum  sc  înfăptuiesc  angajamentele  luate   ganizarea  vacanţei  dc  vară  a  pionieri­  pentru  a  satisface  unele  cerinţe  ale  oa­  aşa  cum  s-a  întîmplat  şi  zilele  trecute.   „Nu  pot  fi   mulţumit  de  calitatea   —  cinematograful  „Patria" ;   Veniţi   reşte"  —  emisiune  dc cîntccc  şi  jocuri;
         dc  muncitori,  ce  masuri  au  fost  luate  în   lor  şi  şcolarilor,  despre  activităţile  cul­  menilor.  Datorită  acestui  lucru  un  consumator   lucrărilor  executate  dc  secţia  a  doua   mîine  —  cinematograful  „Arta"  ;  PE­  13,37  Solişti  şi  orchestre  de  muzica
         acest  sens.                       turale  cc  au  loc,  despre  diferitele  ac­  Majoritatea  scrisorilor  aduc  cuvinte   a  găsit  în  lulba  cu  berc  un  pahar  pen­  croitorie  bărbaţi  a  cooperativei  „Viaţă   TROŞANI :  Totul  despre  Eva  —  ci­  populară ;   16,30  Melodii  populare;
                                           ţiuni  patriotice,  precum  şi  despre  alte   de  laudă  multor  lucrători  din  comerţ,              nouă"  din  Orăştîc".  Aşa  îşi  începe  scri­  nematograful   „Republica" ;   Scano   17,35  Anunţuri,  reclame,  muzică ;
           TOV.  P.  AVRAM  -   ORAŞTIE.  In  probleme.                       responsabili  dc  unităţi  şi   vin  cu   tru  vin.  Ospătarul,  în  loc  să  recunoas­  soarea  cetăţeanul  Dumitru  Crişan  din   Boa—  cinematograful  „7  Noiembrie";   18,40  Muzica  populară  din  regiunile
                                                                                                                că  faptul  că  paharul  dc  bere  nu  a  fost
                                                                              rugămintea  ca  aceştia  să  fie  populari­                         comuna  Orăştioara  de  Sus.  El  arată  că   ALBA  IULIA:  Fraţii  corsicanj  —  ci­  paulei ;  19,40  Arii  celebre  din  opere;
                                                                              zaţi.  O  asemenea  scrisoare  am  primit  dc                        la  unitatea  respectivă  nu  sc  respectă   nematograful  „Victoria"  ;  Renul  alb  20,10  Agenda  teatrala ;  22,00  Arii  dîn
          ir                                                                  la  tov.  I.  Chiraş.  tipograf  la  Petroşani   DIN  SCRISORILE    cerinţele  clientului.  Pantalonii  sînt  fă­  —  cinematograful   „23   August"  ;  operete  interpretate  dc  Anton  Dcrmo-
                                                                              El  vorbeşte  despic  preocuparea  lucră­
                                                                                                                                                                                                                       la ;  22,15  Muzică  dc  balet;  22,45  Mu­
                                                                                                                                                                                      SEBEŞ :  Hoţul  din  San  Marengo  —
                                                                                                                                                  cuţi  mai  scurţi  şi  mai  largi  faţa  de  cum
                                                                              torilor  dc  la  magazinul  alimentar  nr.
          .  I
                                                                              6  Petroşani,  unde  se  face  o  bună  deser­  SOSITE  LA  REDACŢIE  sc  cerc  iar  haina  este  lucrată  superfi­  cinematograful  „Progresul"  ;  Cei  doi   zică  uşoară  interpretată  dc  formaţia
                                                                                                                                                                                                                       Zacharias ;  23,53  Muzică  dc  dans.
                                                                                                                                                  cial.  Semnatarul  scrisorii  arată  că  con­
                                                                                                                                                                                      care  au  furat  luna  —  cinematograful
                                                                              vire  a  cetăţenilor.  Un  alt  cetăţean,                           ducerea  cooperativei  ar  trebui  să  lupte   „Sebeşul" ;  ORAŞTIE :  Era  noapte  la   Buletine  dc  ştiri  şi   radiojurnale :
                                                                              Vîorcl  Vulturaiu  din  salul  După  Pia­                            mai  mult  pentru  creşterea  prestigiului   Roma  —  scria  l-Il  —  cinematograful   5.00 ;  7,00 ;  8,00 ;  10,00 ;  12,00;  14,00;
                                                                              tra,  raionul  Riad,  a  trimis  o  scrisoare   spălat  a  avut  o  atitudine  necuviincioa­  unităţii  din  Orăşiic.  „Patria"  ;   Podul  —  cinematograful   16.00;  18,00;  20,00;  22,00  (progra­
                                                                              redacţiei  în  care  arată  faptul  că  locu­  să  faţă  dc  consumator.  La  cantina  noastră,  sc  serveşte  mîn-   „Flacăra" ;  HAŢEG  :  Dragoste  şi  pă­  mul  I)  ;  8,30 ;  9,00 ;  11,00 ;   13,00 ;
                                                                              itorii  dc  aici  participa  cu  entuziasm  la                       carc  consistentă,  scrie  cetăţeanul  Viore!   lăvrăgeli  —  cinematograful   „Popu­  15,00;  17,00;  19,00;   21,00 ;  23,00
                                                                              construirea  unui  magazin   în   scopul   In   centrul   muncitoresc  Curabarza   Dobroiu  din  Lupeni.  Este  vorba  dc   lar" :  BRAD :  Sub  ploaia  atomică  —  (programul  II).
                                                                              unei  nui  bune  aprovizionări  şi  deser­  funcţionează  o  măcelărie.  Aici,  este   cantina  I.  I.  S.  „Vîseoza".  Dar  cînd  vrei   cinematograful  „Steaua  roşie"  ;  IL1A:
                                                                              viri.  De  fapt,  în  coloanele  ziarului   gestionar  Ovîdiu  Socaciu.  Cumpărătorii,   să  te  .vc-zi  la  masă  trebuie  să  fi  foarte   Inculpatul   1040  —  cinematograful  TFLEVtZtUNE
                                                                              nostru  apar  des  exemple  de  lucrători   aşa  cum  arată  în  scrisoarea  sa  tov.   atent  ca  să  iui  te  prăbuşeşti.  Aceasta  din   „Lumina".
                                                                              din  comerţ  care  se  străduiesc  şi  reu­  Gh.  Ronţa,  nu  sînt  mulţumiţi  dc  com­  cauză  că  picioarele  majorităţii  sca mc-             29  IUNIE  1964
                                                                              şesc  iu  bună  măsură  să  satisfacă  cerin­  portarea  gestionarului  măcelăriei   res­  ior  sînt  şubrede,  iar  la  unele  din  aces­
                                                                              ţele  mcicu  erescîmlc  ale  consumatori­  pective.  In  loc  să-şi  facă  datoria  în   tea  sînt  incomplete.  Aceasta  staic  dc   RADIO  19,00  Jurnalul  televiziunii ;   19,10
                                                                              lor,  Alte  scrisori  dc  asemenea  publicate   mod  conştiincios,  Ovîdiu  Socaciu  repe­  lucruri  dăinuie  dc  cîteva  luni.  29  IUNIE  1961  Pentru  tineretul  şcolar:  „l.conaido  da
                                                                              s-au  referit  la  munca  plină  de  răspun­  de  cumpărătorii,  vorbeşte  urît  cu  ci.                  Programul  I  :  5,0(»  Emisiunea  pen­  Vinci"  ;  19,40  Reportaj  dc  la  Uzinele
                                                                              dere  desfăşurată  de  unele  unităţi   ale   Cum  este  şi  firesc,  în  sezonul  cald,   Şi  despre  felul  cum  sînt   primiţi  şi   tru  sate :  întreţinerea  culturilor  iri-   Electromotor ;  20,00  Revista  specta­
                                                                              cooperaţiei   meşteşugăreşti   precum  şi   cetăţenii  doresc  să  consume  bere.  Prin   cazaţi  cetăţenii  în  hotelurile  din  regiu­  gaic ;  5,16   Dîn  cîntcccle   ţărănimii   colelor;  20,45  Poiana  urşilor ;  21,05
                                                                              alte  aspecte.  De  data  aceasta  însă,  din   grija  cooperativei  din  Miercurea,  raio­  nea  noastră  se  spun  multe  cuvinre  dc   noastre  colectiviste ;  5,40  Jocuri  popu­  Agendă  muzicală  dc  Jack  Bratin  şi
                                                                              noianul  dc  scrisori  am  ales  unele  în   nul  Sebeş,  sc  trimit  şi  la  Apoldul  dc   laudă.  Nu  aceeaşi  părere  o  au  însă  cci   lare ;  6,07  Melodiile  dimineţii  ;  6,30   Boris  Stcgărcscu ;  21,55  Tclesport.
                                                                              care  sînt  criticate  anumite  aspecte  ne­  Sus,  în  fiecare  zi,  importante  cantităţi   care  se  cazează  în  camera  nr.  37  dc  fa   Sfatul  medicului  :  Sclerozele  pulmo­
                                                                              gative.  Să  dăm  cîteva  exemple.  dc  bere.  Păcat  însă,  arată  în  scrisoarea   hotelul  din  Deva.  Aici,  după  cum  arată   nare ;  7,06  Muzică  uşoară  :  8,16  Cîn-   Buletin  meteorologic
                                                                                Cetăţeanul  loan  Rădcscu  din  Simcria   sa  tov.  loan  Wagncr  că  berea  sc  ser­  în  scrisoarea  sa  cctăţcana  Moir.c  letca,   tecc  patriotice ;  9,20  Melodii  populare
                                                                              ne  sesizează  faptul  că  în  această  loca­  veşte...  caldă.  Dacă  ar  exista  mai  multa   este  un  aspect  neplăcut  în  sensul  că   interpretate  dc  Eleonora   Bisorca  şî   PENTRU  24  ORE
                                                                              litate  laptele  se  distribuie  prin  centrele   preocupare  din  partea  cooperativei  de   tencuiala  de  pe  plafon  este  gata  să  ca­  Glicorghc  Gigea  ;  10,40  Solişti  şi  for­
                                                                              respective  cu  întîrzicrc.  El  propune  ca   consum  s-ar  puica  rezolva  uşor  această   dă.  Măsuri  nu  sc  iau  însă.  maţii  artistice  dc  amatori  dc  la  sate ;   Vreme  călduroasă  cu  cerul  varia­
                                                                              I.C.Î.L.  şi  O.C.L.  sa   manifeste  mai   problemă.  Mai  rău  sc  prezintă  situaţia   Aşa  după  cum  arătam  La  început  din   11,00  Melodii  de  muzică  uşoară  ro-   bil.  Vor  cădea  averse  dc  ploaie  înso­
                                                                              multa   preocupare  astfel  îneîr  laptele   în  ce  priveşte  aprovizionarea  cu  bere  a   noianul  de  scrisori  am  ales  doar  cîtcva   mînească  ;  11,30  Muzică   populară ;   ţite  dc  descărcări  electrice  în  cursul
                                                                              să  fie  distribuit  înainte  dc  orele  7.  cetăţenilor  dîn  comuna  Loman,  raionul   care  sc  referă  la  unele  aspecte  negati­  12,53  Melodii  populare;  13,40  Cotele   după-amiezii.  Vînt  slab  din  sud.  Tem­
                                                                                Un  aspect  nccorcspunzătoi,  aşa  cum   Sebeş  Aici,  sc  aduce  berc  la  mari  in-   ve  privind  satisfacerea  unor  cerinţe  ale   apelor  Dunării  ;  14.30  Vreau  să  ştiu:   perai ura,  ziua  va  ti  cuprinsă  între  29
                                                                              rcîesc  din  scrisoarea  unui  grup  dc  mun­  tervaluri  de  timp  ceea  cc  provoacă  ne­  oamenilor  muncii.  Esic  bine  ca  orga­  15,C0  Muzică  populară;  16,10  Muzi­  şi  32  grade,  iar  noaptea  între  14  şi  20
              In  noile  cartiere  date  m  folosinţa  oamenilor  muncii  din  oraşul  Lupcni,   citori,  cxisi.ă  (a  bufetul  din  comuna   mulţumiri.  Uncie  neajunsuri  în  apro­  nele  în  drept  s.î  studieze  deficientele   că  uşoară  ;  17,40  Tinereţea  ne  c  dra­  grade.
           s-au  construit  numeroase  spaţii  comerciale ce  r^tisfac  pe  deplin  cerinţele  cum­  Alniaşul  Marc,  raionul  Alba.  In  scri­  vizionarea  oamenilor  munci]  dîn  raio­  semnalate  şi  să  ia  măsurile  cc  sc  cuvin.   ga;  21,00  Noapte  bună  copii :  basmul   PENTRU  URMĂTOARELE
           părătorilor.                                                       soare  se  arată  că  responsabilul  bufetu­  nul  Sebeş  ctt  diferite  mărfuri  alimen­  Trebuie  dcpittc  toate  eforturile  ca  ce­  „Iepurele  înţclepi"  ;  21,10  Muzică  de   3  ZTLE
                                                                              lui,  Traian  Harăguş,  arc  o  atitudine  ne­  tare  şi  industriale,  se  datoresc  şî  mo­  rinţele  oamenilor  muncii  să  fie  rezol­  dans.
              IN  FOTOGRAFIE :  Aspect  din  interiorul  unui  nou  magazin  cu  articole                                                                                                                               Vremea  râmîne  călduroasă,  favora­
                                                                              demnă  faţă  de  consumatori,  nu  respec­  dului  defectuos  în  care  conducerea  ba­  vare  cu  toată  grija.  Programul  II  :   8,36  Recomandări bilă  ploilor  locale.
           <*e  menaj.                               Foto :  N.  MOLDOVEANU   tă  orele  dc  program,  nu  dă  restul,  vor­  zei  intcrraionalc  Alba  Iulia  înţelege  să  V.  ALDU
   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99   100