Page 96 - 1964-06
P. 96
ib : 2954
Pag. ^ Dmmul socialismului
încheierea lucrărilor Congresului
DE PESTE HOTARE medicei internaţional gia) a fost adoptată o rezoluţie.
Sîmbătă au luat sfîrşic lucrările .celui
M. J. Toujas. secretar general al F.I.R.
de al IV-lca Congres medical interna
ţional. organizat de Federaţia Interna
către comisia medicali a F.I.R. pentru
ţională a Rezistenţilor şi Comitetul na
ţional al foştilor deţinuţi antifascişti a făcut bilanţul activităţii desfăşurate de
dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice medi
dîn R. P. Romînă. cale in sprijinul problemelor ridicate 6 i
Timp dc 6 zile participanţi dîn 19 sănătatea foştilor luptători din rezisten
ţâri an prezentat un marc număr dc re-
CONGO INTERVENŢIA LIII V. DUMITRESCU N.S. H ru ş c io v lcrate şi comunicări ştiinţifice pe terna ţă şi deportaţi. Ettorc Tîbaldî, vicopfe-
şedinte al Senatului italian, preşedintele
a p le ca t cercetări fundamentale privind obosea F ER. a mulţumit tuturor celor cc au
A început referendumul LA CONFERINŢA INTERNAŢIONALA spre N o rve g ia la şi îmbătrînirca precoce cit şi conse sprijinit organizarea şi buna desfăşurare
cinţele patologice ale vieţii trăite în ile
a aceste» manifestări Ştiinţifice interna
A MUNCII DE LA 6ENEVA galitate şi în lagărele dc concentrare. ţionale şi a adresat un salul poporului
Ia şedinţa dc închidere au participat
pentru aprobarea noii constituţii STOCKHOLM 27. Trimisul special Voinea Marincscu. ministrul sănătăţii şi roniîn.
GENEVA 27 (Agerpres). — ţială o constituie aceea a formării de Agerpres, C. Alcxandroaic, transmite : prevederilor sociale, Gh. Vasilichi, pre In încheiere el a arătat că este ne
LEUPOLDVILLE 27 (Agerpres). — poldviile a sosit încă de vineri fostul Kuind cuvintul în şedinţa plenară din cadre. In dimineaţa zilei dc 27 iunie N. S. şedintele Comitetului foştilor deţinuţi cesar ca toate datele culese la congre
In Congo a început referendumul ,,preşedinte* k.uanghcz, Moîse Clioinbe, 26 iunie a celei de a 48-a Conferinţe Noi considerăm că ar fi deosebit dc Hruşciov, preşedintele Consiliului dc antifascişti din R P. Romînă, I. Popcs- sele F.I.R. să fie centralizate astfel in
pentru Aprobarea noii constituţii a \ă- care a început convorbiri cu primul mi internaţionale a muncii, reprezentantul uf.il şi oportun — a spus delegatul ro- cu-Puţuri, directorul Institutului dc is cit să permită legislatorilor din diferite
iii. Ace»t referendum va dura două săp- nistru şi cu preşedintele Kasavubu. Tot K. P. Romîne. Vasile Dumitrcscn, a sub mîn — cn OIM să ia iniţiativa dc z Miniştri al U.R.S.S., şi persoanele care ţâri să Ic concretizeze în diferite for
tămîni. După cum s-a mai anunţat, po- vineri a plecat spre Congo din Barcelo liniat atmosfera favorabilă în care se convoca, de acord cu O.N.U. şi alte or îl însoţesc, şi-au încheiat vizita oficială toric a partidului. Marin Florca loncs-
irivit prevederilor noii constituţii, in na, unde s-a aflat în exil timp de doi desfăşoară lucrările acestei conferinţe ale ganizaţii internaţionale interesate, o de cinci zile în Suedia, făcută la invi cu. vicepreşedinte al ARLUS, acad. Şt. me de asistenţă şi prevederi sociale în
perioada următoare de 6-9 luni, perioa ani, Albert Kalonji, fostul „împărat" al cărei iniţiative stnt menite să consoli conferinţă mondială avînd ca tema „Ca taţia guvernului acestei ţări. In cursul Milcu ţi alţii. sprijinul celor care au avut de suferit.
dă în care urmează să lie organizate noi provinciei Kasaiul de sud. In declaraţia deze acţiunile Naţiunilor Unite pentru dre pentru dezvoltare". aceleiaşi zile, N. S. Hruşciov a părăsit Ea propunerea dr. W'. Dcvccn (Bel (Agerpres).
alegeri, ţara va fi condusă de un guvern lăctuă la plecare, el a subliniat că sc întărirea păcii pe calea dezarmării gene In încheiere, V. Dumitrescu a subli
de tranziţie. Constituţia prevede, de ase întoarce la I.eopoldvillc „pentru n-şi ală rale şi totale, lichidarea rămăşiţelor co niat câ la rezolvarea marilor probleme capitala Suediei la bordul navei „Başki-
menea, menţinerea actualei structuri fe lonialismului, sprijinirea eforturilor ţăn- ale contemporaneităţii trebuie să parti ria", îndreptindu-se spre Norvegia. La
derale a ţării, dar va schimba forma de tura eforturile altor lideri în căutarea lor în curs de dezvoltare. cipe roate ţările lumii, indiferent de ideo plecare, înalţii oaspeţi au fost conduşi Washington: Conferinfa „Âsodafieâ
unei soluţii definitive a crizei congo
guvcrnămînt de la sistemul parlamen leze". In continuare vorbitorul a arătat că logia şi sistemul lor social. „Toate po dc primul ministru al Suediei, Tage Er-
tar la o versiune modificată a sistemu delegaţia romînă a insistat şi continuă poarele lumii au interesul suprem să landcr, dc membrii guvernului, precum
lui prezidenţial. Kalonji a sosit simbătăt la Leopold- să insiste asupra necesităţii respectării construiască o lume a păcii, a bunăstă şi dc şefii misiunilor diplomatice acre naţionale pentru propăşirea
viile. principiului universalităţii — principiu
Mandatul de patru ani al actualului Intre timp, ministrul afacerilor Inter rii şi colaborării internaţionale, bazată
fundamental al O.N.U. şi altor organi
guvern expiră marţea viitoare. Singurul ne, Joscph Mabotî, a anunţat că festi zaţii internaţionale care cere ca în Or pe respectul suveranităţii, egalităţii în ditaţi la Stockholm. N. S. Hruşciov şî populaftei de culoare1*
membru al actualului guvern care îţi va vităţile care urmau să aibă loc în Con ganizaţia internaţională a muncii să fie drepturi şi avantajului reciproc". Tage Erlandcr au rostit cuvîntări.
menţine postul după această dată va fi reprezentate şi Republica Populară Chi
preşedintele Kasavubu. După încheierea go la 30 iunie, cu prilejul celeî de-a pa neză, Republica Populară Democrata WASHINGTON 27 (Agerpres). — lui S.U.A., care conduce programul gu
referendumului — în cazul în care noua tra aniversări a proclamării independen Coreeană, Republica Democrată Viet Nota Ministerului Afacerilor Externe La Washington se desfăşoară lucrările vernamental dc luptă împotriva sără
constituţie va fi aprobata — preşedinte ţei ţării, au fost aminate pentru o dată celei de-a 55-a conferinţe anuale a „Aso cie».
ulterioară, ca urmare a actualei situaţii nam şî Republica Democrată Germană. ciaţiei naţionale pentru propăşirea popu Participanţii Ia conferinţă au adoptat
le Kasavubu va numi un nou prim-mi- o rezoluţie adresată preşedintelui John
nistru, care urmează să formeze guver politice din ţară. Dc asemenea, V. Dumîtrescu a subli ai If. R. S. S. laţiei de culoare". Aceasta este una din son în care îi cer ca, conform constitu
nul de tranziţie. Bazîndu-se pe anumite fapte, unii mat necesitatea asigurării unei reprezen cele mai vechi şi cele mai puternice or ţiei ţârii, să treacă conducerea statului
Referimlu-se la proiectul noii consti observatori au serioase rezerve îh ceea tări mai corespunzătoare a diferitelor BONN 27 (Agerpres). — necesităţii de a avertiza despre obliga ganizaţii ale populaţiei de culoare din Mississippi în mîînile guvernului federal.
tuţii, prinţul ministru, Adoula, a decla ce priveşte stabilizarea situaţiei politice zone geografice, sistemelor sociale şi eco La Bonn s-a anunţat convocarea ţiile ce şi Ic-a asumat pentru asigura Statele Unite. Jn acest stat, după cum sc ştie, au avut
rat îutr-un interviu acordat trimisului din Congo. Este vorba în special de nomice. sau organizaţiilor sindicale in Bundcstagului vest-german pentru \ rea inviolabilităţii frontierelor R. D. La lucrări participă aproximativ 2.000
special la Ecopoldville al radiodifuziunii faptul că preşedintele şi premierul con- organele eligibile şi personalul Biroului iulie — în Berlinul occidental — în Germane. dc delegaţi. Numeroşi vorbitori s-au re loc incidente rasiale. Rezoluţia cere,
belgiene că aceasta ar putea servi drept golez au convorbiri cu Cliombe, care internaţional al muncii. El a arătat că vederea alegerii viitorului preşedinte al ferit la situaţia în multe privinţe încă totodată, adoptarea dc alte măsuri care,
nesatisfâcătoare, în care sc găseşte popu
baza pentru reconcilierea tuturor frac înainte de a sosi în ţară s-a consultat la actuala sesiune delegaţia romînă a de R. F. Germane. * în conformitate cu legile federale, să
ţiunilor politice. cu guvernul belgian în legături cu vi pus un proiect de rezoluţie relativ Ia ☆ O nota cu un conţinut asemănător a laţia de culoare. ofere garanţi» pentru menţinerea ordinei
La conferinţă a luat cuvintul şi S.
După cum s-a mai anunţat, ia Lco- itorul politic al Congoului. Anul colaborării internaţionale. „Sin- MOSCOVA 27 (Agerpres). - fost dată publicităţi» şi dc Ministerul Shrivcr, consilierul special al preşedinte în acest stat.
tem convinşi că adoptarea sa va con Agenţia TASS a transmis textul unei Afacerilor Externe al R.D. Germane.
tribui la punerea în aplicare a acţiuni note adresate de Ministerul Afacerilor
lor iniţiate în cadrul Anului colaborării Externe al U.R.S.S. ambasadelor S.U.A.,
internaţionale". In acest sens, reprezen Marii Britanii şi Franţei în care atra
P J îE Z E N T i t O M i i l i i n tantul R. P. Romîne a declarat că sc ge atenţia asupra faptului câ stabilirea CAMPANIA ELECTORALĂ DIN S.U.A.
impune ca OIM să sc preocupe într-o Berlinului occidental ca Ioc pentru a-
IN S T R Ă IN Ă T A T E mai largă măsură dc eforturile tinzind lcgerca viitorului preşedinte al R. F.
spre educarea tinerelor generaţii în spi Germane se face in pofida acordurilor WASHINGTON 27 (Agerpres). — don Johnson şi că numeroşi alegatori pună pe republicani în gardă în faţa
J)JA K A R T A 27 (A ge rpre s). — W A S H IN G T O N 27 (A g e rp re s). — republicani vor prefera sa-şi dea votu unui asemenea pericol, agenţia France
A s o c ia ţia „O p e ra D ja k a rta " a o r- In ziua de 24 iu n ie , ata şatul c u i’ ritul păcii şi înţelegerii între popoare. internaţionale, potrivit cărora Berlinul William Scranton, cel dc al doilea rile lor actualului preşedinte, dec»t să-l Presse arată că cl consideră că masa ale
Rcferintlu-se h problema foarte actu
ganizat in S tu d io u l c e n tra l a l Radio- tu ru l al A m basadei IIP Rom ine dc occidental nu a aparţinut niciodată şi fruntaş al partidului republican, care voteze pe senatorul din Arizona. gătorilor va acţiona în consecinţa asu
te le v iz iu n ii indo nezien e o seară în Io W a sh in g to n a pre da i U n iv e rs ită ală a ridicării nivelului de trai al tutu nu aparţine de R.F, Germană. In notă şi-a anunţat intenţia dc a sc prezenta la După cum arată France Presse, Scran pra delegaţilor lor, cu atît mai mult cu
china ta o p ere i ro m in e şti. Cu acest ţii In d ia n a d in S.U.A. un num ăr de ror popoarelor, V. Dumitrescu a decla sc arată că, faţă dc această stare de lu convenţia partidului dc Ia San Francis ton îşi bazează afirmaţiile pc rezultate cît senatorul Goldwatcr nu a primit de-
p rile j au v o rb ii B in tza r S itom poel, J40 vo lu m e ro m in e şli, cu dur d in rat câ sub acest aspect o problemă esen cruri, guvernul sovietic sc află în faţa co pentru a fi desemnat candidat la ale le unei scrii dc sondaje ale opiniei pu cit 30 la sută din voturile exprimate in
p re şed intele a so cia ţie i, si V a si/c partea U D iv e rs ită ţii B ucureşti gerile prezidenţiale din toamnă, conti blice. Acestea au arătat că în cazul can cadrul alegerilor preliminare.
G in d ilâ , am b asa doru l IIP . Rom i ne La ie s liv ila ie a de predare au asis nuă campania electorală în diverse state didaturii lui Goldwatcr 62 la sută din
in Indonezia. A u io sl transm ise a- tat p io l P. Byrnes ,p re şed intele C o ale S.U.A. El a luat vineri cuvîntul în .alegătorii republican» vor vota pentru
s o c ia lic j in re q ls tru ri de a rii de ope m ite tu lu i in te r-u n iv e rs ilu r d in S.U.A , Vizita lui I. B. Tito în Polonia oraşul Dctroit şi a folosit acest prilej Johnson, 29 la suta pentru Goldwatcr ş»
re in ie rp ie tu ie de c in lă re ti ro m in i. p ro le s o ri şi stu d e n ţi a i U n iv e rs ită ţii. pentru a-şi expune punctul de vedere în Conferinţa de presă
A /os/ prezentat a p o i U lm u l a rtis C u rţile v o r ti expuse In c o n tin u a VARŞOVIA 27 (Agerpres). — alte persoane oficiale, într-o călătorie numeroase probleme dc politică internă 9 la sută sînt nedeciş». „Numeroşi de
tic „D a rc le e “ . re In tr-u n stand special am enajat losip Broz Tito, preşedintele R.S.F. prin ţară. Sîmbătă, oaspeţii iugoslavi au şî externă. mocraţi şi republicani — scrie agenţia
Aii luat parte S ukirm an . d ire c to Iugoslavia, secretar general al C.C. al vizitat Katowicc, principalul oraş din In legătură cu actuala cursă care se — consideră că aceste sondaje reflectă a premierului
pin ă la dala de I iu lie , după care
ru l ge n e ra l al R a d io te lc v iz iu n ii in - Silczia, precum şi centrele învecinate desfăşoară între guvernatorul statului real tendinţa actuală. In acest fel, exis
v o r in tra In fo n d u l b ib lio te c ii U n i U C 1., care se află in vizită în Polonia,
donez.ione, p c rs o n a lită /i cu ltu ra le , Cliorzow, Bytom, Zabrzc, Ruda-Slaska Pennsylvanîa, şi celălalt candidat repu tă primejdia ca în cazul candidaturii lu» Papandreu
artişti, z ia riş ti. v e rs ită ţii Indiana. a plecat însoţit de Wladyslav Gomulka, şi Swictoclilowice. Populaţia a făcut o blican, senatorul Barry Goldwater, pen Goldwatcr, să se asiste în noiembrie la
prim-sccrctar al C.C. al P.M.U.P., şi de un „reflux" în rîndurilc partidului re
caldă primire oaspeţilor. tru a obţine sprijinul unui număr cît publican, care va întîmpina mar» greu NEW ,YORK 27 (Agerpres). —
Dupâ-amiazâ. Edward Gierek, mem mal marc de electori la convenţia de la Intr-o conferinţă dc presă ţinută vi
bru în Biroul Politic al C.C. al P.M.U.P. 13 iulie, agenţia France Tressc arată că tăţi pentru a-şi putea reveni de pc neri seara la New York, primul minis
urma unei înfrîngcri dc o asemenea înţ-
tru grec, Ghcorghios Papandreu, a sub
După demisia guvernului italian şi secretar al Comitetului voievodal dc Scranton a adoptat o „tactică nouă" porunţă puternic resimţită şi în ce pri Turcia fac ca o conferinţă între ce|e
liniat că divergenţele dintre Grecia şl
pentru a obţine voturile delegaţilor la
partid Katowice, a oferit un prînz în
veşte numărul republicanilor aleşi în
cinstea lui Iosîp Broz Tito. Apoi, oas convenţia republicană. Potrivit agenţiei, Congres". două ţâri să nu poată duce decit la
guvernatorul statului Pennsylvanîa afir
ROMA 27. Corespondentul Agerpres, sei apărute sîmbătă se arată câ această cri mă că sarcina formării unui nou guvern peţii au plecat cu un tren special la mă că adversarul său nu poate în nici Subliniind că guvernatorul statului agravaica stării de lucruri şi să încura
G. Pastore, transmite : ză devenise previzibilă în ultimele sâp- dc tranziţie va fi încredinţată din nou Osiviccim. un fel să spere că îl va învinge pe Lyn- Pennsylvanîa încearcă în consecinţă s5-i jeze „clementele extremiste ale celor
După demisia guvernului dc centru- tămîni, cînd în sinul guvernului Moro lui Giovani Leonc, care a mai condus un două comunităţi", Dc aceea, a arătat
stinga, condus dc Aldo Moro, interveni apăruseră tot mai puternice divergenţe astfel dc guvern înaintea formării celui Papandreu, s-a căzut dc acord ca efor
tă vineri seara, preşedintele republicii asupra unor probleme referitoare la în de centru stingă. Totodată, cl se va ocu turile de reglementare a problemei ci
Antonio Segm l-a însărcinai cu soluţio făptuirea programului adoptat în mo pa de pregătirea noilor alegeri din priote să fie continuate în cadrul Na
narea problemelor curente pînâ la for mentul creării sale. toamnă. ţiunilor Unite şi cu sprijinul eforturilor
marea noului guvern pe fostul prim-mi- Pretextul imediat l-a constituit votul Comcmînd criza guvernamentală din întreprinse de mediatorul ONU în Ci
nis»;ru din Camera deputaţilor privind aloca ţară, ziarul „II Messaggcro" scrie: „Nu pru, Sakari Tuomioja.
In cursul dimineţii de sîmbătă, pre ţiile bugetare pentru şcolile particulare. numai legea asupra acordării fondurilor Primul ministru grec a declarat în
şedintele Segni a început consultările în Cererea dcmocrat-crcştinîlor de a se alo şcolilor particulare a provocat căderea continuare câ dreptul dc intervenţie re
şederea soluţionării crizei guvernamen ca pentru aceste şcoli o sumă de coaliţiei giivernamcntale, trebuie sâ ne cunoscut Greciei şi Turciei de către
tale. El l-a primit pe fostul preşedinte 2.200.000X00 lire a fost respinsă. Îm referim la principiile de constituire a acordurile dc la Ziirich şi Londra asu
a! republic»» — Gîovanni Gronclii, pe potriva acestui articol din proiectul dc guvernului de centru-stînga pentru a în pra Ciprului a devenit practic caduc
preşedintele Senatului — Ccsare Mcrzi- buget pentru semestrul al doilea al anu ţelege natura crizei politice care cuprin prin admiterea Ciprului în ONU. După
gora, urmînd ca ulterior, potrivit prac lui in curs (articolul 88) au votat 22S de ţara. In domeniul economic a lipsit ce a subliniat că Turcia a aprobat in
ticii stabilite, el să aibă îu continuare de deputaţi, iar pentru cl au votat 225 colaborarea necesară pentru a depăşi si
întrevederi cu preşedintele Camerei de dc deputaţi Au votat împotrivă depu tuaţia economică gravă". Ziarul scrie în trarea Ciprului în ONU, premierul grec
a arătat că Turcia continuă totuşi sâ
putaţilor Brunetto Bucîr.relli, cu toţi taţii din partidul comunist, din Partidul continuare câ „criza politică sc supra susţină validitatea acordurilor de la Zii-
foştii preşedinţi ai consiliilor dc miniş socialist italian al unităţii proletare, din pune peste o criză economică şi adaugă
tri, precum ŞÎ cu preşedinţii grupurilor partidul liberal şi alţii. Partidele din situaţiei existente noi dificultăţi. rich şî Londra şi, în consecinţă, drep
parlamentare ale diverselor partide poli coaliţia guvernamentală: socialist, so- 'rT tul său de intervenţie în Cipru, ceea
tice. cial-dcmocrat şi republican s-au abţi ROMA. — Corespondentul Agerpres, ce este în contradicţie flagrantă cu po
Demisia actualului guvern italian dc nut de la vot. In favoarea acestei legi G. Pastore, transmite: ziţia Greciei.
centru-stinga, format la 4 decembrie au votat numai deputaţii din partidul Plenara Comitetului Central al Parti
196.1 dîn dcmocrat-crcştîni, socialişti, dcmocrat-crcştin, dar s-a calculat că cel dului Comunist Italian care a început
social-democraţi şi republicani, nu a puţin 10 deputaţi democrnt-creştini au miercuri la Roma, şi-a întrerupt vineri
constituit o surpriză pentru cercurile votat împotrivă. lucrările ca urmare a izbucnirii crizei
politice dîn Roma. In comentariile pre In ccicurile politice din Roma se afir guvernamentale din Italia. Ismet Inonu a sosit
Ia Londra
LONDRA 27 (Agerpres). —
după caic au fost prezentate filmele: urmă. Greviştii revendică îmbunătăţi
„Mamaia 1963" şi „Poiana Braşov". rea situaţiei materiale şi respectarea Venind de la Washington primul mi
Conferinţa şi filmele s-au bucurat dc dreptului la grevă. nistru al Turciei, Jsmci Inunu, a sosit
succes. GENEVA — Conferinţa generală a sîmbătă dimineaţa Ia Londra. Pe acio-
portul din Londra, premierul turc a fă
NEW YORK — Sindicalul munci Organizaţiei Internaţionale a Muncii cut o declaraţie corespondenţilor de
torilor din mine şi topitorii, precum (OIM), întrunită la Geneva îu cca de-a presă in caic a declar . că Turcia nu
şi sindicatul unit al muncitorilor oţc- 48-a sesiune a adoptat vineri cu 279 intenţionează să interviuri cj forţele sale
lar» din Statele Unite au respins pro dc voturi pentru, 133 dc abţineri şi un militare în Cipru, u«,- a precizat ci,
punerile societăţii „Kcnnecoit Copper vot contra, bugetul organizaţiei pe vom respecta angajamentele noastre
Corporation" privitoare la încheierea anul 1965. După cum anunţă agenţia speciale asumate prin acordurile dc Ia
BELGRAD — Delegaţia Uniunii Ti unui nou contract colectiv. Cele două France Presse, cifra totală a bugetului In numeroase oraşe din lume au Ioc manifestaţii de protest împotriva rcprtrunilor din Republica Sud Afri
neretului Muncitor, condusă de Nistor sindicate, repic/cntînd 6.750 de mun OlM se ridică Ja 18.648.000 dolari. cană. IN FOTU; La Londra, în Trafalgar Squarc, un grup de demonstranţi în faţa „Casei Africii de sud" protestează Ziirîch şi Londra faţă dc această insulă
îu cazul cînd s-ar crea o situaţie deose
Octaviaa, secreta» al C.C. al U.T.M., citori dc ia minele şi uzinele acestei La actuala conferinţă participă 1.140 împotriva condamnării liderilor populaţiei dc culoare din R.S.A. bită in Cipru.
care se află în Iugoslavia la invitaţia societăţi, au cerut intervenţia unu» dc delegaţi şi consilieri tehnici din 102
CC. al Uniunii Tineretului din Iugos mediator federal in legătură cu faptul ţări membre ale Ojm printre care şi
lavia a vizitat brigăzile dc tineret care că societatea a refuzat să satisfacă re R. P. Romînă.
lucrează pe magistrala adriatică în vendicările lor privitoare la asigurarea CARACAS — Sindicatele din Vene tcya luni" („Quik") a devenit publica.
au depăşit 2.100.000.000 dolari. miERI REILISTE
sectorul dintre Kolaşîn şi Bîclo Polie locului de muncă. zuela au publicat declaraţi» în care In timp ce unii elogiază activitatea iui vest-german, a declarat că „alarma p*
care cu am dat-o şî-a atins scopui". In
(Muntcncgru). Cu acest prilej, mem PARIS — Prinţul Norodom Sianuk, condamnă politica dusă dc companiile Heye desfăşurată pină acum, alţii reac sprijinul afirmaţiilor saic, cl a citat re
brii delegaţiei au avut convorbiri cu şeful stalului cambodgian, şi-a înche petrolifere străine în scopul sporirii ţionează printr-o critică violentă la zultatele unei anchete efectuate în luna
conducătorii brigăzilor dc tineret, in- iat vizita oficială de trei zile la Paris. profiturilor, care îu ultimii cinci ani adresa lui. martie în rîndurilc a 1.000 dc soldaţi
formîndu-sc despre organizarea acţiu La sfîrşiwtl întrevederilor pc caic La o zi după apariţia articolului, cu dîn armata vest-gcrmanâ.
nilor de muncă voluntară desfăşurate şeful statului cambodgian le-a avut cu Această politică, arată sindicatele, în ocazia tine» conferinţe Kai Uwe von Rcfcrindu-se la reacţia puternică pe
de tineret şi au făcut cunoştinţă cu preşedintele dc Gaulle şi cu alte ofi răutăţeşte situaţia economică a ţarii, In revista ilustrată „Quick" caic apa ţii. La 4 iunie Heye a trimis ultimul Hassel, ministrul apărării în guvernul caic articolul lui Hcyc a provocat-o în
viaţa brigadierilor. cialităţi ale guvernului francez n-a duce la creşterea numărului de re la Miinchcn, comisarul parlamentar său raport preşedintelui Bundestagului. federal referindu-se la articolul din cercurile guvernamentale dc la Bonn,
al Bundeswehrului, Hcllmuth Heye, a
După vizitarea magistralei, delegaţia fost dat publicităţii nici un comuni şomeri, care în prezent se ridică la dar părerile sale în legătură cu starea ziarul „Frankfurter Rundschau" scrie :
publicat un articol în care se ocupă de
va pleca în Muntcnegru. cat. 700.000 persoane. starea de spirit din rîndurile armatei de spirit din Bundeswchr a găsit că e „Quick" a spus că Hcyc „a adus mari „In cc priveşte reacţia de la Bonn, ne
potrivit să Ic facă cunoscut opiniei pu
prejudicii R. F. Germane şi Bundcs-
VARŞOVIA — La 26 iunie s-a sem Prinţul Norodom Sianuk, va mai ră- LIMA — învăţătorii şi profesorii din vejt-gcrnunr. In acest articol, Heye blice prin intermediul revistei „Quick**. permitem să deducem ci nu este vorba
nat la Varşovia Protocolul cu pnviic mîne neoficial în capitala Franţei cî- şcolile elementare şî medii din Peru avertizează câ armata vest-germană ame Constatările făcute la faţa locului l-au wchruluî", deoarece a arătat Hassel, „cl numai despre o indispoziţie trecătoare
au desfăşurat o grevă dc 48 de ore.
la schimbul dc mărfuri şi rcgi'.nunta teva zile. ninţă să devină „un stat in stat". Potri dus pe Hcyc la concluzia că „în cadrul a zugrăvit fantoma unei armate reacţio asupra „unei căi neobişnuite". Substan
rea plăţilor între Polonia şi Elveţia. MUSCOVA - După cum transmite Ei au protestat împotriva acţiunilor vit afirmaţiilor lui Hcyc, această ten Bundeswehrului un stil adecvat tunpu- nare*. Hassel a cerut lui Heye „să-şi ţa criticii aduse dc comisarul parlamen
Ambele părţî au renunţat la stabili agenţia TASS, la Moscova s-au înche senatului, care tergiversează adoptarea dinţă a Bundeswehrului sc datoreşte retragă asemenea generalizări". tar pentru problemele militare ş» mn-
rea dc liste dc mărfuri, caic sc adop iat lucrările sesiunii Academici de şti proiectului dc lege referitor la îmbu faptului ci armata vest-germană „este tlul în caic înţelege cl funcţia sa sînt
tă in relaţiile bilaterale. Au fost al- inţe a U.R.S.S. în cadrul căreia au fost nătăţirea situaţiei învăţătorilor şi mă echipată cu armele de mîine, ilar edu în mod vădit motivul adevărat al frea
rirea salariilor lor.
câtuite numai liste care cuprind che aleşi 28 de noi academicieni şi 50 de cată în spiritul de ieri". Articolul a tre N otă e xte rn ă mătului stîrnit în guvern şi coaliţia jtu-
ra produse agricole şi mărfuri textile noi membri corespondenţi ai Acade DELH1 — Preşedintele Indiei, Rad- zit o puternică reacţie în ccrcurîle po vernamcntală". „Analizînd semnificaţie
poloneze, al căror import este limitat miei. hakrishnan a anunţat crearea unuî litice şi în rîndurilc opiniei publice vest- afirmaţiilor lui Heye, revista vest-ger
în Flvcţîa. In prezCiU Academia dc ştiinţe a lond care va fi folosit pentru constru germane. Şi aceasta cu atît maî mult cu mană „Dcr Spîeccl'* merge mai depar
irea de monumente în memoria Ini J.
In eu»sul convorbirilor au fost re U.R.S.S. numără peste 600 de acade Nclnu în diferite regiuni ale ţării. El cît astfel dc constatări vin de la un om iilor noi sc lasă din cc în ce mai mult 1‘reşcdintcle Bundcstagului, Eugen te: „Teama lui Hcyc că în Bundeswriu
aşteptat. Acest lucru este îngrijorător,
zolvate tutele pioblemc legate tic acor micieni şi de membri corespondenţi. a chemat populaţia ţării sa contribuie caic cunoaşte loartc bine situaţia arma periculos. Soldatului Bundeswehrului Gerstennuier, a avut o convorbire cu creşte un nou spirit dc castă atinge o
dul de plăţi în vigoare, fiind introdu PARIS — După ce Senatul francez la acest fond. tei vcst-gc» mane. Viceamiralul Hellmuth viceamiralul Hcyc pentru a afla con temă ccrirală a politicii vest-j»ermai»e
ce înlesniri vi o marc elasticitate a de a respins pentru a doua oară cu 134 Heye, în vîrstă de 69 de ani, este un mi trebuie să i să vini în îurîmpinare în siderentele care l-au determinat să pu atinge un complex anchilozai ale că: r
slujba sa şi în instruirea sa altfel dccît
contărilor intre cele două ţări. dc voturi contra şi 56 pentru proiec litar cu multă experienţă. Deputat din grenadicrului din timpurile trecute. In blice părerile sale asupra Bundeswclmi- pericole sînt astăzi prezente in mod c
RiRNA — In sala „Secfcls" din ora tul dc lege guvernamental prin care partea Uniunii crcşiiu-dcmocratc in lui. Potrivit revistei „Der Spicgcl" Hcyc dcm".
şul B'cr.ne a avut loc o seară de filme personalul de la aeroporturi este lip Bundcstag, cl a fost numit în anul 1961 rezumat mă refer la respectarea demni şî-a motivat publicarea articolului în re Aceste păreri rcalisic care sc fac au
tăţi» individului, la relaţiile care trebuie
turistice romînc'ti organizată de agen- sit de dreptul la grevă, Adunarea Na P comisar parlamentar al armatei. In vista munchcneză deoarece l-a conside zite îu R. T. Germană vădesc nemul
ţiilc turistice elveţiene „Thomnicn şi ţională Franceză a votat sîmbătă pro i suri această funcţie „ca organ dc ajutor al sâ existe între superiori şî subordonaţi rat ca un „apel |.» adresa opinie» publi- ţumirea justificată a opiniei pi/blire dîn
bazate pc demnitate, umanitate şi cins
Ruptcrschmid ag" din Biennc şi „Cos iectul dc lege sus-amimit cu 2C6 vo Bundcstagului în exercitarea controlu »»’«“• pc cînd raportul pc caic l-a întoc această ţară faţă de tendinţele „de ca*-
te. Bundeswehrul merge pe un drum
Intre timp personalul a două din cele i
mos" din Basel. turi pentru 200 contra şi 12 abţineri, lui parlamentar asupra BuuJeswehru- periculos. EI trebuie să se întoarcă la mit pentru Bundcstag n-ar fi citit nici ţă * şi „de stat in stat" cc se nnnifeiift
H. Hofcr. directorul agenţiei „Cos lui“, Heye a petrecut în rîndurile ar timp de pc acest drum !“... măcar de persoanele sus-puse". în cadrul Bundeswehrului. fată de p<
mos" a ţinut o conferinţa despre fru mai mari aeroporturi din Franţa con matei vest-germane 109 zile în 1962 şi O dată cu publicarea acestui articol In zilele care au urmat, conducerea colul pe care îl prrzinrâ aceste trăsături
museţile turistice ale R. P. Romîne tinuă greva declarată cu trei zile îu 83 de zîlc în 1963, iar serviciul său a „controversa surdă dar violentă în ju Uniunii crcştin-democrate a respins de atit de caracteristice ale armatei din ve
primit în ultimul timp 5.402 icclama- rul lui Hcyc care se desfăşoară de cî- claraţiile lui Hellmuth Hcyc, dar în ace che.» Germanie.
laşi timp, Heye, la un post de radio
C. VAR VARA
Radacl.a >1 «dmlnlvuatlo darului dr. 0 Ma.lia or. a, teleleu 15 88, i m 15 85, 20 ?B. laxa piama lu ou.oerar CCnlonu aprobării Dlrec|lel Generale P.T.T R. or. 263.328 dlu 0 uulembrie 19». - vipand • Inlreprurderea Poliyrnlica Hunedoara Dev.