Page 97 - 1964-06

| ff/uru« d o âra-O,
imunii ninimi ii oiumiQiBi
P R O LE TA R I D1H T O A T E Ţ Ă R IL E , V N lŢ b V A I • A

mul socialismului imbold spre noi succese

Ne vom înzeci eforturile
f a p t e
M ă r e s c
r e c e n t e l e m ă s u r i

I i i ulii Placa turnantă jc roteşte încet, de 113.000 tone mărfuri; cu com­ In această luni entuziasmul muncii a cu­
scrîşnind sub povara grea a locomo­ bustibilul economisit faţă de nornia-
tivei. Cînd şinele ajung „cap la cap", plan se pot remorca 330 trenuri' pe noscut în abatajele Văii Jiului un avînt
se opreşte. Cu un fluierat scurt, lo­ distanţa Simeria—Coşlariu ; plusul de deosebit. Din fiecare exploatare au por­
comotiva pleacă din depou. Se în­ tone kilometrice echivalente realiza­ nit pe drumurile de oţel ale patriei mii
ANUL XVI. Nr. 2955 MARŢI 30 IUNIE 1964 4 pagini, 20 bani toarce un ac, placa turnantă face o u- te peste plan în 5 luni este egal cu dc tone dc cărbune extrase peste plan.
şoară rotire şi o altă locomotivă care 33 perechi dc trenuri pe aceeaşi sec­ Şi, cu fiecare zi cc trece, ia plusul de
aşteaptă la intrarea în depou este di­ regularitatea circulaţiei îmbunătăţită. 47.307 tone înregistrat în primele cinci
ţie; nici un accident dc circulaţie ;
luni ale anului, minerii adaugă alte mii
rijată spic canalul rămas liber. Ase­
ZIUAÎNVĂŢĂTORULUI meni unui spital în care pacientul au fost încheiate. Un colectiv care dc tone. In avîntul întrecerii cifrele sc
Pentru luna iunie, calculele încă. nu
schimbi dc la o zi la alta, dc la o oră
nou venit este consultat cu atenţie,
la alta. însufleţiţi de recenta hotărîre a
locomotiva este supusă şi ca unui mi­
şi-a cîştigat un meritat prestigiu în
nuţios examen, după care este gata rîndurilc feroviarilor. Forţa lui stă partidului şi guvernului ci şi-au sporit
să plece din nou la drum. In atelier, în omogenitate, în buna calificare eforturile pentru a scoate la lumini şi
lăcătuşii asamblează cu migală dc profesională, conştiinciozitate, atri­ mai mult cărbune. In dimineaţa zilei
întregul nostru popor sărbătoreşte ceasornicari un alt colos de oţel după bute pe care comuniştii au ştiut să le dc 27 iunie prin cele 13.362 tone ex­
astăzi „Ziua învăţătorului". )n anii re­ reparaţia cu ridicare dc pe osii. In bi­ canalizeze pe diurnul realizărilor trase în această luni peste plan, ci au
gimului democrat-popular aceasta săr­ r « î t roul şefului dc tură, Nicolac Rusu, mari. Ele sc alături realizărilor între­ atins cifra dc 60.669 tone în plus faţă
bătoare a devenit tradiţională, ca fiind dirijează locomotivele cc ies din de­ gului nostru popor condus cu înţe­ dc sarcinile stabilite. Minerii V iii Jiu­
un semn al preţuirii de care sc bucură pou, le primeşte pe cele sosite din lepciune pe calea socialismului vic­ lui s-au apropiat astfel şi mai mult de
învăţătorii şi profesorii din patria noas­ cursă... torios. ziua în care angajamentul anual de a
tră. O zi ca toate celelalte în care din Mulţumirea pentru această griji da patriei peste plan 83.000 tone de căr­
incredinţindu-le înalta misiune de a depoul C.F.R. Simeria locomotivele lucrătorii depoului o exprimă în fapte bune va fi îndeplinit înainte dc ter­
men.
creşte şi forma cetăţenii dc mîinc ai pa­ pornesc la drum, iar altele se întorc ce vor întrece realizările de pînâ
triei, oamenii societăţii socialiste, capa­ pentru ca apoi să plece din nou in acum. „Noua Hotărîre ne mobilizea­ Antrenaţi în întrecerea socialistă cc
bili dc sarcinile măreţe ale viitorului, înfruntarea zecilor de kilometri. O ză şi mai mult în muncă — spunea sc desfăşoară în cinstea celei de a XX-a
partidul şi guvernul nostru, întregul po­ zi ca toate celelalte în care trenurile montatorul Ioan Sauer. Grijii parti­ aniversari a Eliberării patriei, minerii
por poartă cadrelor didactice o grijă aleargă prin caniculă în lungul şine­ dului şi guvernului îi vom răspunde din exploatările C.C.V.J., îndrumaţi de
deosebită. Munca lor asiduă şi de marc lor conduse dc mecanic] pricepuţi. nrîn noi realizări. Colectivul nostru organizaţiile de partid, şi-au îndreptat
răspundere le este apreciată aşa cum sc Vasilc Bota, loan Timisnn, Ioan Bal­ îşi va înzeci eforturile pentru ca la atenţia spre sporirea vitezelor de avan-
cuvine. tă, Stana Victor, Vladimir Periau, 23 August să poată raporta cu cinste ?'VC. lt} ^batafe, extinderea valoroaselor
Cornel Caraşca — nume cunoscute nu îndeplinirea si depăşirea angajamen­ iniţiative „Două cîmpuri de cărbune în
Numeroasele titluri, ordine şi medalii numai la Simeria ci şi în Teiuş, Arad, telor luate în întrecerea socialistă". fiecare schimb, din fiecare aripă de a-
acordate în ultimii ani cadrelor didacti­ Coşlariu. Peşti*... Nume strîns legate Acest răspuns prinde viaţă cu fie­ bataj cameră" şi „Două fîşii pe zi" în
ce vin să răsplătească munca plină de dc regularitatea şi siguranţa circula­ care zi cc trece în munca montato- abatajele frontale. In felul acesta s-a
pasiune şi răspundere a slujitorilor şco­ ţiei, de remorcarea trenurilor a căror r i lor. a lăcătuşilor, revizorilor, fu- realizat o productivitate sporită, ex­
lii, desfăşurată atît în şcoală cît şi în tonaj a întrecut cu mult pe cel sta­ chîştilor şi a mecanicilor ce duc pe ploatările din Valea Jiului depăşindu-şi
afara ci. Suie şi sute dc cadre didactice bilit, dc tonele dc combustibil econo­ arterele de otel ale patriei rodul spo- simţitor sarcinile dc plan. Cele mai
din regiunea noastră, în afara muncii dc misit. Numărul acestor mecanici şi rîr al muncii furnaliştilor şi otela- frumoase rezultate au fost înregistrata
instruire şi educare a tineretului şcolar, fochişti osie însă mult mai mare, iar rîlor, al minerilor şi colectiviştilor, de exploatările, Uricani, Aninoasa şi
depun eforturi susţinute în munca dc rezultatele obţinute în întrecere de­ al constructorilor de maşini, ce duc Petrii* care se situează în fruntea lup­
culturalizare a maselor de oameni ai păşesc angajamentele. Iată o caracte­ spre malul însorit al mării sau spre tei pentru mai mult cărbune.
muncii, însufleţind tineretul şi virstnicii rizare lapidară a lucrătorilor din de­ verdele munţilor pe oamenii muncii EUGENIA POP
la activităţile ce se desfăşoară în satele poul Simeria : în primele 5 luni au la început de concediu. dispecer la Combinatul carbonifer
şi comunele noastre. fost transportate peste plan mai mult S. POP Valea Jiului
Multora dintre învăţătorii şi profesorii
tineri, pentru meritele lor în muncă şi
pentru ataşamentul faţă dc partid, li s-a
acordat înalta cinste dc a face parte din Staţie centralizata
rindurilc Partidului Muncitoresc Romîn.
Aceştia, şi alături dc ci toate cadrele manualelor şcolare distribuite, dc numă­ de preparare
didactice, luptă cu abnegaţie pentru tra­ rul marc al elevilor şi studenţilor, este în v ă ţă to ri ai p ro fe s o ri
ducerea în viaţă a politicii partidului şi suficient a ne da seama pe cc treaptă a amestecului
guvernului, pentru înflorirea satelor şi s-a ridicat învâţămîntul nostru.
praşclor noastre. Dacă în anul 1948, existau în regiu­ de formare
Cît de luminoase apar în mintea co­ nea noastră doar 8 şcoli medii, astăzi e m e r i ţ j
piilor figurile învăţătorilor şi profesori­ numărul lor s-a ridicat la 23, iar al ele­ Ea turnătoria nr. I a uzinei „Victo­
lor lor, a diriginţilor şi cît de mult stă­ vilor care le urmează cursurile a cres­ ria" Călan, a intrat recent în funcţiune
ruie ele în memoria fiecăruia ! cut de la 2.060 în 1948, la 9.499, coca o nouă staţie centralizată pentru pre­
Cu migală de sculptor, ani şi ani la cc înseamnă o creştere dc aproape 5 ori parare a amestecului de formare cu o Bucuria muncii
rînd, fiecare învăţător şi profesor fău­ a elevilor care învaţă în aceste şcoli. In capacitate de 24 m.c. pe oră. Noua sta­ împlinite — numi­
reşte oameni adevăraţi. Ei sînt cei care afara acestora, au luat fiinţă şcoli şi ţie centralizată face parte dintr-un plan torul comun al zi­
îi învaţă pe copii limba poporului, is­ complexe şcolare profesionale, ca cele dc mai vast privind modernizarea, siste­ lelor noastre — stră­
toria şi geografia patriei. Cu sprijinul la Hunedoara, Lnpcni, Cugîr, Gurabar- matizarea şi mecanizarea procesului teh­ bate Valea Jiului i: o
organizaţiilor dc partid, al organizaţi­ za, Petroşani, şcoli tehnice şi tehnice de nologic de turnare. la un capăt la altul.
ilor U.T.M. şi de pionieri ei cultivă în maiştri, şcoli de meserii în cadrul căro­ Avantajele ce se obţin, sînt deosebit Bunăstarea, grija d<*
sufletul copiilor dragoste faţă de partid ra învaţă mii de elevi, tehnicieni şî mai­ dc importante. E suficient să arătăm ca osebită faţă de om şi
preţuirea muncii lui,
şi guvern, mindria faţă de frumuseţea ştri. Aceştia sînt pregătiţi pentru cele circa 70 la sută din manopera brută
şi bogăţiile patriei, respectul şi stima mai diverse meserii: furnalişti, oţelari, necesară turnării unei piese, o consti­ au întipărit pe fi
ţelc minerilor fostei
faţă dc tradiţiile revoluţionare, faţă de mineri, strungari, electricieni, zidari, in­ tuie prepararea amestecului dc formare. „Văi a plîngcrii" st-
realizările poporului, le formează de­ stalatori ctc. In total, în şcolile de 7 ani, Or, in condiţiile executării manuale a ninul zilelor pe care
prinderile muncii cinstite, sentimentele medii, profesionale, de ucenici, de mese­ amestecului, sc înţelege dc la sine că le trăim.
patriotice şi internaţionaliste. Iată cc rii, tehnice şi tehnice de maiştri învaţă era necesar un marc volum de muncă
răspundere mare pentru învăţători şi în regiunea noastră peste 100 de mii de fizică. In întreaga secţie lucrau aproa­
profesori si. totodată jnaliă-. elevi. pe 130 dc muncitori necalificaţi numai
Au apus pentru totdeauna vremurile Dc asemenea, îşi desfăşoară activita­ la prepararea amestecului, cărora acum
cind învăţătorii erau nesocotiţi şi igno­ tea în şcoli bine dotate şi înzestrate cu lî se creează posibilitatea să sc califice
raţi, cînd li se încălca în picioare dem­ lot ceea ce este necesar pentru transmi­ în alte meserii.
nitatea şi cînd erau nevoiţi să bală dru­ terea cunoştinţelor 4 333 dc cadre didac­ Prin darea în exploatare a modernei
murile pînă la Bucureşti pentru a-şi re­ tice, care depun întregul lor interes pen­ staţii centralizate de preparare a ames­
vendica drepturile. An trecut de aseme­ tru instruirea şi educarea tinerei gene­ tecului de formare, munca fizică a aces­
nea vremurile cînd satele noastre erau raţii. tor oameni este înlocuită aproape com­
lipsite dc şcoli, cînd copiii rămincau de plet.
la un an la altul în afara ştiinţei de car­ Acordîndu-sc o marc atenţie dezvol­ IONEL HODOROG
te, îngroşînd mereu marca masă a anal- tării bazei materiale a învăţămîniului, maistru principal la turnătoria
iabeţilor. în anul în curs numai în regiunea noas­ BOJIŢĂ. ANA, învăţătoare nr. 1 a uzinei „Victoria" Calau
tră au fost alocaţi la buget pentru ma­ Şcoala de 8 ani nr. 1 Sebeş.
O dezvoltare fără precedent a cunos­ terial didactic 1.500.000 mii Ici; pentru
cut in anii regimului dc democraţie mobilier, aproape 5 milioane Ici, iar pen­
populară învăţămintul de toate gradele. tru manualele distribuite gratuit elevi­ R1ŞCUŢA EM1LIAN, învăţător nic debitul planificat al Instalaţiilor cu
S-a încliciat generalizarea învăţămîntu- lor din clasele I—VII, peste 3 milioa­ inspector la secţia dc învăţămînt 30 de tone. Aceste realizări par fi­
1 ui de 7 ani, iar îu toamna aceasta se ne lei. De asemenea, numai între anii Sfatului popular al raionului Brad reşti, cînd vezi dorinţa muncitorilor
va trece la şcoala generală dc 8 ani. 1960—1964 au fost date în folosinţă f p o p a a p e d m m i d e ă i b i u t e l n i
dc a stâpîni cît mai bine tehnica nouă,
Şcolile medii şi profesionale, învăţă- 450 săli dc clasă, iar în prezent sînt cînd îi vezi participînd la cursurile
mînlul seral şi fără frecvenţă au căpă­ în construcţie încă 201 săli dc clasă. lată-ne în sfîrşit — după cc am stră­ pentru desăvîrşirca meseriei de spălă­
tat o largă extindere. In Valea Scăpat din încremenirea milenară, tinuă secretarul, ca c singura la acea­ tor. Cursurile sine împletite cu expe­
Jiului, fosta vale a plîngcrii, îşi des­ In anii regimului democrat-popular cărbunele dc la mina Vulcan porneşte stă cotă". bătut toate cele 38 de cote — la lo­
făşoară activitatea un Institut dc Mine nu numai că s-a lărgit considerabil baza pe drumul dc fier spre Coroeşti — Cc sarcină avea muncitoarea, stă- cul unde se face căderea în silozuri. rienţa practică la locul dc muncă.
care pregăteşte cadrele dc specialişti pen­ materială a şcolii, dar s-a ridicat pe o acolo unde în ultimii ani oamenii au pînă a unui lanţ complicat dc agrega­ Tnainte dc plecare, am fost invitaţi Exempl I şefului dc echipă Dumitru
Avasiloiic, care a pregătit în meseria
tru industria noastră minieră. treaptă nouă şi conţinutul mvâţâniîniu- înălţat o modernă uzină de prepara­ te şi mecanisme ? Să informeze la anu­ să vizităm „împărăţia" dispecerului dc spr.lăiOr pe tînârul Vasilc Sofotvi,
Numai gîndindti-nc la faptul că înce- lui, el fiind aşezat pe baze ştiinţifice. re a cărbunelui. Intrat în preparaţie, mite intervale, pe dispecerul picpara- şef. Nc-am pomenit într-o sală cu este suficient pentru a ilustra aceasta.
pînd din anul şcolar care urmează fie­ cărbunele străbate, în aparenţă, un tici, cît cărbune trece pe bandă. Acest becuri multicolore care se aprindeau
Şcoala dc astăzi, spre deosebire de cea drum lung şi întortochiat. Am spus lucru, îl află dc la cîntarele care în­ şi se stingeau. Aveam în faţă schema La preparaţia din Coroeşti se lu­
care copil din patria noastră va absolvi
în aparenţă, pentru că dc fapt, încc- registrează, fără să obosească, imen­ întregii spălătorii. Alexandru Sălăjan, crează intens pentru darea în exploa­
8 clase, fără a mai vorbi dc gratuitatea (Co/îfi/iLiore In pn<7. 2-a) pînd din silozurile dc depozitare, care sele cantităţi dc cărbune, care îşi ur­ dispecerul şef, stă la pupitru; dă co­ tare a celei de a Il-a linii de spălare
se află la subsol şi pînă la cota 38, mează drumul prin labirintclc prepa- menzi şi primeşte informaţii. Intr-o zi Lucrărîie sînt avansate şi constructo­
unde se începe „toaleta", el este luat raţici. a observat o inversiune dc semnaliza­ rii au luat măsurile necesare pentru ca
în primire de o serie de utilaje de Coborînd spre următoarea coti, re. A fost suficient pentru ca aceasta în termenul planificat să poată pune
marc precizie. Aceste utilaje funcţio­ drumul cărbunelui sc ramifică. Un sa creeze perturbaţii în procesul de în funcţie şi cea dc a treia Unic.
nează ca un ceasornic. Şi fiecare îşi sortiment din preţiosul combustibil producţie. Dar, mergîndu-sc pe fir, el Cînd toate cele trei linii vor fi puse
are un rol bine stabilit în marele an­ solid ajunge la cola 27. Aici admirăm a cerut scoaterea siguranţelor şî exe­ în funcţiune, capacitatea preparaţiei
La tînc, azi, în miez de vară, Şi tu, mînnţa mea sfioasă grenaj al preparaţiei. Tocmai dc ace­ prima maşină de spălare a cărbune­ cutarea normală a legăturilor. Un lu­ va creşte considerabil. Intr-un viitor
Ai învăţat-o ca să serie: ea, străbătînd cele 3S de cote, n-ai cru dc amănunt, care daci nu s-ar fi nu prea îndepărtat, uzina Coroeşti-
Cînd bobu-n spic ntîrnă greu Mi-ai dat scînteic luminoasă să vezi aci dccît foarte puţini oameni. lui. Facem cunoştinţă cu spălătorul observat dc la pupitnu ar fi adus pre­ lor va înnobila cărbunii extraşi de mi­
Mă-ntorc cu gîndurile iară Aprinsă din a ta făclie. Cînd am întrebat pe tovarăşul Irimic Dumitru Căşuneanu. Stă în faţa unul judicii bunului mers al producţiei. nerii dc la Vulcan, Aninoasa şi Uri­
tablou dc comandă. E numai ochi şi
La tinc-nvăţătorul meu. nici atunci cînd a dat mîna cu noi Deşi prima linie dc spălare a prc- cani. Cea mai modernă spălătorie de
De-accca azi, în miez dc vară, Halasz, secretarul organizaţiei dc ba­ nu şi-a luat privirea dc pe tablou. Mal cărbune — preparaţia de la Coroeşti
Cînd holdele-şi apleacă rodul ză, care mă însoţea, unde sînt oame­ paraţici din Coroeşti a fost data dc pu­
La tin'ce primii paşi pe drumul tîrziu a ţinut sa se justifice : „Aţi ni­ — completează peisajul industrial al
Şi-i sărbătoarea ta în ţară, nii, el a zîinbit, semnificativ, fâcînd ţină vreme în funcţiune, oamenii au
Alîtor taine neştiute, Prinos ţî-aduc cu-ntrcg poporul. un gest cu mîna spre o muncitoare : merit la cota noastră tocmai cînd am învăţat să stăpîncască complicatele uti­ Văii Jiului, vale care în. anii noştri
In şirul anilor de-a rindul ANA MURG PA.ŞTEANU VICTOR, profesor „Priviţi-Î". Mi-am îndreptat privirea primit semnalul dc pornire dc la dis­ laje dc aici. Mai mult chiar, colectivul trăieşte adinei prefaceri.
M-ai învăţat buche, cn buche. laborantă Şcoala medie Şeful secţiei dc învăţămînt a Sfatu­ pecer şi trebuia să transmit mai depar­ CORNELIU DUDA
„Dccebal" Deva intr-acolo. „Nu mai căutaţi alţii, con­ te comenzile". perparaţicî a reuşit să depăşească zil­
lui popular raional Alba.
CU FORŢE SPORITE F u rajele-reco liafe în timpul optim

La G.A-S. din Bîrcca sc acordă multă borccagul şi ovăzul pentru fin, cultiva­
la executarea lucrărilor agricole atenţie recoltării şi depozitării furaje­ te pe 29 ha.
Din furajele recoltate s-au şî depozi­
lor. Pînă acum, aici s-a terminat de re­
coltat întreaga suprafaţă cultivată cu tat circa 50 de tone.
Acţiunea de transportare şi depozita­
trifoi (106 ha.) şi lucerna (13 ha.). Dc
re a furajelor continuă în ritm susţi­
asemenea, s-a recoltat şi finul natural dc
Au terminat praşila a Il-a Alba condusă dc Fetru Mircca. Dc alt­ pe toate cele 69 ha. pe care le arc gos­ nut.
fel alei lucrările dc întreţinerea culturi­
lor prăsitoare continuă. podăria. Au mai rămas dc recoltat doar B. DORU
întreţinerea culturilor la timp este o condiţiuni. Ca urmare, rezultatele obţi­ S. DÂNILÂ corespondent corespondent
condiţie esenţială pentru obţinerea unor nute în cc priveşte efectuarea lucrărilor
recolte sporite. Avînd în vedere acest
de îngrijire sînt corespunzătoare. Astfel,
lucru, colectiviştii din Oarda, raionul tru ci strîngerea recoltei c mai presus
pe toate cele 234 de hectare cultivate cu dc orice, iar strădaniile le sînt răsplă­
Alba au antrenat la executarea praşilci LA SECERIŞ
porumb s-au aplicat 2 praşile mecanice tite prin producţiile mari realizate la
toate forţele de muncă şi mijloacele me­
şi 2 manuale. O contribuţie de scamă la hectar.
canice existente în unitatea respectivă, Consiliul gospodăriei a stabilit un
realizarea lucrărilor amintite şi-au adu­
iar organizarea muncii s-a făcut în bune s-o mecanizatorii din brigada S. M. T. Sfirşitul lui cîrcşar a marcat un în­ mîndru ca un vîrf de lance, aşteaptă plan chibzuit dc măsuri în care, prin­
semnat eveniment pentru colectivul să fie strîns. Motoarele, conduse de tre altele, a prevăzut ca în acelaşi
gospodăriei agricole de stat din Gel- mecanizatorii Gheza Braviat, Eran- timp cu recoltatul să sc facă şi arătu­
mar : începutul secerişului pe ede cisc Sechcli şi Benianim Cărăguţ du­ rile dc vară. Totul parc a fi simplu
Să fie urgentată îngrijirea porumbului 455 hectare ocupate cu orz. După duie fără istov, iar zbaturile combine­ şi uşor dc îndeplinit. In realitate însă
probele necesare pentru reglarea com­ lor se învîrt continuu adunînd spice­ se pune în mişcare un mecanism com­
Acolo unde praşilelc I şi a Il-a la po­ crarc dc îngrijire ceea cc face ca plan­ binelor, duminică dimineaţa, acţiunea le grele. Prin mintea harnicilor meca­ plex caic angrenează toate forţele
rumb s-au aplicat la timp, plantele sînt tele să sc dezvolte anevoios. de seceriş a intrat aici în toate drep­ nizatori sc perindă ca prin vis şi ima­ gospodăriei, dc la consiliu pînă h ul­
bine dezvoltate. In aceste unităţi este necesari efectua­ turile ci. ginile muncii de altădată, cînd cu timul lucrător. Toate forţele au fost
Pot fi amintite în această privinţă Departe în lan abia se zăresc nişte mîna pe coasă simţeau încordarea is­ mobilizate pentru realizarea ţelului
G.A.C. din Boşorod. Toteşti, Sarmise- rea imediată a praşîleî a Il-a mecanice mogîldcţc negre Sînt cele 9 combine tovitoare a muşchilor. principal al acestor zile : strîngerea
getuza etc. şî manuale. In acest sens se impune mo­ destinate recoltării orzului şi cele 3 Acum însă, cu ajutorul maşinilor şi depozitarea recoltei în cel mai
bilizarea tuturor forţelor existente ast­ prese pentru balotatul paielor, toas? moderne, ei s-au angajat să termine scurt timp, fără pierderi şi în cele
Dar în alte gospodării colective din mai bune condîţîuni $i ieri a fost aici
raionul Haţeg ca de pildă cea din Bre­ fel ca această lucrare hotârîtoarc pen­ mînuite de mecanizatori şi lucrători recoltatul orzului în numai 7 zile. o zi de muncă intensă, recoltîndu-se
tea Romină nici pînă acum nu s-a în­ tru soarta producţiei să fie ncîntîrzîat pricepuţi. Orzul, dintr-un soi de mare Prima zi dc lucru a confirmat că ei pînă seara orzul de pe aproape 50 Peisajele din munţii Retezat sînt neasemuit de frumoase. Aici
ceput praşila a Il-a. Dc asemenea, la executată. productivitate, cu paiul scurt şî ţea­ îşi respectă cuvîntul dat, realizînd fle­ hectare.
Cînţaga şi Rîul Alb pe 150 şi respectiv GH. GORDEŞ păn pe care spicul greu şi plin stă care peste 15 tone pe combină. Pen- I. M. printre alte puncte turistice se numără şi cabana „Cîm pul lui Neag"
217 ha. încă nu s-a început a doua lu- corespondent pe care o vedeţi în fotografia de mai sus.