Page 99 - 1964-06

Nr. 2955 Drumul socialismului Pag. 3

r ’
! N 1
L i k
•
j ■
w i
£X1

PERLELE LITORALULUI

De la Mamaia la Mangalia, pe o dis­ tor şi cu plaja cea mai fină. Şi aici s-au comercial capabil să satisfacă toate exi­
tanţă de peste 50 de kilometri, litora­ dărînnt cocioabele de chirpici şi lizic genţele şi pavilioane de băi reci şi calde
lul Mării Negre a fost împodobit cu ca să facă loc vilelor, hotelurilor, în la Eforic-Noril, un modern teatru de
un adevărat şir de perle. E şiragul no­ care s-au strîns nu numai forma flori­ vară în amfiteatru la Mamaia cu o ca­
ilor staţiuni balneare, mândrie a con­ lor, dar şi culorile lor. A venit la rînd pacitate de 1.000 de locuri şi alte astfel
O fto ne nc-d structorilor, arhitecţilor, a întregii Mamaia, ale cărei hoteluri zvelte sim­ de construcţii.
£ for^c fUiy ţări. Ziua, palatele litoralului sînt scăl­ bolizează nu numai măiestrie, dai şi în­ Printre noutăţile din acest an ale li­
date în raze de soare, noaptea luminile drăzneală şi cutezanţă. E deja recu­ toralului se numără o nouă vilă cu 330
fluorescente le pun în valoare frumuseţi noscut ca o biruinţă a tehnicii romî- de locuri la Eforic-Sud, un cazinou-
*
de basm. neşti faptul că aici unde au fost nu de bnr la Mamaia, un restaurant-terasâ cu Vy* * ,
Peisajul acesta s-a născut din imagi­ mult mlaştini şi nisipuri, s-au ridicat 900 de locuri pe malul mării la Cons­ jr *
naţia şi hărnicia poporului constructor blocuri semeţe cu 10, 12 şi 14 etaje, tanţa, numeroase magazine. Anii care y
al socialismului. El a transformat într-o cît numără hotelurile „Victoria", „Doi­ vor urma, vor aduce cu siguranţă alte
lume feerică pustiul de nisip spulberat na", „Flora", „Perla", „Parc". Tot atît noutăţi arhitectonice litoralului nostru.
de vânturi, pe care nu creşteau decât de uimitor este şl ritmul în care ele Alături de mistria zidarului, dalta
ciulinii şi vegetaţia uscată a dunelor, au fost clădite. sculptorului a venit să împodobească
căsuţele din chirpici risipite pe uliţe Cu fiecare an apoi, de sub păienje­ palatele de odihnă. La Mangalia, pe
frontispiciul vast al noii case de cultu­
strîmbe, cu oameni umili şi săraci, zu­ nişul schelelor, alte şi alte construcţii — ra, Jules Perahim a sintetizat intr-un Yv‘ U ^ . 6
grăvite pe pînzelc Iui Steriadi.
casc de odihnă, hoteluri, magazine, dis­
Puncte noi sosit mai întîi constructorii, meşteri pensare, case de cultură ctc. — au venit giunii dintre Dunăre şi marc ; La Ma­ ■
In oceanul de apă, nisip şi soare au
uriaş mozaic bogăţia şi frumuseţea re­
să întregească imaginea nouă a litora­
din rîndul urmaşilor meşterului Mano- lului, pentru ca din 1955 şi pînă acum maia. la Eforie şi la Constanţa, Corne­
le. Apoi s-au ridicat palatele din mar­ capacitatea de cazare a staţiunilor de lii! Medrea, Ada Geo, Dorn Popovicî
mură, din oţel, din beton şi cleştar. La aicî să crească de peste 4 oii, ajungînd şi alţi artişti au expus, lingă noile con­ Vedere din pctitul Constanţa unde zilnic se desfăşoară o intensă
Eforie au fost înălţate casc de odihnă la peste 36.000 de locuri. Mamaia sin­ strucţii, statui sculptate în piatră sau
cu ferestre spre soare şi spre mare, res­ gură şi-a mărit spaţiul de cazare cu marmură. Faţadele şi interioarele res­ activitate portuară, incârcindu-se şi descârcîndu-se vase de cele mai
taurante din sticlă suspendate pe co­ 10.000 de locuri numai în noul com­ taurantelor, ale saloanelor hotelurilor diverse mărimi şi cu cele mai dive rse mărfuri. De altfel în ultimii ani
loane de oţel, dispensare şi sanatorii. Şi plex de hoteluri terminat în urmă cu au fost împodobite cu picturi murale registrul portului Consianţa consemnează primirea în medie a circa
în jurul lor, în grădinile imense răsă­ 2 ani. inspirate din viaţa noastră cotidiană, 1.000 de nave străine iar aproape 60 la sută din volumul operaţiuni­
rite într-o vară, s-au adunat milioane Dar metamorfoza litoralului nu s-a din frumuseţile care ne înconjoară. lor de incârcare-descârcare a m ărfurilor se efectuează mecanizat.
Combin desenată lingă oraşul Con- treaga regiune. Producţia de energie de flori multicolore, pentru cei caic fă­ încheiat, fiecare an. fiecare sezon cst;- îşi arată măiestria si grădinarii. Prin
sunţa, simbolizând activitatea portuară, electrică a regiunii este astăzi de 21 de ureau oţelul, care extrăgeau ţiţeiul sau val găseşte staţiunile cu podoabe noi. strădania omului, apele lacului Tăbăcă-
coţu! micuţei fabrici de ciment din ori mai marc dccît în anul 1933. care semănau cîmpurilc întinse ale ţării. Prinţ» e cclo ale anului trecut se afiă ric s-au retras, dând cîştig parcurilor
Cernavodă sau peştele desenat în drep­ In rîndul tinerelor unităţi industria­ Şantiere noi s-au deschis la Mangalia, două vile superbe la Eforic-Sud cu o ca­ si grădinilor Mamaiei. Dc-n lungul bu­
tul localităţilor Jurilovca, Sf Gltrorghc, le dobrogene trebuie de asemenea, amin­ localitatea cu cea mai dulce climă de pacitate de 610 locuri şi un restavuant- levardelor Constanţei, Eforiei sau Man­
Sulina şi Tulcea, mareînd cherhanalele tite întreprinderea de morărit şi panifi­ pe litoral, cu soarele cel mai străluci­ cantină cu 1500 de locuri, un complex galiei au răsărit mii şi mii de tranda­
firi. Milioane de flori multicolore îm­
unor proprietari hrăpăreţi, erau singu­ caţie şi Fabrica de produse lactate din bracă în covoare policromaticc 200 ha.
rele semne care atrăgeau atenţia pe har­ Constanţa, Fabrica de conserve de legu­
ta economică a regiunii Dobrogea de me şi fructe din Ovidiu, Combinatul de grădini ale litoralului. Ele au farmec
si ciudăţenii. In lumea aceasta a flori­
acum două decenii. Statisticile vremii Vinicol şi Fabrica de sucuri din Con­ lor îngemănate cu albastrul mării, pinii
consemnau existenţa în această parte a stanţa, întreprinderea de industrializare au coborît surprinzător dm Carpaţi si
ţării a 42 de unităţi scmiindustrialc, şi desfacere a peştelui din Tulcea şi al­ s-au adaptat aici : statornicul munte a
mici, majoritatea cu caracter de ateliere tele. Sînt in construcţie noi obiective dat mîna cu nemărginirea mării. Şi tot
meşteşugăreşti, în care lucrau circa 1.900 industriale, printre care o modernă în­ h ' w aici şi-au făcut intrarea în flora patriei
de muncitori.
treprindere integrată de lină la Con­ I HHl Ifll f i W 1 numeroase plante cu nume exotice.
Ca oricare altă regiune a ţarii. Do­ stanţa şi extinderea fabricii de conserve Frumuseţea litoralului romîncsc, ge­
spea s-a transformat din temelii în de legume şi fructe din Tulcea. nerozitatea climatului dar mai ales mi­ Poartă a ţării, prin caic sosesc şi alte maşini şi utilaje, au fost construite
anii puterii populare Cunoscută îndeo­ Numeroase unităţi au fost dezvolta­ nunatele construcţii răsfăţîndu-şi silu­ pleacă sute şi sute de nave încărcate 4 magazii cu o suprafaţă utilă de depo­
sebi pentru succesele dobândite în agri­ tor şi modernizate, iar nudtc au fost do­ etele elegante, impresionează şi atrag an cu mărfuri, portul Constanţa — a că­ zitare de 24.000 m.p,, noî cheiuri in
cultură, ca trăieşte deopotrivă marile tate cu maşini şi utilaje perfecţionate. de an tot mai mulţi vizitatori din pa­ rui existenţă se pierde în trecuturi în­ lungime de 450 m., platforme pentru
înnoiri ca urmare a politicii partidului De la un mic atelier de reparaţii cum tria noastră şî de pe alte meleaguri.
de industrializare socialistă. Te harta de era în timpul regimului burghczo-moşic- După un concediu pr litoralul rotnî- depărtate — capătă după eliberarea depozitarea mărfurilor uc 160.000 m.p
azi a Dobrogei industriale au apărut nu­ icsc, şantierul naval maritim din Con­ nesc. un vilegiaturist francez a consem­ patriei o dezvoltare şi înflorire demne ctc. In prezent, maşinile înlocuiesc în
meroase puncte noi. In perioada 1951- nat în cartea de onoare a Mjmaici : de istoria sa, ca urmare a extinderii cc.i mai marc parte munca mâncată
stanţa a devenit o întreprindere indus­
1963, pentru dezvoltarea industriei re­ trială puternică, cu ateliere moderne, „Staţiunea c o realizare a geniului ro­ relaţiilor comerciale ale ţării noastre cu care caracteriza odinioară portul romî­
giunii j-au investit circa 3,8 miliarde Ici, unde se pot efectua reparaţii la navele mîncsc, ca arc una dîn pir «ele cele mai zeci de state de pe glob. ncsc. Aproape 60 la sută din volumul
reprezentând mai mult de un sfert din frumoase alo „europei". Iar un ah operaţiunilor de încărcarc-dcscărcare a
totalul investiţiilor făcute pentru dez­ maritime şi se construiesc diferite am­ oasoe'c străin nora : „îmi rănim cele Registrul portului consemnează iu
barcaţiuni de serviciu. Fabrica de con­ mai frumoase amiotiri despre această ultimii ani primirea in medie a circa mărfurilor se efectuează mecanizat.
voltarea ei economică şi social-cult iir.a-
serve de peşte de la Tulcea asigură în tară "'inuitat5*. orr"ta*icri, si voi *eveni 1.000 de nave străine anual, unele pen­ Cea de-a 20-a aniversare a eliberării
lă, Se înalţă semeţe clădirile fabricii de cu plăcere la Eforic-Sud, la Eforic-
prezent prelucrarea unor cantităţi spo­ tru a încărca produse destinate ţărilor patriei găseşte portul Constanţa la în­
ciment şi întreprinderii metalurgice de rite de peşte în conserve sterilizate. Nord sau la Mamaia-. cu care R.P. Romînă întreţine relaţii ceputul unei noi epoci a existenţei
utilaje din Medgidia, Fabrica de ciment Producţia anuală de peşte din delta şi VEDERE PANORAMICA A STAJIUNU BALNEO-CUMATERICĂ MAMAIA G. MIHAIESCU comerciale, altele pentru a descărca sale : un vast şantier care marchează
de aici , care pune în valoare marile re­ lunca Dunării, din lacurile litorale şi de
la Mare reprezintă peste 63 la sută din mărfurile necesare ţării noastre sau altor trecerea la înfăptuirea Directivelor
zerve de calcar ale dealurilor dimpre­
producţia totală de peşte a ţării. ţări vecine. Flota maritimă comercială Congresului al IU-lea al P.M.R. cu pri­
jur* a produs în ultimul an peste 860.000
Itinerarul] industrial al Dobrogei mar­ proprie se află în plină dezvoltare. Ni­ vire la dezvoltarea şi modernizarea a-
tone de ciment. Anul acesta, ca urma­ chează şi alte obiective menite să-i va­ ciodată portul Constanţa n-a găzduit ccstuia. Pretutindeni se văd schele, ma­
re a dezvoltării capacităţii de produc­ lorifice din plin bogăţiile, naturale. La atîte.i nave româneşti, ca acum. In ulti­ carale. betoniere. Se înaltă clădiri şi
ţie, ea va da peste un milion tone de /Somova, bunăoară, s-a trecut la exploa­ mii 20 ani, spre exemplu, capacitatea de magazii, se construiesc noi cheiuri şi
ciment, atît pentru nevoile interne cit şi tarea intensă a zăcămintelor de barită, transport a flotei noastre maritime co­ platforme pentru depozitarea mărfuri­
pentru export. Cealaltă marc unitate produs folosit la lucrările de foraj în merciale a crescut de peste 17 ori. Pa­ lor, noi drumuri de acces, căi ferate,
industrială din Medgidia — întreprinde­ industria petrolului. La Constanţa, Tul­ ❖ Uriaşe sînt transformările dîn 16 ori mai multe ilecît înainte de elibe­ c roti re a sănătăţii mamei şi copilului vilionul romîncsc străbate azi apele tu­ pasaje de nivel. Se pun bazele viito­
rea metalurgică de utilaje — produce cea, Medgidia şi în alte localităţi func­ domeniul învăţămîntului, culturii şi ar­ rare — dispunând de apnratnj mo­ dispune în prezent de peste 90 de turor continentelor. rului port Conslanţa-Sud, ale cărui ba­
tei survenite în Dobrogea în numai
maşini pentru recoltarea stufului, re­ ţionează, de asemenea, noi întreprinderi două decenii, ca rod al strădaniei ne­ dern, dau posibilitatea prezentării fil­ casc de naştere, 33 staţionare pentru Afluenţa continuă de nave în marele zine vor tripla capacitatea de primire a
copii, o casă a copilului la Cernavodă,
melor în cele mai îndepărtate colţuri
morci auto, piese de schimb pentru ale industriei locale: metalurgice, pro­ obosite pentru transpunerea în viaţă a ale regiunii. In pas cu progresele ci­ 120 de dispensare, numeroase poli­ nostru port maritim a făcut necesară actualului port. Adâncimea lor va per­
tractoare şi maşini agricole ctc. Ea nu­ ducătoare de materiale de construcţie, Directivelor partidului. Iată : nematografiei, la Constanţa, Medgi­ clinici. o şi mai nurc mecanizare * operaţiuni­ mite intrarea aici a navelor cu pescaje
In oraşele şî satele regiunii sînt 13
mără mai mulţi muncitori dccît toate de mobilă, alimentare ctc. Aproape în O Peste 40 de şcoli pentru învăţă­ dia, Hîrşova, Negru Vodă, Babadng spitale. 120 de circumscripţii sanitare, lor portuare*şi în acelaşi timp extinde­ mari, oceanice. Vastul plan de sistemati­
întreprinderile existente în regiune îna­ fiecare raion există citc o întreprindere mântul general de 8 ani, 31 de şcoli şi în alte localităţi au fost construite S staţii de salvare cu 70 de autosal- rea, sistematizarea şî modernizarea por­ zare, modernizare şi extindere inîţîar
săli pentru cinemascop.
inte de eliberarea ţării. economică de industrie locală şi nume­ medii, 21 de şcoli profesionale şi un O Au fost înfiinţate 224 biblioteci vări, 7 avioane şi 2 vase sanitare. tului. Au fost construite noi dane. ma­ de partid arc menirea să facă din Con­
institut pedagogic de 3 ani stau în pre­
Industria chimică, inexistentă în tre­ roase unităţi de prestaţii de servicii ale zent la dispoziţia unui număr de peste în întrepi inderi, instituţii şi coopera­ Alte unităţi sanitare sînt în construc­ gazii de mare capacitate şi sute de mii stanţa unul din porturile cele mai mo­
cut în Dobrogea, este reprezentată as­ cooperaţiei meşteşugăreşti. 135.000 de elevi şi aproape 600 de stu­ tive, 153 biblioteci comunale, 12 bi­ ţie : O policlinică şi un spital cu 300 de metri pătraţi de platforme pentru derne ale Mării Negre, cu un înalt
paturi la Medgidia, iar la Constanţa
blioteci raionale şi orăşeneşti şi o bi­
tăzi prîntr-o serie de unităţi cu ponde­ Prin extinderea mecanizării şi auto­ denţi. Numărul elevilor din clasele bliotecă regională, care dispun de un cel mai mare şi mai modern spital depozitarea mărfurilor, drumuri şi căi grad de înzestrare tehnică, un port ma­
VIII—XI reprezintă circa jumătate din
re în industria republicană uzina de matizării, îmbunătăţirea proceselor teh­ totalul elevilor din întreaga Romînic fond total de aproape 1.400.000 de din regiune, cu 900 de paturi. ferate, reţele electrice, de apă şi cana­ ritim de marc capacitate, care, pe Ungă
acid sulfuric şi superfosfat de la Năvo­ nologice, ridicarea gradului de califica­ a altului 1938, cuprinşi în aceste clase. volume. ^ lată acum în cifre o zi din viaţa lizare. Pe cheiuri lucrează sute de ma­ importul şi exportul de mărfuri ale ţă­
K> Casa regională a creaţiei popu­
dari, fabrica de celuloză şi hîrtie din re a cadrelor şi măi justa utilizare a ^ De la circa 1.000 de cadre didac­ lare, 25 de cenacluri şî cercuri literare, cultiiial-ailistică a regiunii : 280 de şini de tot felul. Numai în ultimul de­ rii noastre, să asigure şi un volum în­
spectacole cinematografice şî ale for­
paie de la Palas-Constanţa, Trustul de timpului de lucru, productivitatea mun­ tice existente aici în 1938, majoritatea de artă plastică şi muzică, şcoala maţiilor artistice ale caselor de cultu­ ceniu, portul a fost înzestrat cu 33 de semnat de tranzit pentru alte state.
fără pregătire corespunzătoare, numă­
amenajări şi valorificare a stufului din cii in industria regiunii a crescut în ul­ rul acestora a ajuns azi la peste 4.300 populară de artă din Constanţa, şco­ ră şi căminelor culturale, lr. care par­ macarale de clici, 10 macarale auto, 33
Tulcea. Uzina de la Năvodari produce timii 4 ani cu circa 40 la sută. O altă îit afara celor 80 de cadre universita­ lile medii de muzică din Constanţa şî ticipă 33.000 de spectatori ; 100.000 autostivuitoarc, 125 tractoare rutiere şi N. SIMION
anual îngrăşăminte caic pot asigura fer­ cifră exprimă concludent dezvoltarea in­ re de la Institutul pedagogic din Tulcea, Teatrul de stat cu secţii de de familii (din care aproape jumăta­
dramă şi comedie, operă şi operetă,
te la sate) ascultă emisiunile posturilor
tilizarea a circa 2.500 000 ha. Paiele, dustrială a Dobrogei: din anul 1950 şi Constanta Este elocventă şi o altă estradă şi păpuşi, teatrul popular din noastre de radio, iar alte 10.000 emi­
comparaţie cu trecutul : numărul ca­
care pînă nu de mult constituiau doar pînă acum, corespunzător investiţiilor drelor cu pregătire corespunzătoare Tulcea, peste 800 de baze şi terenuri siunile postului de televiziune Bucu­
un produs agricol secundar, consti­ .'.locale în acest scop, producţia indus­ pentru clasele V—XI reprezintă un sportive, stadionul „1 Mai" cu peste reşti ; 1.450 (7 persoane vizitează mu­
18,000 de locuri sau sala sporturilor
tuie acum o valoroasă materie primă trială globală a regiunii a crescut de 7,4 sfert din al celor cu pregătire simila­ cu 2.500 de locuri din Constanţa sînt zeele regionale de arheologie şi de
arfă din Constanta, muzeul de ştiin­
pentru fabrica de celuloză de la Pala*. ră existente în toată romînia dinain­ tot atitea dovezi ale grijii partidului
ori. întreaga producţie industrială din te de eliberare. ţele naturii din Tulcea, muzeele să-
Aîci se construieşte în prezent şi o fa­ pentru asigurarea condiţiilor materiale teşii din Limanu şi Topr.lu, noua
anul 1950 se realizează în prezent in mai <V S-a pornit de la zero şi s-a creat
brică de hîrtic caic va da posibilitatea necesare promovării noului în dome­ secţie a muzeului regional de artă din
puţin de două luni. in Dobrogea o vastă reţea de unităţi niul artei, culturii, sportului. Medgidia şi alte asemenea instituţii.
ca produsul din paie să plece in ţară culturale : 321 de cluburi şi săli de
Realizările obţinute de poporul nos­ <*> Noţiunea de mişcare artistică de Zilnic sînt difuzate peste 320.000 de
finit. Prin punerea în valoare a altei cultură şi peste 340 de cămine cultu­ masă este cuprinzătoare. Frumosul,
tru sub conducerea partidului în dez­ rale, aproape jumătate dimie aces­ ziare şi reviste, iar bibliotecile din
mari bogăţii naturale a regiunii — stu- sub toate aspectele (uî, a devenit o regiune dau cu împrumut in medie
voltarea economici şi culturii în anii de tea fiind construcţii uoî. 11 casc de preocupare cotidiană pentru toţi cei
!u| deltei Dunării — acesta a devenit cultură înfiinţate în localităţile mai cîte 6.450 de cărţi.
după eliberare, măsurile luate pe baza aproape 30.000 de tineri, majoritatea N. S.
baza de aprovizionare cu materia primă importante ale regiunii sînt puternice colectivişti, cuprinşi în aproape 1.200
hotărârilor adoptate la cel dc-al lll-ica
a combinatului de celuloză Brăila. Nu- centre metodice de îndrumare a miş­ de formaţii artistice care au partici­ I
Coitgres al P.M.R. şi capacitatea mereu cării artistice de amatori. La Tulcea Pagină realizată de redacţia ziaru­
. mai în ultima campanie de recoltare s-an pat anul .acesta la cel dc-al VH-lca
crescândă a oamenilor muncii, consti­ s-a inaugurat recent tina dintre cele concurs al formaţiilor .artistice de a- lui „DOBROGEA NOU“-Constan- bl
realizat peste 22C.C00 tone de stuf, în- mai moderne construcţii culutralc : ţa, în colaborare cu corespondentul
tuie garanţia succeselor viitoare pe dru­ mat.ori.
Jocuindu-se astfel o importantă canti­ cas.a de cultură a sindicatelor. + De la cîtev.a zeci de paturi exis­ regional al Agenţiei romînc de presă
mul desăvârşirii construirii socialismului
tate de masă lemnoasă. Peste 200 de cinematografe — de tente înainte de 1944, reţeaua de o- „AGERPRES".
în patria noastră. ASPECT DIN ORAŞUL CONSTANJA
Vorbind de peisajul industrial al Do­
brogei de astăzi, nu poţi trece cu vede- ION TUDOR
rea termocentrala Ovidiu şi liniile de secretar al Comitetului regional
înaltă tensiune cc împînzcsc aproape în- Dobrogea a! P.M.R. Transformarea socialistă a agricultu­ asemenea terenuri neproductive sau '
rii a însemnac pentru Dobrogea, ca şi puse unei eroziuni accentuate, ror
pentru celelalte regiuni ale ţării, înfăp­ astăzi întinse podgorii şî planta'
tuirea unor adinei prefaceri, în viaţa ţă­ pomi. Podgoriile Dobrogei tot;
rănimii muncitoare a satelor, confir­ azi o suprafaţă de două - *
mând justeţea politicii partidului pri­ dccît aceia din 1957.
vind transformarea socialistă a agri­ continuu. Numai an
culturii. Potrivit statisticilor oficiale, plantate în G.A.C. c
în timpul regimului burghezo-moşie- Ceea cc caractcnV
rcsc, 51 la sută din pămînt era deţinut brogei între care
în Dobrogea de moşieri şi chiaburi, Murfatlar, Naza1
în timp cc un sfert din totalul gospo­ dia şi Niculi*
dăriilor ţărăneşti aveau mai puţin de fost c
un hectar. In anul 1938 s-a realizat o mă, Dobrogea s-a situat anul trecut privind dezvoltarea intensivă şi multi­ Un puternic avînt a luat creşterea ultim
producţie medie de numai 410 leg grîu fruntaşă pe ţară în producţia de po­ laterală a producţiei agricole. Din animalelor, ca urmare a aplicării în loarc
şi 700 kg porumb la hectar. Dacă adău­ rumb şi a doua îu cultura griului. acest punct de vedere trebuie amintit practică a sarcinilor izvorîtc din docu­ în pa
găm ca 47 la sută din totalul popu­ Pe baza creşterii producţiei agricole, faptul că anul trecut pe ogoarele gos­ mentele celui dc-al 111-lea Congres al nefoh
laţiei nu ştia carto, că mulţi dintre cei a sporit an de an participarea gospo­ podăriilor colective au lucrat mai mult P.M.R. Faţă de anul 1957 efectivele au ticnit
care trudeau pe ogoare locuiau în bor­ darilor colective la asigurarea fondu­ de 3.000 de tractoare, 2.300 combine, crescut de aproape 6 ori la taurine şi testă
deie, într-o mizerie şî înapoiere de ne- lui central de produse agroalîmciuarc peste 3.300 de semănători şi mii de 16 ori la vaci, de 10 ori la porcine, de cură -
descris, avem în faţă un tablou aproa­ — fapt care a dus la creşterea neîn­ alte maşini agricole moderne ale S.M.T., 3,9 ori la ovine şî de circa 20 de ori nicda
pe complet, dar foarte trist al satului cetată a veniturilor obţinute de colec­ că în ultimii doi ani au fost încorporate la păsări. expo
dobrogean din timpul cînd în ţară tivişti. Faţă de anul 1957, gospodăriile în sol mai mult de 2 milioane tone îngră­ Dezvoltarea intensivă şi multilatera­ Sai
domnea regimul burghczo-moşicrcsc. colective au vândut în anul trecut sta­ şăminte organice, iar cultivarea pămân­ lă a gospodăriilor colective, practicarea nume
O sumară trecere în revistă a realiză­ tului pe bază de contract de 5,5 ori tului se face după recomandările cele unei agriculturi ştiinţifice, folosirea mai anii p
rilor obţinute mai ales în ani! de după mai mult grîti, de 10 or» mai mult po­ mai avansate ale ştiinţei. Toate aces­ productivă a păniintului sînt proble­ fost rci,
colectivizarea agriculturii regiunii, de­ rumb, de 10 ori mai multă floarca-ŞSn- tea, precum şi faptul că în prezent pe me care stau în permanenţă în atenţia 50.000 tK
monstrează progresele realizate, supe­ rclui, de 28 ori mai mult lapte de ogoarele gospodăriilor colective din oamenilor numcii de pe ogoarele regiu­ truns în
rioritatea agriculturii socialisto. Astfel, vacă, de 6 ori mai multă lînă, de 8 ori regiunea noastră lucrează în prezent nii Dobrogea, îndrumaţi de partid. talc ctc.
faţă de anul 1957, anul încheierii colec­ mai multa carne, ohţinînd în total ve­ peste 400 de specialişti cu pregătire su­ Prin desfiinţarea haturilor existente în­ Conduşi
tivizării, producţia medie la hectar nituri băneşti de peste 854.000.000 Ici perioară, au marcat trecerea de la n- tre tarlale şi a unor drumuri inutile, nizaţiîlc de
realizată în gospodăriile colective a fost (de 7 ori mai mari dccît acelea reali­ giîcultura extensivă, care se făcea în defrişarea arboretului şî a pomilor răz­ pe ogoarele
anul trecut nui mare cu 40 la sută, la zate în anul 1957). trecut, la o agricultură intensivă. In leţi, colectiviştii au redat agriculturii rîţi să întîrr.,
porumb cu 85 la sută, iar la laptele de O condiţie deosebit de importantă toată această perioadă, gospodăriile co­ aproape 30.000 ha teren arabil. In pre­ sare a eliberii
vacă cu 100 la sută. Trebuie menţionai care a contribuit la înflorirea agricul­ lective au primit un ajutor puternic zent, în gospodăriile colective sini a- semnate succes,
că în comparaţie cu anul 1933, cînd turii Dobrogei în anii puterii populare şi multilateral din partea partidului şi menajnte pentru irigat aproape 21.000 agricole vegetale
burghezia şi nioşîcrimea vorbeau de este aceea că organele şî organizaţiile statului nostru. Concludent din acest ha. In condiţiile colectivizării totale darea economice,
„prosperitate**, in anul 1957, produc­ de partid au urmărit cu perseverenţă punct de vedere este faptul că din 1949 s-au putut executa lucrări de prevenire podăriilor agricol,
şi combatere a eroziunii solului, aiît
şi pînă în prezent, valoarea creditelor
ţiile agricole crescuseră de două şi treî aplicarea indicaţiilor date de conduce­ pe termen lung acordate de stat gos­ prin lucrări agrotehnice antierozionaic Im*. R.
ori. Cunoscută in trecut ca una dintre rea partidului nostru încă de la Plenara podăriilor colective se ridică la pîotc cît şi prin terasări şi plantări cu pomi şi preşedintele
FABRICA DE CIMENT MEDGIDIA legiunile ţării cele mai rămase în ur­ C.C, al P.M.R. din 3—5 martie 1949, 500 milioane (ei. viţă de vie. Pe mai bine de 5 000 ha. de