Page 1 - 1964-07

c io a r a PROLETARI DIN TOATE TARILE, & S IŢ I-V Ă 1
TOATE FORŢELE

ul socialismului executarea lucrărilor agricole
B w a o M M B B B wiiawimiKM — w
«an»— B^naBJOBam
—
—

S a u rg e n tă m p ra ş ila

de orz
a Il- a la p o ru m b Sfrîng recolta
■MUinlW In toate unităţile agricole se mun­ Este necesar să arătăm că şi în gos­ Lanurile de orz ale colectiviştilor din

ceşte intens la întreţinerea culturilor podăriile colective din raioanele Alba, Orăştie s-au copt. Ca urmare, zilele tre­
prăşitoarc, la recoltatul fîneţclor, şi la Brad şi Haţeg ritm ul de executare a cute s-a început recoltatul pc toate cele
seceratul orzului. lucrărilor de îngrijire s-a intensificat. 49 de hectare cultivate cu această plan­
Majoritatea colectiviştilor sînt antre­ In ritnv mai lent se desfăşoară praşila tă. Recoltatul sc face mecanizat cu aju­
naţi însă Ia prăşitul porumbului. In a doua Ia porumb în gospodăriile agricole torul a două combine C.t. de la S.M.T.
multe gospodării colective, ca urmare colective din raionul Ilia. din localitate, care sînt deservite de că­
*P/5530* a bunei organizări a muncii, a folosirii Pînă la data dc 1 iulie a.c., situaţia tre mecanizatorii Dat Gheorghe şî $tcf
Dorel. Lucrul s-a început pc porţiunile
din plîn a cultivatoarelor şi a timpului
Din experienţa Cmitetului raional prielnic dc lucru, praşila a Il-a s-a termi­ praşilci a doua la porumb în gospodă­ devreme la maturitate.
unde plantele dc orz au ajuns cel mai
riile colective se prezintă astfel:
nat sau se apropie de sfîrşit. Dc pildă,
la G.A.C. din Buccrdca, cele 240 hec­ ^ Orzul recoltat este transportat din
Brad al P.M.R. tare cu porumb s-au prăşit în întregime Deva 64,7 % cîmp direct la magazie, iar boabele sînt
de asemenea,
a doua oară. La Oarda,
depozitate într-un strat mai subţire în-
s-au prăşit de două ori cele 234 de hec­ trucît la început umiditatea lor este mai
tare. In raionul Haţeg, la G.A.C. Bre­ Orâştîe 64,0% ridicată. Pentru a evita încingerca boa­
ACTIVUL OBTESC - SPRIJIN tea Stic! praşila a doua s-a efectuat în Sebeş 56,4% belor, zilnic, colectiviştii de aici le lo­
proporţie dc 73 la suta din suprafaţa
pătează.
E. CRISTEA
cu porumb.
Huned. 46,3% corespondentă
Mai avansate cu praşila a Il-a la po­
PREŢIOS AL ORGANIZAŢIILOR rumb sînt gospodăriile colective dc pe Haţeg 43,6% La Boz
raza oraşului regional Deva unde
s-a
prăşit 64,7 la sută din suprafaţa totală rezultate bune
DE PARTID însâmînţată cu această cultură. Alba 41,2%
In gospodăriile colective din raionul
Urmărind zilnic stadiul de coacere a
Oiăştie s-a prăşit 64 Ia sută, în unită­ Brad 40,5% wzului, inginerul Livîu Ardcanu îm­
Realizările obţinu­ IN COSMA nesalariaţi. Majori­
te {& poporul' nos­ prim-secretaJ Comitetului raional tatea sînt specialişti ţile agricole din raionul Sebeş 56,4 !a lila preună cu brigadierii Miron Tămaş şi
tru în făurirea vie­ B al P.M.R. din domeniul mine­ sută din suprafaţă ctc. Ioviţă Boţea dc la G.A.C. din Boz, ra­
ţii noi, socialiste, în ritului, ingineri şi ionul Ilia au indicat momentul optim
de începere a recoltărilor. La semnalul
îndeplinirea sarcinilor trasate de i- muncitori cu o înaltă pregătire profe­ A c e le a ş i p o s ib ilită ţi dat, toţi colectiviştii au pornit cu forţe
gresul al III-lca al P.M.R. reflectă I- sională. sporite la seceriş. Munca a fost bine or­
tul nivel al conducerii de către pd Activitatea comisiei se desfăşoară pe ganizată, fapt ce a făcut ca în numai 2
a construcţiei socialiste, cficicnţa's- baza unui plan trimestrial aprobat dc re a liz ă ri d ife rite zile să sc recolteze orzul dc pe 12 hec­
cîndă a activităţii poli ti co-itleologiţî biroul comitetului raional de partid. tare din cele 15 cultivate în total. La
organizatorice a partidului. Planul prevede problemele de cea mai Inlrcceie entuziastă, litigadu condusă de Vasile ilrifcan din %ec;o ui Lucrările dc întreţinere a culturilor executarea lucrărilor dc recoltare s-au
In decursul anilor, partidul nosia mare actualitate ce trebuiesc rezol- 11 al minei Uricani a realizat In perioada 1—20 iunie 402 tone cărbune prâşîtoarc constituie o preocupare dc ga suprafaţă (434 ha.) ocupată cu po­ evidenţiat colectiviştii David Cisnuş lo­
rumb.
acordat atenţie deosebită largiriit- vate în perioada respectivă,^ stu­ peste plan. seamă pentru toate conducerile unităţi­ sif Lucaci, Gheorghe Dobicî şi alţii.
dii şi analize ce se vor efectua în în­ Deşi au aceleaşi posibilităţi, G. A. S.
încetat a activităţii pe baze obşteşa- lor agricole. De aplicarea la timp a pra- din Gaida, Mintia, Miercurea şi Brad Paralel cu executarea celorlalte lu­
trigînd la rezolvarea sarcinilor un re treprinderi. După aprobare, planul se şilclor şi într-un număr corespunzător au obţinut însă realizări mai slabe la crări agricole, colectiviştii dc aid au de­
număr de comunişti, căutînd fornde dezbate cu toţi membrii comisiei. Cu depinde în mare parte soarta recoltei. executarea acestei lucrări. In unităţile pus eforturi sporite şi pentru strîngc-
lucru adecvate, pcrfecţionîndu-lc ct- această ocazie se discută formele cele ÎNFĂPTUIESC ANGAJAMENTELE
mai bune dc realizare a obiectivelor Iată de ce la G.A S. Alba au fost mo­ dc mai sus praşila a Ill-a mecanică la rea la timp şi fără pierderi a nutreţuri­
punzător condiţiilor concrete din a- bilizate toate forţele şi mîjolacclc meca­ porumb nu a început nici pînă în pre­ lor. Ca urmare a preocupării dc care au
re etapă. prevăzute, se defalcă sarcinile şi se sta­ nice existente pentru executarea lucră­ zent.
bilesc responsabilităţi precise. muncitorii din echipele conduse de to­ dat dovadă, zilele acestea, s-a terminat
In activitatea sa, Comitetul j- rilor de îngrijire a culturilor prăşitoa­ In G.A.S. din regiunea noastră lucrea­ recoltarea finului de pc toate cele
ional de partid Brad se sprijinot Biroul comitetului raional de partid Cu planul depăşit varăşii: Gheorghe Tefclcş, Constantin rc. Drept urmare, pînă acum în această ză 55 de tractoare şi cultivatoare la exe­ 73 dc hectare. In acelaşi timp au fost
mai mult pe un larg activ obştcsil- îndrumă îndeaproape comisia econo­ Costache, Petru Farcaş, Eugen Gaighcr unitate s-a efectuat praşila a IlI-a me­ cutarea praşilci. Există deci un număr recoltate trifoiul şi lucerna dc pe 17 şi
cătun din cele mai bune cadre d«e- mică, examinează periodic activitatea la principalii indicatori şi Ioan Herlca. însemnat dc mijloace mecanice. Ele tre­ respectiv 3 ha. Acum, colectiviştii din
pe care o depune. In acest scop, co­ canică pe toate cele 745 dc hectare cul­
cialitate şi alţi oameni ai munciin misia economică se întruneşte pe­ tivate cu porumb. Bine s-a muncit şi buie folosite însă inai judicios pentru Boz execută transportul şi clădirea finu­
diferitele sectoare ale economiei şil- Metalurgîştii de la U.R.U.M. Petro­ terminarea grabnică a praşilci a Ill-a la lui în şire, pentru păstrarea acestuia în
turii raionului, care au o temeinicăt- riodic şi analizează felul cum au fost şani intîmpină cea de-a XX-a aniversa­ Cursuri de ridicare la G.A.S. din Gelmar unde, de aseme­ porumb. S. BRĂDEANU bune condiţiunî. MIRON ŢIC
gătirc politică şi profesională. duse U îndeplinire sarcinile şi obiecti­ re a eliberării patriei cu realizări de nea, a fost prăşită a treia oară întrea­ inginer şef Trust G.A S.
vele din planul dc muncă, eficacitatea scamă. In perioada care s-a scurs dc Ia a calificării corespondent
Punînd în centrul activităţii pie- ajutorului dat organizaţiilor dc partid,
me importante cum sînt: îndcplra greutăţile îiuîmpmatc şi măsurile pen­ începutul anului şi pînă la data de 1 iu­
ritmică şi la toţi indicatorii a plani, tru îmbunătăţirea muncii în viitor. In lie, ci au depăşit valoarea producţiei pentru metalurgişti
ridicarea nivelului tehnic al produi, globale planificată cu peste 511.000 Iei,
afară de aceasta, tovarăşilor dm comi­
dezvoltarea intensivă şi multilacer a sia economică le sînt puse la dispozi­ au obţinut 935.000 lei economii prin re­ La U.R.U.M. Petroşani exista o per­
agriculturii, întărirea cconomico-oii- ţie, pentru a fi studiate, unele hotărîri ducerea preţului de cost. Productivita­ manentă preocupare pentru ridicarea ca­
•/atonei a gospodăriilor colective,’ş- ale conducerii partidului, ale comite­ tea muncii a sporit în această perioadă lificării profesionale a muncitorilor.
rerea conştiinţei maselor, Cornul tului regional şi comitetului raional de cu circa 2 la sută. In prezent, peste 300 de munci­
raional de partid Brad, a reuşit să - partid, diferite rapoarte şî materiale Pentru dobîndirea succeselor, colecti­ tori, forjori, tinichigii etc., urmează
trundă, să cunoască mai bine probhlc privind activitatea economică a între­ vul de muncă de aici, îndrumat de or­ cursurile dc ridicare a calificării profe­ întreprinderea
şi să Ic rezolve în mod operativii! prinderilor. ganizaţiile de partid, şi-a organizat mai sionale. La aceste cursuri au fost recru­ „ Viscozau din Lu-
jurul Comitetului raional de partidad Toate acestea au ca rezultat fapţuj bine munca, a folosit utilajele mai ra­ taţi să predea ingineri şî maiştri cu ex­
a fost atras un mare număr dc il- c\ în activitatea sa comisia economică ţional, s-a preocupat dc ridicarea califi­ perienţă în munci cum sînt tovarăşii: peni : In secţia
vişti ncsalariaţi. Astfel, în comisiao- înregistrează progrese simţitoare, fiind cării profesionale şi reducerea timpului Gheorghe Constantin, Constantin A r­ bobinai, munci­
nontică. în comisia muncii policişi de un marc ajutor organizaţiilor dc neproductiv. meano, losif Gudasz, Vasile Căprarii, toarea Lucrelia
culturale de masă, în colectivul cae- partid şi în mod deosebit comitetului Ioan Hebcdeanu, Viorcl Angliei şi al{ii. Bălosu controlea­
tuîui de partid, lucrează un numide raional de partid. Contribuţia muncitorilor Printre lecţiile predate pînă în pre­ ză calitatea pro­
220 tovarăşi. Dacă la aceştia mai iu* Una din metodele folosite o con­ zent amintim: „Toleranţe şi ajutaje", duselor.
găm numeroasele colective pe care al­ de la reparaţii „Uzura maşinilor", „Lagăre ce lucrea­ Foto : V. ONOIU
cătuieşte comitetul raional cu scofdc stituie trimiterea dc colective de spe­ ză prin rostogolire", „Pompe centrifu­
cialişti în întreprinderi, conduse dc că­
a studia diferite aspecte ale munede Mobilizaţi de organizaţia de partid, gale", „Metode dc strunjirc a suprafe­
p&reid, a ajutai la ri*-p‘ndvre* expj.'î ' tre un .serresaj" al comitetului raional muncitorii din secţia reparaţii mecanice ţelor ctonicc şi calculul conîcit.Ăv»*'* şi al­
ţci înaintate şi la' înlăturarea ncajlu- dc partid. Completate cu cadre dc de la U.R.U.M. Petroşani au obţinut tele. însuşirea cunoştinţelor dc către
rilor constatate, se conturează on- partid şi cadre tehnice din întreprin­ lună dc lună succese tot mai frumoase. muncitori sc reflectă în importantele
ginc cuprinzătoare a înaltului nivde In al doilea trimestru al anului colecti­
activitate desfăşurată dc comiictudc derile respective, aceste colective an vul secţiei a executat peste prevederile depăşiri dc plan la fiecare secţie.
partid cu activul său. contribuit la efectuarea unui control planului repararea capitală a două loco­ C. BĂDL'TA
Muncii cu activul dc partid iste sistematic asupra felului cum se în­ corespondent
proprie o multitudine de forme şic- făptuiesc sarcinile prevăzute în hotăn- motive dc mină pentru întreprinderea
tode. a căror viabilitate a fost şsrc rilc partidului şi guvernului. Comitetul hidroenergetică Corbeni, regiunea A r­
verificată în practică. Astfel, cj>ia raional dc partid a îndrumat comisia geş şi o locomotivă Diesel pentru E. M. I > U U M E Ţ I I
economică a comitetului raionalJu- Lupcni. Tot în această perioadă au fost C O T I D I E N E
ce o contribuţie dc scama In îmiă- ecoi.ontică să se ocupe cu multă aten­ In ultimul timp drumurile oraşului zată, în timp de o lună pentru frun­
taşii în producţie dc la mina Lupcni.
taţirca activitnvii organizaţiilor dc ţie dc întreprinderile mari, care au pon­ reparate peste sarcinile planificate două l.upeni sînt tot mai des străbătute de Pînă în prezent dc aici au plecat mai
parnd în vederea rezolvării sardor dere însemnată în economia raionului pompe centrifugale pentru C.C.V.J. Re­ autocare ale O.N.T, Carpaţi. Oameni mult dc i r20 de tovarăşi în excursii or­
ai muncii din alte localităţi vin şi nc
economice, cunoaşterea în pcrmşiţâ nostru, f ir i să neglijeze întreprinderile paraţiile executate au fost dc calitate In practică vizitează oraşul, iar fruntaşii minei ganizate pru* O.N.T. Carpaţi.
a situaţiei din întreprinderi, expfcri mai mici. bună. Lupeni plcaci în excursii dc cîte trei A. MICA
miniere, şantiere ctc. Din comisiîo- O contribuţie importantă la obţine­ De cîteva zile siderurgicii hunedo- practic ceea ce au însuşit teoretic in zile prin ţară. corespondent
nomîcă fac parte 29 tovarăşi aeşti (Continuare în pag. 3-a) rea realizărilor amintite şi-au adus-o reni au primit ajutoare : pc cci 907 timpul anului şcolar. In urmă cu trei zîlc s-au înapoiat 39
elevi ai şcolii profesionale din locali­ Dîn primele zile s-au remarcat uce­ dc excursionişti, iar acum două zile au
tate, anul I şi II, care su început prac­ nicii Constantin Clsişoiu dc la secţia a plecat în excursie alţi 39 de fruntaşi, Obiective social-
tica dc vară Sub supravegherea maiştri­
ll-a furnale, Aurel Samaon de la coc- printre care fraţii Mircca şi Ilic Mâtă-
lor şi a şefilor de echipe, viitorii Jur­ serie. Piridon Cerci de la cuptoarele in­ săreanu, Ioan Prcdoşan şi Rudolf Drot- culturale
nalişti, oţclari şi laminatori dovedesc
dustriale. Gheorghe Cătăncscu, Petru zinger din sectorul V III, Caro) Nagy
In ultim ii ani în comuna Cricău, ra­
Formaţii artistice Munduca, luliu Groza şi mulţi alţii. din sectorul I A şi alţii. Ei au plecat pc ionul Alba, au fost construite şi conti­
P. GROZA ruta Craiova-Pitcşti-Braşov. nuă să se construiască noî obiective
la Călan corespondent Aceasta este a opta excursie orgam- social-culturale. Printre acestea frumo­
sul cămin cultural din satul reşedinţă
In primele şase luni ale acestui an, în 86.000 de ouă livrate la U.R.C.C. dc comună-Cricău, electrificarea sate­
oraşul Călan au prezentat programe prs-
te 30 colective artistice, din diferite re­ Creşterea păsărilor este una din ra­ livrate către U.R.C.C. 86.000 bucăţi lor din Tîbru şi Cricău.
giuni ale ţării, cu spectacole dc teatru, In prezent sc lucrează la construc­
operă, muzică uşoară şi populară ctc. murile aducătoare dc mari venituri, pc ouă, planul dc livrări prevăzut pentru ţia unui local pentru Şcoala de 8 ani
La aceste spectacole au participat care colectiviştii din Orăştie o dezvol­ întregul an rcalizîndu-sc astfel în între­ la Cricău şi a unui magazin nou în
peste 7.000 dc oameni ai muncii din tă de la un an la altul. Ca urmare a gime. satul Tibru. Iu satul Craiva s-au înce­
Călan. acestui fapt şi a bunei îngrijiri a păsă­ put lucrările dc electrificare.
I. CRAŞCA rilor pînă în prezent de la cele 1.500 dc I. STRICATU R. BULBUCAN
corespondent găini existente în gospodărie au fost corespondent corespondent
Secvenţă de frumuseţe nnistică din CuRir. VOTS
Cursurile de vară de la Sinaia
0 nouă „şarjâ“ La începutul lunii viitoare se deschid sori şi studenţi, lingvişti, cercetători,
CADRE E DE MIINE ALE HUNEDOAREI In drum spre dealul Chizidului se la Sinaia cursurile dc vară dc limbă şi critici literari, istorici din diferite ţâri

înalţă 6 mari corpuri dc clădiri. Sînt literatură, istorie şi artă ale poporului sâ cunoască mai bine aspecte ale cultu­
rii noastre, să studieze sau să-şi perfec­
pavilioanele Grupului şcolar al C.S.H., romîn, organizate dc Universitatea Bu­
Sînt multe alei la Hunedoara, uă Ucenicul dc ieri e azi directorul „şarjă" a grupului şcolar va porni spi c — Cred că Mancîu, strungarul, va cureşti. ţioneze cunoştinţele dc limba romînă,
însă îşi au semnificaţia lor. Oaiii Grupului şcolar al C.S.H, pepiniera dc marele combinat pentru a pune că­ lua toi 10, ca în timpul anului. Si- pavilioane cc închid în mijlocul lor un sâ ia contact nemijlocit cu realizările
parc cu umbrare şi flori, cu teren dc
le spun aleile evidenţiaţilor. Dipc cadre a cetăţii oţelului. Aici, cursurile rămizi solide la temelia muncii vii­ medronî, oţelarul, Ia fel. Nici cci dc sport... Trei blocuri internat cu o ca­ Iniţiate în 1960, aceste cursuri dau poporului romîn în toate domeniile de
una, cea din curtea combinatulsi- nu s-au închiat încă. Doar cci 1343 toare din preajma agregatelor dc foc. pe panoul de alături nti-şi ştirbesc pacitate dc peste l .000 dc locuri, un posibilitatea unui mare număr dc profe­ activitate.
derurgîc, privesc chipurile fu n ii­ dc elevi ai şcolii profesionale au pără­ Din această nouă „şarjă" de siderurgişti faima din timpul anului. Şi despre bloc cantină, un bloc şcoală cu 16 săli
lor, oţclarilor, laminatorilor, alte­ sit şcoala — o parte au început prac­ fac parte şi Ioan Pavcl, Rudolf Ceriu, Macra şî despre Mariş, maiştrii au nu­ dc clasă, cu laboratoare, cu cabinete
lor care in lupta cu flăcările iic tica, iar absolvenţii anului III au In­ Ioan Milmţ, Mircca Gociu, nulştri ab­ mai vorbe bune. Am trecut şi pc la La concret
vii, s-au dovedit neîntrecuţi. Epc trat în vacanţă. In rest : absolvenţii solvenţi, care la examenul dc diplomă cocsari, pc la furnalişti, pc la oţclari... pentru mecanică, pentru siderurgic,
aleea dinspre dealul Chizidului n- pentru desen, un bloc atclîer-şeoală, 9
săli de clasă pentru elevii şcolii tehnice
besc chipuri tinere, cadrele de ne şi dc maiştri. Un inventar sumar. Aici
ale Hunedoarei, elevii Grupuluio- îşi desfăşoară activitatea peste 1.700 dc
lar al Combinatului siderurgic Ee- elevi. /
doara. P tz & d n i jc U h LCa I
Curînd o nouă „şarjă" a grupului
Două alei, sute dc chipuri, suJe şcolar va porni pc drumul meseriei, a
evidenţiaţi : în munca cu fociin unei meserii îndrăgite şi preţuite pen­
munca cu cartea. Pc o alee, pâii, tru care ei, elevii, s-au străduit, con­ Toată noaptea, în
pe cealaltă fiii.
ştienţi fiind că milioanele cheltuite program şi după
anual pentru pregătirea lor trebuie re­ program, difuzoare­
Ucenicul de ieri compensate prin fapte. Furnalîstul Pe­ le instalate la res­
tru Bora, oţelerul Virgil Duduia, lami- taurantul din Haţeg
— Şî cu am fost ucenic aici înu- şcolii de maiştri, cursurile dc zi, îşi au dovedit că vor şti si stăpînească şi Am trecut pc la mulţi şî, pot spune, natorul Ion Dobrci, lăcătuşul Mihal­ — gradina dc vară
nedoara. Mi-au fost hărăziţi anjei susţin examenul de diplomă ; cci din să dirijeze cu pricepere utilajele mo­ vor şti să stăpînească metalul. ţii! Laslău — cel care a ocupat primul — nu încetează.
mai grei, anii războiului. Uzinara anii 1 şi II au început examenul de derne ce le vor fi încredinţate. — Mîinc mergem împreună. Azi am loc la faza interregională a concursului Cîr.tă într-una. Şi
militarizată. Făceam şi „practică“ u- promovare; elevii scralişti ai şcolii de răsfoit nişte matricole vechi ale şcolii pe meserii — sudorul Ioan Gclu, zi­ aceasta parcă în
cram la pontoane (poduri peste n). maiştri îşi continuă cursurile; cei ai Fapte scrise negru profesionale şî, ca sâ zic aşa, un isto­ darul şamotor Vasile Holth, toţi cei ciuda locatarilor dc
Apa ce o foloseam pentru rşa şcolii tehnice pentru personal tehnic ric al şcolii Printre altele se spunea : 437 dc absolvenţi ai şcolii profesionale pc străzile vecine
burghiului la găurit curgea josf- au trecut )a practică. In mai multe pe alb „Elevii învăţau pc schimburi, adică în ştiu că cele 13 milioane şi jumătate care au cerut în
noi stăteam cu tălpile goale înp. clase se ţin cursuri de pregătire cu scrii dc cîtc două, trei ore". Iţi dai cheltuiţi pentru ci şi colegii lor, nu­ repetate rînduri
Er.a iarnă. Se putea oare pune aL-i viitorii elevi ai şcolii profesionale. Se Profesorul Ioan Ungur, directorul de scama cuni învăţau cei care ajungeau mai în ultim ii trei ani, trebuie Justi­ conducerii restau­
problema hainelor de protecţie ?!(iî pregătesc pentru admitere. Pînă acum studii al grupului şcolar ieşi în parcul în ultima seric, de la orele 20-21 în rantului sâ nu mai
simt şi azi că am fost ucenic. s-au înscris peste 300. La grupul şco­ din faţa şcolii. Pc terenul amenajat sus?' „Somnul de noapte era dc două ficate prin fapte. Poate, nu peste mult, admită prelungirea
Ucenicul dc ieri, astăzi inginl lar al combinatului întîlncşti, aşadar, pentru sport cîtiva tineri sc întreceau orc, după care erau sculaţi". Justifica­ aleea cu chipurile celor care ştiu să programului după
Alexandru Voinea, vorbeşte dte animaţia obişnuita dîn timpul anului pc şpalîcrc şi bare. A lţii stăteau pc rea? „Două ore sînt suficiente pen­ fie mereu în fruntea întrecerii sc va orele fixate, deoare­
trecut ca despre o trista adie şcolar. Profesorii sînt încă la posturi, bănci sub umbrelele stufoase ale cas­ tru odihnă. O oră pentru un ochi. o completa cu noi portrete. ce deranjează liniş­
aminte. Ar vrea să uite, a încet, linii în comisiile de examinare. Se tanilor. Profesorul nu-i luă în seanu. oră pentru celălalt". Grija patronului Faptele lor vor dovedi că sînt ti­ tea Şi somnul.
dau multe note bune. Pc chipul pro­ Porni pc alee. Se opri în faţa unui pa­
dar nu poate. îşi întîlneşte derî pentru cei doi ochi... Sînt fapte scrise
foştii colegii, azi ingineri : Com- fesorilor şi al elevilor stăruie zîmbe- nou. Două feţe îi zîmbeau. Alături negru pe alb. Te cutremuri! Sînt fapte neri crescuţi în anii libertăţii, ocrotiţi
tin Naghi, Victor Munteanu, Ije tul. mai sosi un profesor. autentice, trăite de părinţii acelora care de mîna părintească a partidului care
— Spune-mi, tovarăşe Boiangiu, cum
Mîică, Gheorghe Onica şi atîţia iî. 360 de maiştri şi tehnicieni încheie azi învaţă aici, bucurîndu-se de con­ Ic-a deschis lor, ca şi tuturor vlăsta­
se poartă băieţii în practică ?
Fără voie, îi vine în minte uceia în aceste zile un nou an dc studiu, de — Vorbiţi despre cei de pe panou? diţiile cele mai bune. Sînt fapte care relor ţării, drum spre viitor.
de altădată... muncă asiduă. In curînd, o noua — Despre ei, despre toţi, în general. acuză. LIC IU LUCIA