Page 10 - 1964-07
P. 10
Biblioteca Cern . .. J
R egion ala 1
u , PROLETAR] DtN TOATE TĂR1LB. V N IŢ t-V Â I
n u n rd o s a '^ D e v a l Şedinţele plenare ale comitetelor
N U M Ă R U L DE A Z I uniunilor pe ramuri de producţie
ul smalismki elemente; de dinţele plenare ale comitetelor uniu de partid şi guvern pentru ridicarea
O Pagină magazin.
ale sindicatelor
— Cosmosul — laborator
— Ocrotirea naturii în regiu
Intre 1—4 iulie a.c. au avut loc şe
nea Hunedoara;
continuă a nivelului dc trai a! celor
— Roboţi perfecţionaţi; maşi
nilor pc ramuri dc producţie ale sîn-
angajat să desfăşoare tot mai larg în
nile telekiricc
trecerea socialistă în scopul îndeplinirii
Plenarele au
(pag. 2-a) A dicatclor, dezbătut activitatea cc muncesc şi entuziasmul cu caic s-au
desfăşurată de sindicate pentru mobili planului dc stat şi a angajamentelor
O Fapte din oraşul nostru;
zarea oamenilor muncii Ia îndeplinirea luate.
O Din filmele sâptămînii; şi depăşirea sarcinilor de plan şi anga Participanţii Ia plenare au trimis Co
jamentelor luate în întrecerea socialis
0 Un cîntec de august; mitetului Central al Partidului Mun
(pag. 3-a) tă în cinstea celei dc-n XX-a aniver citoresc Romîn, tovarăşului Gheorghe
sări a eliberării Romînici şi sarcinile Ghcorghiu-Dcj, telegrame prin care, în
O De peste hotare ce revin sindicatelor din Hotărîrea numele sindicatelor şi al tuturor oa
ANUL XVI. NR. 296C DUMINICA 5 IULIE 1964 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a) Comitetului Central a( Partidului Mun menilor muncii din întreprinderi şi
citoresc Romîn şi a Consiliului dc M i instituţii, se angajează să lupte din toa
niştri al Republicii Populare Romînc te puterile pentru descoperirea şî pu
cu privire la majorarea salariilor la nerea în valoare a noi rezerve interne
S E l i V E / T E l E S C r r rea unor cote ale impozitului pe sala producţiei şi productivităţii muncii, la a
toate categoriile dc salariaţi, reduce
czrc să ducă la continua ridicare
rii şi creşterea plafoanelor dc salarii în îmbunătăţirea calităţii produselor, re
funcţie dc care sc acordă alocaţia dc
stat pentru copii. ducerea preţului de cost şi sporirea be
A N G A J i E N T E L E recunoştinţa profundă cu care oamenii neficiilor, căi sigure ale creşterii bu
Participanţii la plenare au subliniat
patriei
năstării poporului şi înfloririi
muncii au prim it noile măsuri stabilite noastre.
Muncitorii, inRi«*rii si tehnici ''xede urmat
sectoarele Exploatam miniere A T E L E G R A M Ă
sa, îndrumaţi de organizaţiile de Practica a dovedit că acolo unde
înscriu pe graficul întrecerii socîstă >reocupare pentru îmbunătăţirea Peisaj industrial
rezultate tot mai frumoase. Hotălitâţî! cărbunelui se obţin rezultate Excelenţei sale
„m tîm pine cea de a XX-a anivetune. Exemplu în acest sens ni liunedorean.
eliberării patriei cu realizări de au du minerii din brigăzile con- IN FOTOGRA Domnului AH MED BEN BELL A
ci organizează tot mai bine munusc de tovarăşii Cristea Aurel, Di- FIE : furnalele 5 şi
losesc judicios utilajele şi îşi îtnîsie Derei, Ioan Breda şi Remus 6. Preşedintele Republicii Algeriene Democratice
ţese cunoştinţele profesionale, osma de la sectorul I, Francisc Kibedi
urmare îşi depăşesc planul de pilviu Stan şi Dânilâ Hegheduş de la
tie, inbunâtăţcsc calitatea cActorul II, Francisc Schneidcr şi Tra- şi Populare
lui şi obţin economii la preţul din Casian do la sectorul Ill-Piscu
A L G E R
Despre toate acestea ne informeatefan Biro, Vasile Dediu şi Petru Steţ Cu ocazia celei dc-a doua aniversări a independenţei Algeriei adresez
pe larg citcva scrisori sosjtc de b la lectorul lV-Priboi. !n aceste bri- Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului algerian prieten, din partea
redacţia noastră voluntară. ăzî muncitorii sînt repartizaţi judicios
Consiliului dc Stat ai Republicii Populare Romînc, a poporului romîn şi a
i funcţie de calificarea pe care o au nsca personal, călduroase felicitări şi cele mai bune urări dc fericire, prospe
n . / / / e operaţii de lucru. Plasarea judicioasă ritate şi progres.
reste planul primulu găurilor în front, dozarea corectă a Am deplina convingere că relaţiile prieteneşti şi de colaborare dintre ţă
intitâţii de explosiv şi aplicarea puşcării rile noastre vor continua să se dezvolte în Interesul celor două popoare şi al
semestru -'Icctive acolo unde condiţiile dc ză-
cauzei păcii în lume.
im înt au Impus acest lucru, au stat în
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
Mineri! .ininoseni nu încheiat cr"lanc" 'î a'™ t;a echipelor Si bri- Preşedintele Consiliului de Stat
«m c.tr,. al «nul’ i cu un bilanţ az,l° ' de m,neri- U ,iecarc ° c dc al Republicii Populare Romînc
Mobilizaţi de organizaţiile de pî' “ nc5 se alegerea şistului vizi-
au dai peste sarcinile dc plan mi'1’ Mineri, sint controlaţi ţ. spryimţi
de 14.000 tone cal ane. Cum au " milnc5 de î cf". dc bneaZ1’ " « 'S '" 1’
~ . , ncinern şi tehnicienii sectoarelor. Ca Emisiune literară
Conducerea exploatam a luat e; M rcdus ^rocentu| Je rtbue 32,000 tone fonta C O T I D I E N E Zile recreative
• ,m" Ucr' tzb,llco"orl>an,za,° riCdnm1 dind cărbune mul,, de calitate
gust ,te Sa dam eleva exemple. ,un5 Ex |u) , cestor bri 5ji Preocupîndu-se în permanenţă dc Casa regionala a creaţiei populare
laţul frontal pe înclina,-e, d,n |em„ de u rm lt. peste plan cu cocs înfăptuirea contractului colectiv, co a organizat în ziua de 2 iulie o emi
18. blocul 1, s-a introdus armar mitetul sindicatului dc la I. G. O. siune literară U Centrul dc radiofica-
talîcă. S-a îmbunătăţit transporD ■ r / f l, r n r p n m / i f i r n r i i Orăştie, cu sprijinul conducerii admi rc a oraşului Deva. Emisiunea a fost
subteran. E. M. Anînoasa a fost rlQ lQ Q rQ Q C d / ir / C a n i economisit Schimb de experienfă nistrative, organizează periodic ex închinată celei dc a 20-a aniversari a
în acest scop cu încă două loc< cursii colective. eliberării patriei. Au citit din lucră
Diesel. S-a îmbunătăţit aproviz In curjul acestl‘i an la E; M; An‘: In întrecerea ce o desfăşoară în cin Consiliul regional al sindicatelor sindicatelor, jng. Mircea Rumba, vice rile lor membri ai cercurilor literare
locurilor de muncă cu vagonett,oaSA ntunca a fost organizată mai stea celei dc-a XX-a aniversări a eli Hunedoara-Dcva în colaborare cu preşedinte al Sfatului popular regional, O asemenea excursie a fost orga din regiunea Hunedoara.
materia! lemnos pentru armare>ine* utilajele au fost folosite mai ra- Trustul regional dc construcţii a ini nizată zilele trecute pe Valea rîului
berării patriei, furnaliştii din regiu cadre din conducerea T.R.C.H., di Sibişel, la care au luat parte 56 de Poetul Traian Filimon din Deva a
celelalte materiale necesare. U ti)t10nal' l,m Pul ° P "m dc !ucru a cr« cut nea Hunedoara şi-au propus să realizeze ţiat un schimb de experienţă între
fost folosite mai judicios. Ca ata de an“ tă cu ţi. Ca urmare, produc- constructori, care a avui loc la Cugir, rectori dc grupuri, şefi de şantiere, salariaţi. Timpul petrecut în mijlocul citit o poezie dedicară partidului, in
în abatajele frontale orizontale d ,vitatea munc.i a sporit. Pe seama spo şi să depăşească angajamentul Ia fon în ziua de 3 iulie a.c. şefi de brigăzi şi alte cadre. naturii a fost recreativ şi reconfor titulată „încredere**.
tul III, blocul I, viteza de ava‘,ru productivităţii muncii s-au dat tă, cu cocs economisit. Pentru tradu Schimbul de experienţă a fost or tant. De asemenea, poeţii Vasile Pop, A.
sporit la 45 metri, faţă de 34 m>este o c in ile primului semestru mai cerea cu succes 1.) viaţa a acestui obiec ganizat cu scopul de a se împărtăşi V. GEORGE T. LAZARESCU S. Vlahos şi E. îlccnco, membri ai cer
corespondent
era planificat. îmbunătăţirea cmdt de H -000 tone cărbune. tiv, sub îndrumarea organizaţiilor de din metodele bune dc muncă ale şan corespondent cului literar „Flacăra1* din Hunedoara
.1 procesului dc producţie a dus Dobindirea acestui succes se dato- partid, ei au aplicat măsurile cele mai tierului din localitate privind reali au fost prezenţi cu poeziile „Şarja",
lîzarea unor randamente sporreSle " ridicării în permanenţă a nî- zarea unor construcţii trainice, în I n t u r n e u „A n ii mei** şi respectiv, „Sub cerul
abataje la depăşirea r.tmîcă a de calificare profesională a mun- eficiente, s-au străduit să folosească cit termen scurt şi mai cu scamă dc bună „Hunedoarei".
extracţiei de cărbuni, concomitrlto r" or* ^ ce^e ^ din ,in comlu- mai judicios agregatele. Drept urmare, calitate. In cadrul turneului întreprins în nă crîmpcic din viaţa cotidiană, au Mircea Ncagu a citit povestirea in
aceasta realizîndu-se însemnatecerea ’ Preuol cu comite au reuşit să încheie primul semestru Valea Jiului, Ansamblul de estradă al stîrnît admiraţia sutelor de mineri şi titulată „Drum prin ani" care oglin
nţii de materiale şi energic. lul «indicatului, îndrumate de comite- al anului cu un bilanţ cit se poate de Referatele prezentate, discuţiile Teatrului dc stat „A l. Davîla** din a familiilor lor prezente în sală.
, , , . ,. tul de partid, au deschis 2 cursuri de purtate au constituit un bun prilej Piteşti a prezentat pc scena Teatrului deşte transformările omului nou cres
La dobindirea succeselor a. - ... _ ,.r. . f . , rodnic. Din cele aproximativ 40.000 Spectacolul s*a bucurat dc o caldă
.
..
_
. ridicare a calihcarn prolesionale, care
o contribuţie însemnata au adu - ( , 01, . . . pentru constructorii din cadrul dc stat „Valea Jiului** din Petroşani, apreciere din partea publicului din cut şî educat dc partid.
i
,
i
sint frecventate de 813 muncitori. La
,
hvele de munca de la sectoare . . . . . . . . . tone tontă produsă peste plan, peste T.R.C.H. dc a împărtăşi din experi în faţa unui numeros public, spec Petroşani. In repetate rînduri artiştii In încheierea emisiunii Corncliu
. . . .
...
.cursuri predau ingineri şi tehnicieni cu
Şi III. care şi-au depăşit planul- 1. . . . f . 32 000 tone au fost obţinute numai cu enţa acumulată dc ei, în activitatea tacolul ,,0 zi minunată1* dc I. Zlobin dîn Piteşti au fost aplaudaţi pentru Duda a prezentat un fragment din lu
v .
experienţa in munca. In aplicarea celorexperienţa in munca. In apli
, , oc.
tone, 3.955 tone şi respectiv c, - „ . . . . . . cocs economisit. Cel mai bun rezultat desfăşurată pină acum. şi M. Sdeznev.
___ - i- „ u ... - -Mir . iik iu ţn -i"t sprijiniţi dc ea- Măiestria interpretării, vigoarea şi buna interpretare a punctelor din crarea sa „Ziua dc mîinc".
roue cărbune. Merita a fi rv. . r . .. . r , , iii această privinţă l-a înregistrat colec La acest schimb de experienţă au spectacol.
Jrele teTirtico-ingincrfcjh a e exploatam,
. ,
, . .
..
aportul minerilor din brigăzi e b ' r participat tovarăşii Vichcnte Bălan, tinereţea cu care artiştii Ansamblului GH. ARMAŞESCU
MAR1A LANY
la Casa regională a
se de tovarăşii : Dănilă Hcghedi M AXIM H1SEM tivul secţiei a Il-a furnale a C-S. Hune dc estradă al Teatrului de stat „A l. I. CHIRAŞ metodist creaţiei populare
Polco, Augustin Asmarandi, lo doara. preşedintele Consiliului regional al Davila1* din Piteşti, au adus în sce corespondent
N1COLAE MIRCESCU
vid, Vasile Mănaila, Gheorghe C A. MATEI
(din colectivul subrcdacţiei
Francisc Schncider, Gheorghe I voluntare Aninoasa) corespondent
Cjjzmmfr&uL zidit in mavmuiă
Nu se demontează bine o schelă şi
se ridică o alta. Hunedoara, Cugîrul,
Deva, Pctroşaniul, Lupeniul, Vulcanul,
Pctrila, Bradul, construiesc întruna...
Grija partidului şi statului nostru Ne-a devenit familiară Imaginea
pentru viaţa oamenilor muncii îşi gă montatorului dc placaje din marmură
seşte o puternică expresie şi în faptul şi travertin. Urcat pe schele metalice
că dc la un an la altul sc construiesc sau aplecat asupra pardoselii, cl îm
tot mai multe locuinţe. De pildă, în bracă noile noastre construcţii în fru
anul 1963, pe harta regiunii au fost museţe şi eleganţă. Ori unde am merge,
„plantate" 3.357 apartamente. Cînd în holul cinematografului sau al sălii
dîn vechiul an n-au mai rămas dccît de teatru, Ia poştă, în restaurant, în
citcva file de calendar, constructorii oricare magazin, sau chiar pc stradă,
T.R.C.H. şi I.C.S.H., înarmaţi cu noi munca montatorului dc placaj şi a
proiecte dc execuţie, cu hotărîrea dc mozaicarului este concretizată în îm
a construi mei repede, mai bine, au pletirea marmurei de culori şi nuanţe
început ofensiva ridicării altor peste diferite, în forme şi ansambluri conce
4.000 apartamente. pute cu fantezie.
In prezent pc şantierele celor două Mereu aceeaşi, alb-imaculată, neagră,
unităţi se întîlneştc freamătul unei sau în mulţime de nuanţe, marmura
munci susţinute. capătă sub mina pricepută a muncito
IN FOTOGRAFIE : blocuri noi rilor şlefuitori înfăţişări mereu noi, ce
date în folosinţa oamenilor muncii rute dc frumosul citadin. Muncitorii,
din Cugir. tehnicieni! şi inginerii şi-au pus cu pa
siune fantezia creatoare în slujba a-
ccstui frumos zidit în marmură. Aduse
la scara de prezentare, strădaniile crea
torilor dc la întreprinderea „Marmura1*
Aproviziirea cu legume, la nivelul cerinţelor Următlnă dramul marmurii. teresantă expoziţie ce şi-a deschis dc
din Simerîa s-au concretizat într-o in
curînd porţile in cvartalul „23 August1*
din Deva.
Vizitatorul face aici cunoştinţă cu
■ i utilajele moderne cu care se exploatează
legat de faptul că de la gospodăriile co o asemenea marfă ? Fiecare cumpărător marmura din carierele Ruşchiţa sau
lective din jurul Călanului nu întot caută să primească legume proaspete,
Din primele orc ale dimiînă la ora închiderii, magazinele dc Moncasa, Alun, Cărpăniş sau Bampotoc.
desfacere i legumelor şi fructelor mare afluenţă dc cumpărători. Sînt deauna produsele contractate au fost de bună calitate. După dcscopcrtarc, treptele dc marmu
solicitate îndeosebi legumele, u ilt şi fructele din noua recoltă. ridicate la timp iar graficul de livrări In ziarul nostru nr. 2.937 din 9 iunie ră sînt tăiate în blocuri dc către pu
In majoritatea mr.gazincloive gospodinele găsesc produse din nu s-a respectat. Lipsurile existente în era criticată lipsa de preocupare a ternice haveze şi bare de extracţie s au
unităţile din Ghclar, Teliuc şi Călan U.R.C.C. Brad iu aprovizionarea cu
abundenţă şi dc calitate. Nu lip, ceapa, carlofii. Aceasta reflectă preo dizloc.ttc prin explozii cc zguduie în
cuparea mai bună pentru o aare corespunzătoare. In unităţile din sc datorcsc însă şi faptului că prea rar legume şi fructe a unităţilor din raion. cremenirea milenară. Aici omul deschi
centrele periferice Ghclar, Tel: !a Călan, Cugir şi Brad sc observă conducerea O.L.F. Hunedoara (direc Era scoasă în evidenţă slaba aprovizio de drumul marmurii spic frumos, iar
nare dc la Brad şi Gura barza Este ade
insă în aprovizionarea cu legrucic goluri, lipsa unor produse în tor T. Bcrghîcn) trccc pc aici. De ase în sectorul dc prelucrare Simcria, la
anumite perioade. menea, graficul întocmit pentru d iri vărat că s-au luat unele masuri. Ele gatere cc faliază blocurile în placaje,
jarea maşinilor cu marfă la unităţile însă nu au fost dc natură să ducă la o
Iată cîteva constatări din nitiţî. sau ia maşinile dc şlefuit, oamenii dau
din oraşul regional Hunedoara, maî aprovizionare la nivelul cerinţelor. Nu marmurii strălucire. Cu ejutorul foto
ales pentru unităţile periferice nu se mai ,işa se explică dc ce zilele trecute grafiilor vizitatorul parcurge acest drum
respectă, ceea ce produce goluri în a- la Brad si Gurabarza lipseau produse
La Ghclar există trei unităţi carnarului Ilîe Obogeanu zilnic se aduc din carieră la prelucrare şi pînă la
fac produse agro-alimcntare. La mirfuri. Cu mai multă preocupare pot provîzionare. mult solicitate ca varză, castraveţi, eleganta scară cu covor din marmură
tea nr. 13 unde cslc gestionar tovfi remediate unele lipsuri temporare; La Cugîr există trei unităţi de desfa roşii, fasole verde şi altele. Considerăm neagră dc Alun sau lambriurile îmbi
că este timpul ca tovarăşii din conduce
dea, varza pusă în vînzare cit ş Zlele trecute de pildă, lipseau roşii, cere a legumelor şi fructelor care sînt nate cu fantezie si gust. Plăcile şi bu
produse sînt aspectuoase şi de burmzăre, morcovii şi pătrunjeii, subordonate U.R.C.C. Orăştîc. Desigur, rea U.R.C.C. Brad, în mod deosebit căţile de marmură asamblate cu măies
tov. Virgil Bolcu, vicepreşedinte cu va
litate. Dar, aşa cum ne relata gest Şi la CăUn se observă că acolo unde cea mai principală este cca situată în trie dc montatoriî din echipa lui Eugen
rul, nu toate produsele trimise ddstă preocupare din partea gcstiona- piaţa dc alimente. Gestionarul Ioan lorificările, să privească cu răspundere Covaci în pardoseli mozaicatc dc dife
L.F. Hunedoara sînt de bună cal sarcina aprovizionării populaţiei cu rite forme geometrice, parchete din
Astfel, sînt trimişi mulţi cartofi d. legume, zarzavaturi şi fructe. travertin, ce cu greu pot fi deosebite
Unităţile dc legume şi fructe pot des
unităţile din Ghelar» TeSiuc, Placaje $i bucăţi din marmură im binale in covoare de parchete. dîn parchetul din lemn, covoare din
boabe. Dc asemenea şi roşiile sînt face mai multe mărfuri dacă uniunile dale prefabricate — un nou produs al
Şi alterate. raionale ar manifesta mai multă preo sectorului dc prelucrare Simeria — sint
La cîteva sute dc metri se găseşt €ă8an, tu gir şi Brad cupare pentru preluarea produselor numai cîteva din frumuseţile concepute
nitarca nr. 14. In ziua cînd am vi (cartofi, ceapă, varză, fasole verde, ma de proiectantul Bcla Balaş. Multe din
magazinul, vînzătorul Marin Potop f zăre, morcovi, pătrunjei) de la gospo frumuseţile expuse au devenit podoabe
curăţenie. Nu avea oare cumjHor unităţilor de legume şi fructe, a- Ghiţoaica se străduieşte să aprovizio dăriile colective- cu care ‘ avi încheiat ale Casei Scîntcii, Sălii Palatului Repu
lorî ? Nicidecum ! Magazinul însjtovizionarca şî deservirea se face co neze corespunzător unitatea. contracte. Uniunea regională a coope blicii, ale poştei din Bucureşti, Univer
afară dc cîteva sticle cu Oţet, buIi^spunzător. La magazinul din oraşul In baza contractului încheiat cu raţiei de consum să urmărească insă sităţii din Timişoara, ale poştei din
suc ilc fructe mi mai oferea nimi(?cchi se observă acest lucru. Din păcate G.A.C. Vinerea şi Şibot s-au adus şi indeaproapc şi să intervină pentru ca Deva... Altele voi* deveni podoabe ale
In cca dc-a treia unitate din Gl* unitatea din oraşul nou, deschisă la pus în vînzare ceapă şi varză de bună şi U.R.C.C. din regiunile Banat şi O l noilor blocuri. O spun constructorii :
uşile erau închise. După mai muItP^rteiul unui bloc, numărul sortimen- calitate. In unitate sc găsesc şî alte pro tenia să respecte contractele dc livrări. „Frumuseţea şî compoziţia elementelor
tcrpelări ana aflat că gestionarul «clor şi calitatea lasă de dorit. Vina duse. Sînt însă şi zile în caic aici lip Aprovizionarea oamenilor muncii cu dîn marmură este realizată cu deosebită
plecat la Hunedoara la depozitul Cfste >n primul rînd a gestionarului H. sesc roşiile, fasolea verde şî alte pro legume şi fructe este o sarcină de marc măiestrie — nc-a spus tov. ing.
după marfa. Dar, aşa cum ne spţNeagu. care nu sc preocupă suficient duse. Tot aici î-au pus în vînzare nu actualitate. Dc buna aprovizionare Gheorghe Sefcr, directorul T.R.C.H.
mai mulţi tovarăşi care au făcut dc buna aprovizionare. In ziua cînd mai cartofi de calitatea a IlI-a. trebuie să se preocupe şi comitetele exe Din noile produse vom experimenta
întoarsă de la magazin, asemeneam vizitat unitatea aici sc găsea doar cutive ale sfaturilor populare raionale aplicarea dalelor mozaicatc prefabricate
Cu totul altfel stau lucrurile la uni
crurî se cam întîmplă tot la don nişte varză cu frunzele ofilite, fasole tatea unde este gestionar tov. Dumitru şi orăşeneşti. Acolo unde se constată la unul din noile blocuri din Deva.
iar gestionarul Marin Potop nu a . deficienţe, datoria comitetelor execu Creatorii au reuşit să îmhinc frumosul
O aprovizionare coresnunzltnar*» ' e,‘de şi î gulii aţoase. Cei care solicitau Popescu. Pe lingă lipsa de produse, cele tive este să analizeze şi să stabilească cu utilul, realizînd în acelaşi timp un
o aprovizionare corespunzătoare.
roşii, cartofi, ceapă verde, morcovi, pă- existente sînt de slabă calitate. Fasolea a
Mult mai bine stau lucrurile I fost cîndva verde. Acum însă, a început măsuri corespunzătoare. Să fie mobili produs Ieftin caic se montează repede
liuc. Aici aprovizionarea este în *trun,ei Pr‘mcau Invariabilul răspuns; să se altereze. întrebat de ce stau lucru zaţi toţi factorii, astfel îneît şi in uni şi uşor..".
ral buni. Cumpărătorii găsesc ” mi avem" ■ rile aşa gestionarul a răspuns că uni tăţile mărginaşe să se găsească produse Aprecieri meritate, subliniate dc miîl§
ceapă, cartofi, ardei, fasole ven Dacă în unităţile din oraşul Călan tatea nu are vad comercial şi nu ar la nivelul cerinţelor. hhchetQ blocului lum din Deva p/acaid cu Uavetlin, aşa cum au de vizitatori ai expoziţiei.
ujeată etc. Datorită preocupării j lipsesc uncii produse acest lucru trebuie trece produsele, Dar cine si cumpere FLOREA ALBESCU văzut lucrătorii de la „Marmuro* noua construcţie. S. POP