Page 100 - 1964-07

Nr: 2982 Drumul socialismului Pog. 3

Două aspecte...

Există o vorbă printre minerii dc de bani pentru extinderea ventila­
la Barza: „Aurul se exploatează în ţiei şi a perforajului umed Pentru
munţii Apuseni de cînd lumea". îmbunătăţirea aeraiului s-a consiru;t
Chiar de cînd e lumea nu, dar cert un puţ de aerai la Hîrnicu. nume­
este că acest preţios melal se ex­ roase suitori şt galerii de aeraj. s-au
ploatează din timpuri străvechi. Se instalat ventilatoare puternice; pen­
întîlnesc numeroase lucrări miniere tru practicarea perforatului umed
de pe vremea dacilor si romanilor; s-au montat zeci de kilometri de
COMUNIŞTII ba se spune chiar că exisienţa unor conductă, prin care curge apa in­
dustrială Numai în amil 1963 s-au
bogate zăcăminte de aur, care ofe­
P agîni un singur sortiment: var. Astăzi, cele i y ţfm reau condiţii favorabile de exploa­ 19 335 000 Iei Aceşti bani s-au fo­
cheltuit pentru protecţia muncii
In 194S, industria locală producea’
tare, ar fi fost unul
din motivele
losit peniru echipament de protec­
care i-ar fi atras pe romani pe aces­
II unităţi ale industriei locale din ra­
It/iH iiiru tffirr EXEMPLU SI ÎNDEMN ionul Brad produc 30 dc sortimente. te meleaguri Mineritul c aşadar o ţie, antidoturi, aparate de control
O Faţă de 1951, se vînd in prezent
ocupaţie veche a locuilonlor zârăn-
etc.
cu amănuntul prin unităţile comerţu­
lui socialist din raionul Brad, dc 10 ori deni Ca o ironie a soartei însă. să­ Trecutul acestui prezent este însă
răcia acestor oameni, născuţi pe me­
mai multe produse. leaguri bogate, s-a perpetuat secole cît se poate de trist, Minerii mM
Sub conducerea în­ bilizatoar pentru în­ ^ In ultimele două decenii s-au con­ vîrstnicî î$i amintesc că nrin 1933-
ÎO A N COSMA struit în raionul Brad 50 şcoli noi, în şir Sărac a fost (alai, sărac a fost 1940 patronii minelor de aur tă­
ţeleaptă a partidu­ treaga masă dc oa­
prim-secretar al Comitetului cu 141 săli dc clasă, 32 cămine cultu­ fiul. Mai sărac unul decît celălah ceau multă propagandă în jurul îm­
lui, poporul nostru raional Brad al P.M.R.. meni aî muncii. rale şi alte obiective de cultură. nu se putea. bunătăţirii condiţiilor de munca, fn
a înfătuit în cei — Semnificativ in <» Numai 5 formaţii artistice existau Acest trecut întunecos a rămas ce consta de fapt această îmbună­
20 de ani de la eliberare profunde trans­ ceaslă direcţie este felul cum a procedat în 1944; acum sînt 216. In aceeaşi pe­ însă în amintiri, tăţire? In aceea că s-au introdus în
formări înnoitoare. Pe plaiurile ţării organizaţia de partid din sectorul Valea rioadă numărul volumelor de cărţi din Prezentul însorit
s-au ridicat şi continuă să se ridice noi M orii dc la E.M. Barza. In sectorul res­ biblioteci a crescut dc aproape 17 ori, subteran cîteva per­
obiective îndustwalc, s-au lărgit $î mo* pectiv se muncea încă cu o productivi­ cel al cititorilor de aproape 20 dc ori. a şters totul în " ' “ forai oare Numai
demi/.at vechile întreprinderi, s-au con­ tate scăzută. Trebuiau găsite metode su­ al aparatelor dc radio de peste 30 dc calea lui sî a aşe­ (!) De cînd se exploatează ca o data cu acea­
struit numeroase complexe industriale şi perioare dc exploatare. Organizaţia de ori. zat baze noi si mi­ aurul în munţii Apuseni? $} sta condiţiile de
social»:. partid a pus problema în discuţia co­ O In ultim ii 20 dc ani, numărul cir­ neritului din Apu­ De Io ftsîâ'j la perforator, de muncă s-au înră­
muniştilor. S-a făcut propunerea să se
Asemenea înnoiri se întîlncsc si în cumscripţiilor sanitare a crescut de 3 seni. Cum arata utăţii; aerul — şi
treacă la metoda de exploatare cu în- la troc la maşina de încărcat
raionul Brad. Colectivele de oameni r.i ori, capacitatea unităţilor spitaliceşti dc minele din grupul aşa puţin şi viciat
muncii, sub conducerea organizaţiilor magJ2inare a minereului. Comunistul 5 ori, numărul medicilor dc peste 8 oii ® Pentru protecţia muncii :
loan V'aşiu j-a angajat să aplice aceas­ Barza azi? In pri­ — devenise de-a
dc partid, au dai viaţă hotărîrilor parti­ ^ De 10 ori este mai marc numă­ mul tind ca nişte 19.335,000 lei ® In opt ani, dreniul sufocant ;
dului şi stalului nostru dezvoltînd con­ tă metodă cu echipa sa la orizontul rul satelor electrificate faţă dc 1948 exploatări moder­ dublarea cîştigului mediu.
tinuu activitatea fiecărei mînc şi fiecă­ 120 m. Rezultatul a fost că din prima 0 In anîi dc democraţie populară lipsa anei oen'ru
rei întreprinderi. Numai valoarea con­ lună a crescut productivitatea cu 1,5 s-au dat în folosinţă oamenilor muncii ne. unde tehnica perforatul umed a
M inunaţi* sini m eleagurile brăde- strucţiilor miniere a ajuns în 1963 lo tonc/post. Metoda a fost îmbrăţişată de din Brad ş! Gurabarza peste 1.3C0 apar­ nouă si mecaniza­ determinat mări­
' ,e Găseşti aici. ascunse de m ilenii 22.465.000 lei faţă dc circa 2 milioane mai multe echipe din sector si din alte tamente: de asemenea, s-au construit o rea sînt ridicate la rangul de domi­ rea procentului îmbolnăvirilor de si­
in adîncurile de piatră. bogăţii ne- Ici cît era în 1955. O dată cu dezvolta­ sectoare. La fel s-a procedat şi cu apli­ şcoală nouă la Brad cu 16 săli de cla­ nantă Operaţiunile grele se execu­ licoză.
carea altor metode dc marc producti­
bănuitei cînd spui m u nţii Apuseni, rea exploatărilor miniere ji a între­ vitate. De multă iniţiativă şi pricepere să, o fabrică de piine şi alte obiective tă acum mecanizat; perforarea se De natura prezentului line şi îm­
prinderilor, cu dotarea lor cu utilaje Balcoane şi Hun in oraşul Brad
te gîndeşti neapărat la aur Mai gă­ în această direcţie au dat dovadă co­ social-cuhuralc. 'ace cu ajutorul perforatoarelor gre­ bunătăţirea condiţiilor de viaţa ala
teşti Păduri întinse. cu arbori de noi, moderne, a crescut si producţia. L<i muniştii Ghcorghc Ltiptea, şef de bri­ le. susţinute pe coloane telescopi­ minerilor. Pentru ei s-au construit
I.M. Ţebea, dc exemplu, producţia glo­
mare valoare economică Găseşti bală a crescut de la 2.062 000 lei în gadă în sectorul Ruda, Constantin Bor- ce; încărcarea — cu ajutorul maşi­ blocuri cu apartamente confortabi­
P'ăşuni bogate care perm it dezvol­ 1944, la 19.67S-000 lei în 1963, iar la şa, orizontul 120 Musarui, Aurel Rad nilor moderne de încărcat; trans­ le. cămine, magazine: de la Rurile
tarea creşterii anim alelor $i mai E.M. Barza în acccasî perioadă a cres­ din sectorul III Valea Morii. La I. M. URI SECTO R IM portul — cu locomotive electrice. de mină şi pînă în satele de domici­
presus decît toate acestea găseşti cut de aproape trei ori. Ţebea s-au remarcat comuniştii Can- Exploatarea filoanelor de aur nu sc liu sînt transportaţi cu mijloace auto.
din Culda şi loan Boartiş, caic au pre­
oameni harnici, prietenoşi. Exemple dc realizări se pot da din grele D E Z V O L T A R E maî face preferenţial, ci după me­
roate întreprinderile raionului. Ele re­ luat dc mai multe ori cele mai tode modeme, în modul cel mai Au crescut continuu salariile munci­
In trecut, m o lii erau cei caie ba­ flectă hărnicia si priceperea dovedită locuri dc muncă. tîne(dor naturale slab productive, cu­ raţional Acesta este în finii mari, torilor; fală de 1955. anul acesta se
Creşterea animalelor constituie în ra­
teau drum urile tării in căutare de de oamenii muncii în lupta lor pentru Urmînd exemplul comuniştilor, mun­ ionul Brad una dîn cele mai vechi în­ prinde peste 300 hectare. Numărul con­ prezentul Trecutul acestui prezent înregistrează un cî$tig mediu dublu.
citorii dîn toate întreprinderile raio­
piine Cit de trist era cîntecul ce înfăptuirea planurilor economice. nului au dovedit multă iniţiativă în re­ deletniciri din ramura agriculturii. Con­ strucţiilor zootehnice ridicate în 4 ani arată însă că pentru perforare se fo­ Recenta hotărîre a partidului si Ru-
lăsuna de sub co viltiru l căruţei: „A întrecerea socialistă — caic are drept diţiile naturale existente oferă posibili­ de unităţile socialiste este dc 34 graj­ vernufut va aduce un nou si impor­
scop îndeplinirea şi depăşirea planurilor zolvarea problemelor ce le ridică pro­ losea fistăul, pentru încărcat — tro­
P:ecat m o lu l prin (a ră /C u doni\i şi la toţi indicatorii — a luat anul aces­ cesul dc producţie. In urma propuneri­ tăţi largi dezvoltării acestui sector, în duri, 8 saivane, 8 maternităţi. 6 puicr- cul. pentru transport — braţele mi­ tant spor la veniturile minerilor
cu ciubară lor lor, la E.M. Barza s-a trecut la în­ niţe şi 33 silozuri din beton. . .Trecut i prezent Două ele­
ta o deosebită amploare. Acum sînt an­ special pentru speciile bovine şi ovine, nerilor. Exploatarea aurului avea un
trenaţi în întrecere toţi lucrătorii din locuirea lemnului dc susţinere a lucră­ Păşunile şi fîncţele sînt larg răspînditc, Pentru gotyodăriilc noastre colective, mente ale timpului, despărţite denr
Cogăliile solului şi subsolului au ele ocupînd peste 60 la sură din supra­ creşterea animalelor constituie o sursă singur scop: obţinerea unui profit
trecut, după măreaţa zi de 23 August întreprinderile şi unităţile socialiste din rilor miniere cu prefabricate din beton, importantă dc venituri; acest sector imediat, cît mai marc. filoanele mai de două decenii. Dar cît de mult
raion, iar numărul celor care obţin lună cadre si ancore metalice ; la I.M. Ţe­ faţa agricolă a raionului. exprimă ele Trecutul înseamnă via­
>944 în m înile adevăraţilor sla- de luna succese de scamă este tot mai bea s-a mecanizat transportul pc ga­ aducînd peste 50 la tută din totalul ve­ sărace erau abandonate. De altfel
Datorită acestor condiţii, şi mai ales
pîni, ale celor ce muncesc. $i sub mare. Dacă în 1963 în raionul Brad au lerii Ia mîna „Marta*4 şi s-au folosit măsurilor luate de partidul şi statul nos­ niturilor. Tocmai dc aceea dezvoltarea aşa se şi explică închiderea unor ta situată la polul mizeriei, a lipsei
grifă de bun gospodar, a înnoit to­ prim it insigna de fruntaşi în producţie procedee de susţinere cu armături me­ tru în vederea creşterii numărului dc sectorului zootehnic constituie preocu­ mine, ca de pildă cea de la Bucu- celor mai modeste bucurii Prezen­
tu l: exploatările m iniere au cunos­ 886 dc muncitori, ingineri şi tehnicieni, talice. Aplicarea propunerilor muncito­ animale, în ultim ii ani sectorul zooteh­ parea principală a unităţilor socialiste şi reşcî... Trist trecut ale prezenlu! tul înseamnă bunăstare, fericire. îm­
cut o puternică dezvoltare: ui pă­ în semestrul I al anului curent sînt evi­ rilor, a făcut ca productivitatea mun­ nic al raionului nostru s-a dezvoltat a specialiştilor dîn agricultura raionu­ nostru !... plinirea dorinţelor si aspiraţiilor,
duri se desfăşoară o intensă activi­ denţiaţi în întrecerea socialistă 1.399 dc cii pc întregul raion în primul semes­ mult. Numărul dc bovine a ajuns acum lui nostru. Dar să vedem mai departe ce ne bucuria vieţii noi Pentru că pre­
tate de refacere a patrim oniului fo­ tovarăşi. 311 echipe si brigăzi si 5 tru al anului acesta să reprezinte, faţă la aproape 20.000, cu peste 4.5C0 cape­ Ing. LAPUŞAN MIHA! spune prezentul... Deosebite sînt zentul $i-l făuresc cei ce muncesc,
secţii. de aceeaşi perioadă a anului trecut,
restier; in sate, casele din păm înt Şi şeful secţiei creşterii animalelor condiţiile de muncă în subteran. cu mintea şl cu braţele lor.
Avîntul pe care l-a luat întrecerea 117,1 la sută. te mai mult ca în 1944. al ovinelor s-a
paie sînt înlocuite într-un ritni de socialistă, aplicarea măsurilor tehnico- Forţa iniţiativei creatoare a maselor mărit cu circa 4.000. iar numărul pă­ Consiliul agricol raional Brad Anual se cheltuiesc importante sume A. N1CULESCU
nebănuit cu altele de cărămidă şi organizatorice proptise de muncitori cu se desprinde şi din măreţele transfor­ sărilor cu peste 19.000 capete. De re­
t'glă A lături de acestea, oam enii îsi prilejul dezbaterii cifrelor dc plan îşi mări înnoitoare înfăptuite în raionul marcat este faptul că numărul vacilor
construiesc şcoli şi dispensare, că­ găsesc expresia în realizările cu care nostru. Dacă- vorbim dc creşterea pro­ de lapte este dc două ori mai marc.
s-a încheiat primul semestru al anului
mine culturale şi magazine Pentru ducţiei dc energie electrică dc 3,6 ori In dezvoltarea sectorului zootehnic
curent, lată cîtcva din acestea. Planul mai mult în 1964. faţă de 1944, dc cele rezultate frumoase au obţinut gospodă­
m uncitori se construiesc apartamen­ producţiei globale la I.M. Ţebea a fost peste 1.300 apartamente date în folo­ riile colective din Zdrapţi, Rişca, Bir- \
te confortabile, in tr-o splendidă ar­ depăşit cu 7,3 la sută, la E.M. Băiţa- sinţă celor cc muncesc, sau dc crearea f*n şi Cărăstău care au ajuns la o încăr­ \
Crăciuneşti cu 15,56 la sută, la Atelie­ şl dezvoltarea unui nou sector socialist
hitectură. cătură de peste 50 bovine şi 80 ovine la
rele centrale Crişcior cu 8,44 la sută, în agi icukurâ, şi dc toate celelalte rea­ suta dc hectare.
îar pe şantierul T.R.C.H. cu 14,9 la
In nagina de lată prezentăm d - lizări vorbim în acelaşi timp de iniţia­
sută. tiva creatoare a maselor care si**"» do­ Concomitent cu sporirea şepiclului,
feva din realizările înfăptuite de oa­ In fruntea acţiunilor dc dezvoltare a vedit cu prisosinţă forţa. In aceste zile, s-au extins fîncţele artificiale. Iar con­
m enii din raionul Brad, sub condu­ în'.renrinderîlor, dc introducere a me­ masele de oameni ai muncii dîr rajjv strucţiile zootehnice au luat un marc
todelor înaintate, dc îndeplinire a pla­
cerea organizaţiilor noastre de rttl nostru, mobilizate dc comunişti, nvînr. Acum, suprafaţa arabila ocupată ♦
nurilor dc producţie, ;-au situat tot­ muncesc cu toate forţele pentru a în-
partid. în cele două decenii de via­ cu trîfolicnc şi alte plante de nutreţ
deauna organizaţiile dc partid, comu­ tîmpin.a a XX-a aniversare a eliberării
tă liberă niştii. Exemplul lor a fost si este rno- patriei cu succese şi nui dc scamă. provenită în majoritate -lin desţelenirea
CSCE
■ m u ■ram in a n s “ ?;■
Ţinutul bogat, cu oameni harnici şi material şi cultural pc o treaptă neîn- cut anul şcolar 193S — 1VJ9 tivind în lirelor medîco-sanitare în 1944 = 14,
pricepuţi al Zarandului, cum este denu­ tllnitâ în trecut. Pe întinsul raionului dreptul Iui „6 clase, 120 elevi" şi anul iar în 1964 =234, revenind un medic
mit raionul Brad, era cunoscut în tre­ s-nu construit şcoli, cămine culturale, ci­ şcolar 1960— 1961 „57 clase cu 1.511 la 334 locuitori faţă dc 1 la 5.500 cît
cut ca unul din cele mai înapoiate din nematografe. S-au pus la dispoziţia oa­ elevi". Pătrunzînd graiul cifrelor înţe­ era în 1944.
regiune. In vremea aceea, locuitorii menilor numeroase magazine industriale legem că este vorba dc o comparaţie La rubrica mecanizarea agriculturii -
ocestui colţ. muncitori la întreprinderile şi alimentare, cooperative, sute de apar­ Câre ne spune că sălile dc clasă ale în anul 1944 dăm de aceeaşi liniuţă (—)
slab dezvoltate, rudimentar utilate, plu­ tamente spaţioase şi confortabile. învâţămîniulni de 7 ani erau dc 9 ori grăitoare, iar în 1964 (tractoare, com­
gari sau păstori, munceau şi trăiau în Dacă străbaţi astăzi, dc la un capăt la mai multe la număr în 1960 decît în bine, batoze ctc.) găsim cifra 51.
condiţii greu dc închipuit. altul raionul, întîlncşti construcţii noi 1938. iar numărul elevilor dc aproape Statistica realizărilor din anii 1944-1964
Astăzi, înfăţişarea acestor meleaguri, Şi multe alte mărturii ale transformări­ 13 ori. Gîndindu-nc că 1938 a fost anul mai cuprinde: peste 1.300 apartamente T -*ty- '
condiţiile dc viaţă ale oamenilor sînt dc lor petrecute. în care burghezia a atins apogeul dez­ date în folosinţa oamenilor muncii în
necomparat cu cele din trecut. In anîi De la prima vedere cifrele nu tc ajută voltării ei în Romînia, înţelesul cifre­ Brad şi Gurabarza; construirea în oraşul
puterii populare au avut Ioc în raionul să-ţi dai scama dc schimbările petrecute. lor este şi mai semnificativ. Dar aceasta Brad a sălii de baschet, a uneî şcoli GURABARZA : PEISAJ INDUSTRIAL
nostru, ca pretutindeni în patria noa­ Dacă reflecţi însă asupra lor, Ic Stabi­ a fost cu patru ani în urmă. Dc atunci noi cu 16 clase, fabrica dc gheaţă, fa­
stră, adinei transformări. O dată cu dez­ leşti adevărata semnificaţie. Şi totuşi ci­ dezvoltarea învăţămîntului a luat un brica de pîine, sala festivă, palat
voltarea exploatărilor miniere, a între- frele să ne vorbească, în graiul lor, avînt şi mai marc. Acum. în raionul no­ P.T.T.R., piaţa pentru desfacerea ali­
inderilor şi a agriculturii socialiste, au despre Zarandui zilelor noastre şi cel dc stru numai numărul sălilor de clasă al mentelor şi în Gurabarza club, ele.
lost create pentru oamenii muncii con­ altădată. Iată. In statistici. Ia rubrica şcolilor dc 8 ani. construite în anii pu­ Peste 4.000 de familii s-au mutat în Realităţi ale salului de azi
diţii care au ridicat nivelul dc viaţă învăţămînt elementar dc 7 ani e tre- terii populare este dc 103. casc noi, construite cu fonduri proprii
Aceasta reflectă grifa statului nostru şi împrumuturi acordate de stat. Cifra
pentru creşterea şi educarea tineretului este urmată dc o explicaţie lapidară : B.ii.i dc Criş este una dintre cclc mai Iată dc ce astăzi, mai mult dc jumătate — brigada dc tractoare permanentiza­
patriei. „Există comune ca Zdrapţi, unde 90 la mari comune din raionul Brad. Împre­ din locuitorii comunei şi-au construit tă la Baia dc Criş dispune de 22 trac­
Iată şi alte cifre care nu mai au ne­ Sulă din case sînt nou construite". ună cu satele Lunca, Rişca, Ţebea, Ca- case noi, dc cc atunci cînd treci prin toare, S combine cerealiere, semănători,
voie de comentarii. Vorbesc singure. La Şirul cifrelor comparative, al realiză­ racîu şi Cărăstău care îi aparţin, arc o satele ci simţi încă izul tencuielii pluguri, discuitoare ctc. ;
reccnSămîuttil din 1948 au fost înre­ rilor înscrise în anîi 1944— 1964 este cu suprafaţă dc peste 30 km. pătraţi şi peste proaspete — pccctc a noului caracteris­ — în fiecare sat există cîtc un cămin
gistraţi 9.812 analfabeţi. Acum, rubrica mult mni mare, Dar şi cclc consemnate 4.300 dc locuitori, tic pentru toate sateic patriei noastre cultural, în care activează formaţii artis­
analfabeţi arc o liniuţă „ — Urmărim ilustrează suficient ritmul în care s-a O statistica din anii de dinaintea eli­ libere şi înfloritoare. tice de amatori;
alte cifre Comparative aşa cum sînt c!c dezvoltat raionul nostru în decursul ce­ Ţăranii colectivişti EtUnnoil Hcrbei
înregistrate într-o situaţie statistică. lor două decenii dc muncă şi viaţă li­ berării patriei, ne oferă imaginea veche din Rişca, Iosif Zeriu şi Doina Lcuccau — biblioteca de centru şi bibliotecile
Cadre didactice 1944 154; 1960 = beră. Căci aceasta este semnificaţia ani­ a acestei comune. Statistica vorbeşte pc din Ţebea, Victor Lup dîn Lunca, Mi- săteşti numără peste 10.000 volume.
274: 1963 ^ 322. Valoarea manuale­ lor 1944— 1964. Li au lăcut ca ,,Ţara scurt despre faptul că în sătul Rişca ron Halda din Cărăstâu, Augustin Paul Statistica anului 1964 a comunei Baia
lor distribuite gratuit elevilor din cla­ de piatră'', cum numeşte scriitorul Gco nu exista şcoală, ca şcolile existente în din Bala dc Cfiş, sînt doar cîţîva dîn dc Crjş ar mai putea continua cu alte
sele I—VII în 1963—1964 = 220.0CC Bogza aceste meleaguri, să-şi schimbe în­ celelalte sate funcţionau în localuri nc- cei care s-au mutat dc curînd în casc cifre şi fapte. Cele enumerate pînă acum
M l t W H I Ici, cămine culturale nou construite = făţişarea. corcspunzătoarc, numărul cadrelor di­ noi. sînt suficiente pentru a ilustra viaţa
dactice se ridica abia la şapte învăţă­
32. biblioteci în 1949 8 cu 2.78C Actualitatea impresionează prin noul Gu totul altfel sc înfăţişează în pre­ nouă care pulsează astăzi pe aceste me­
volume, în 1964 — 76 cu 172.788 vo­ care tc întîmpină la tot pasul, prin mă­ tori, că în afară dc satul Baia de Criş zent întreaga viaţă a ţăranilor colecti­ leaguri.
lume. cinematografe 1944 = 1 cu reţia realizărilor şi a faptelor grăitoare. (şi acesta doar parţial), nici un alt sat vişti din satele comunei Bala dc Criş. Nu sînt fapte diverse, ci realităţi vii,
17.084 spectatori; 1964 = 31 cu Şi oamenii acestor meleaguri, înfăp­ nu era electrificat, că asistenţa medicală Analfabetismul, care înaiiUc dc elibera­ realităţi pe care Ic întîlnim acum, în al
tb t f i r 463.780 spectatori; sate radioficatc 1944 tuitorii înnoirilor petrecute, muncesc nu putea fi asigurată, în comună exis- douăzecilea an de Ie eliberarea ţârii,
X . l f F w — 1964 = 17. tînd doar itn singur medic, că aparatele rea patriei cuprindea aproape jumătate in toate satele patriei noastre.
2 h acum cu şi mai mult entuziasm pentru din populaţia comunei, a fost lichidat
V f pc* Numărul noilor circumscripţii sanita­ a întîmpină aşa cum se cuvine, cu suc­ dc radio erau aproape necunoscute, că încă în primii ani ai puterii populare.
|ţ \ «SG* re înfiinţate între anii 1944— 1964 este cese mai mari, 23 August, ziua care bibliotecile erau inexistente ctc. Acum, în toate satele există şcoli de
dc 3 ori maî marc ca în 1938; s-au mai nc-a adus libertatea. Este o statistică săracă, cum săraci 4 ani, iar în Baia de Criş o şcoală ge­
înfiinţat 2 policlinici cu 19 servicii de VlOREL LUPU erau şi oamenii caic munceau pc aceste nerală de 8 ani.
specialitate, 5 case dc naştere (înainte preşedintele Comitetului executiv locuri. Căci în tre'cut, agoniseala ţăra­
nici una), 22 puncte farmaceutice în al Sfatului popular nilor care trudeau pc cîmp dc diminea­ A crescut şi numărul cadrelor didac­
cele mai depărtate sate; numărul cn- raional Brad ţa şi pînă scara, abia de Ic ajungea să-şi tice. In şcolile din comună predau în
Dispensarul medical din Blâjcni. plătească impozitele şi să trăiască dc pc prezent 22 dc profesori şi învăţători.
Peste 20 dc tineri din satele comunei
o 7.i pc alta. Casc noi Sc construiau au urmat facultăţi şi sînt acum medici,
poate una pc an, şî aceasta cu niari Ingineri, profesori. In flecare an, zeci
greutăţi.
de tineri absolvenţi ai şcolii generale dc
Accsic meleaguri, martore ale răscoa­ 8 an! urmează şcoli medii.
lei Iu! Moria, Cloşca şi Crişan din 1784, Lumina electrică a pătruns in casele
ale luptelor moţilor conduşi dc Avram multor ţărani colectivişti. In anii pute­
Iancu în revoluţia dc la 1848 şi ale altor rii populare s-a terminat electrificarea
r h frămîntări sociale din istoria poporului satului Baia dc Criş şi s-au electrifi­
nostru, au fost trezite la viaţă adevă­ cat satele Lunca şi Rişca. Curînd, becul
rată după eliberarea ţării dc sub jugul electric se va aprinde şi în casele lo­
fascist, o data cu trezirea la o viaţă cuitorilor din Cărăstâu, unde lucrările
----------- --- -- nouă a întregii patrii. dc electrificare sc desfăşoară intens.
Astăzi, la douăzeci de ani dc la măre­ O statistică a anului 1964 care sc afli
ţul act istoric dîn August 1944» comuna
„ « O î H fi? R J Baia dc Criş, asemeni tuturor satelor la Sfatul popular al comunei Baia dc
S f K S f c t t din ţjra noastră socialistă, cunoaşte o Criş, mai consemnează lapidai ;
— s-au radioficat satele Baia dc Criş,
înllofirc continuă. Rişca, Ţebea, Cnracîu;
> ja iQ îndrumaţi de organizaţiile dc partid, — in comună există 330 aparate dc
urmînd exemplul comuniştilor, ţăranii radîo;
muncitori au înfiinţat gospodării agri­ —1 s-au amenajat magazine universa­
cole colective, care devin pc zi cc trece le în satele Ţebea şi Baia dc Criş;
tot mai puternice. Munca în comun şi — 6 medici asigură asistenţa medî-
cu mijloace mecanizate Ic asigură ţăra­ o!r, a locuitorilor;
\0 y M ) -- 4 t nilor colectivişti o viaţă nouă. — cu cumsci ip ia veterinară este încă-
' • ‘ - i.A: 3LIV»1 ^ Ţ ’V ■ > • Creşterea animalelor şi cultivarea p3t 'rată cu un medii şi dui tehnicieni ve*
mimului după rc:;ulilc ştiinţei agricole crinari;
aduc colectiviştilor vc,i:turî însemnate, — fiecare gospodărie colectivă arc
Magazinul universal din Blâjenî. care Ic fac traiul iot nui îmbelşugat. eîtc un inginer agronom sau zootehnist; GORUNUL LUI HORIA