Page 11 - 1964-07

*Nr. 2960
Drumul socialismului
Pag. 2

l a b o r a t o a r e : p o r t a t i v e La Todi, o mică
'■ *m n localitate în centrul
t s s î t - Sc ştie cît dc necesare sînt îngrăşă- piat orăşel. Italici, a început re­
mintele minerale pentru culturile agri­ Agronomii din 10 colhozuri situate cent turnarea unui
Prima «ava cu în apropierea Lvov-ului au scăpat dc
. b . - pernă tic aer „Ra- cole. Dar cc cantitate de îngrăşăminte fîlm despre viaţa
sînt necesare solului la un moment dat acest neajuns. Pentru ci a fost amenajat celebrului sculptor
duga", construită tic un laborator minuscul care încape îii-
colectivul u z in e i şi care trebuie să fie dozajul cel mai tr-o ladă, numai cu ceva mai mare de­ italian Michclangelo
„Krasnoc Sormovo" eficace ? La aceste întrebări nu sc poate cît un geamantan obişnuit. Acest labo­ Bounarotti. In rolul
din oraşul sovietic răspunde dintr-o dată, mai ales că nici rator cuprinde 17 reactivi cu ajutorul lui, cunoscutul ac­
Gorki, trece probele compoziţia calitativă a îngrăşămintelor cărora poate fi determinată calitatea în­ tor Charlton Hcv-
tle apă. „Raduga" nu se cunoaşte întotdeauna cu exactita­ grăşămintelor minerale. Darul acesta Ic-a ton, alături de alţi
dezvoltă o viteză pî- te. Conţinutul în calciu, fosfor, azot actori cu renume
nă la 110 km. pe fost pregătit agronomilor la uzina „Rc- mondial.
poate varia şi încă destul dc mult. Ce-i akliv" din Lvov. Pînâ în prezent au
oră» învinge cu uşu­ dc fă cu t? Nu există altă soluţie decît fost expediate specialiştilor din agricul­ IN FOTO: Charl­
rinţă limbile şi ban­ aşteptarea rezultatului analizei care poa­ tura Ucrainei 500 de asemenea labora­ ton Heston într-o
curile dc nisip. La te fi făcută eventual în cel mai apro­ toare. scenă din film.
uzină a început con­
strucţia primei nave
tle acest fel prevă­
zută pentru 50 dc LEUCEMII, BOALA
pasageri.
IN TOTO: Nava
„Raduga" pc Volga. VIROTICA

Un tînăr savant italian, Ncgroni, care surl-standard diferite la stimulente di­
lucrează la o fundaţie ştiinţifică din verse ca: viruşii, substanţele chimice, ra­
Londra, a izolat în 25 de cazuri de leu­ diaţiile? Şi oare fiecare dintre aceste sti­
cemie un virus care ar putea fi cauza mulente ar putea provoca una sau alta
acestei boli. Concomitent, un grup de dintre aceste două boli, potrivit împre­
savanţi americani de la Oak Ridgc au jurărilor? In felul acesta se naşte aşadar
ximativ egale. In prezent se poate con­
COSMOSUL sidera ca un fapt dovedit că bilele res­ izolat şi ci un virus pe care îl consideră în Anglia şt în America poate fi, nu ROBOTI PERFECŢIONAŢI: MAŞINILE
ipoteza că virusul izolat în acelaşi timp
o fi cauza Icucemiei. Despre tehnica sa­
pective sînt particule mici din care s-au
CAUZA, ci o CAUZĂ a Icuccmiilor şi
vantului italian nu se ştie nimic, in timp
format Pămîntul, toate planetele şi toţi
ce despre tehnica folosită de savanţii tum orilor maligne. De altfel, existenţa TELEKIRICE
meteoriţii. americani sc ştie c i constă în esenţă în- leucemiilor provocate dc radiaţii este un
LABORATOR dea, ţine în mină şi cerceta. Dar chiar tr-o acţiune dc centrifugare fracţionată. fapt ce nu poate fi negat. mele „telekiricc" sînt capabile să înde­ diferite detectoare care reacţionează la
Aşadar, materia primă din care s-a
Mai perfecţionate decît roboţii, siste­
format globul pămîntcsc, o putem ve­
★
Aceste două descoperiri făcute simul­
căldură, la presiune şi h radioactivitate.
O echipă dc cercetători dc la Institu­
şi meteoriţii hondritici conţin unele ele­ tan constituie, după părerea revistelor (Australia) sînt pe cale de a pune un plinească numeroase misiuni, cu condi­ Ea poate să funcţioneze la distanţe foar­
tul dc oncologie din Noua Galie dc Sud
de specialitate, un pas înainte în cunoa­
te nuri dc om, cu condiţia să i sc asi­
ţia să aibă un contact permanent cu
mente în proporţii diferite. Aceasta a
DE ELEMENTE ajutat să se stabilească ce fel de reacţii şterea cancerului. Dar totul este încă re­ creier electronic pentru depistarea per­ cci ce le folosesc. Un robot este un gure o legătură (cablu sau radio) cu sco­
lativ. Pc bază de experienţe s-a consta­
pul de a transmite în ambele sensuri
„servitor** cu o inteligenţă limitată,
nucleare sînt necesare pentru a se ob­
soanelor susceptibile dc a sc îmbolnăvi
tat că Icucemia mai poate apare şi da­
informaţiile indispensabile.
ţine un clement sau altul.
In ultimul timp s-au format două torită altor cauze decît viruşii. Savanţii de cancer. Un asemenea aparat ar pu­ conceput pentru o misiune precisă pc Unul dintre cele două modele dc ma­
care o execută în mod fidel. In schimb,
îşi pun acum întrebarea: Icucemia şi tu­ tea deschide orizonturi noi în lupta îm­
puncte de vedere. Primul considera că maşina telekirică este în stare să vadă, şină telekirică care există în prezent în
Ce contribuţie a adus la cunoaşterea La procesele chimice terestre partici­ moarea malignă sînt oare două răspun- potriva acestui flagel. S.U.A. este folosit într-un centru nu­
trecutului sistemului solar ştiinţa cu pă numai învelişurile electronilor, în radiaţiile nucleare solare au bombardat să audă şi să simtă. Aceste percepţii le clear. Aparatul se deplasează pc o trici­
privire la compoziţia chimică a Univer­ timp ce nucleele atomilor rămîn ne­ fragmente minuscule de piatră, în care transmite „stăpinuluî** său care îi dic­
sului ? Dc unde provin elementele şi schimbate. In Cosmos funcţionează ase­ s-au produs reacţii nucleare. Al doilea tează gesturile pe care maşina trebuie cletă şi fiecare dintre cele două braţe
substanţele chimice ? Aceste întrebări au menea „întreprinderi chimice** unde nu­ punct dc vedere considera că mediul Capacitatea toracică a fumătorilor tă le facă. hidraulice ale sale poate să ridice o
fost adresate cunoscutului fizician so­ cleele se transformă unul in altul şi unde gazos sau dc plasmă, cum i se spune în Pus la punct la „Battelle Memorial greutate de 70 kilograme. Un alt model
prezent, care înconjoară Soarele, a fost
vietic, prof. Da vid Frank-Kamcnshi, dc se „prepară" diferite elemente chimice. Trei medici americani au examinat 125 stabilit că capacitatea pulmonară utilă Institute" din Columbus, (Statele Uni­ de sistem telckiric este în prezent expe­
către un redactor al agenţiei Novosti. Rcalizînd bomba cu hidrogen, unde ceva în genul acceleratorului de parti­ de fumători, 31 persoane care renunţa­ a fumătorilor era în medie cu 211 cm. te) acest ciudat aparat îşi trage numele rimentat de întreprinderile Shell, cl co­
cule încărcate şi tocmai în acest mediu
Pînâ dc curînd, a declarat omul de au loc reacţii similare, omul a pus în- au luat naştere diferite reacţii chimice. seră dc un an fa fumat, precum şi 65 cubi mai mică decît a nefumătorilor. din două cuvinte greceşti care înseamnă mandă forajul puţurilor dc petrol sub­
ştiinţă sovietic, s-a crezut că întreaga ir-o anumită măsură stăpînirc şi pe de persoane care nu fumaseră niciodată, Interesantă a fost constatarea că ia per­ „la distanţă" şi „mînă**. Sistemul tclc- marine în largul coastelor Californiei.
materie din Cosmos arc aceeaşi compo­ acest „laborator" misterios. Dar în Cos­ Fără a intra în amănuntele acestei spre a stabili dacă există vreo diferen­ soanele care renunţaseră de un an la kiric este efectiv un ansamblu de mîini Este vorba de un adevărat contramaistru
ziţie chimică, clementele chimice în to­ mos, în timpul exploziilor stelare, reac­ controverse, consider că este just cel ţă între aceste grupuri în ce priveşte ca­ fumat, această reducere a capacităţii şi dc picioare care îndeplineşte o serie care se mişcă pe întregul şantier cu aju­
torul a două elice. El apreciază distan­
talitatea lor luînd naştere intr-o perioa­ ţiile se desfăşoară neîntrerupt. O explo­ dc-al doilea punct de vedere. De pildă, pacitatea toracică. Trebuie subliniat că pulmonare nu s-a putut constata, ceea dc sarcini, care revin în mod normal
dă foarte îndepărtată, în condiţiile unor zie dc acest fel este foarte asemănătoa­ nc putem folosi pentru a dovedi această vîrsta, greutatea corporală şi înălţimea unui tehnician. Maşina telekirică este ţele cu ajutorul unui sonar, aparat cu
temperaturi şi presiuni neasemuit dc re exploziei unei bombe cu hidrogen, afirmaţie dc modele aproximative ale persoanelor respective erau aproape ace­ cc indică o revenire la normal, a plă- înzestrată cu organe dc simţ: o cameră ultrasunete care localizează obiectele. O
înalte. Dar în rocile cereşti — meteoriţi dar de miliarde de ori mai puternică. proceselor petrecute în plasmă care au leaşi. mînîlor dacă individul a încetat să mai dc televiziune care vede, un microfon cameră dc televiziune înzestrată cu pro­
care din cînd în cînd cad pc pămînt — Pe de altă parte, există instalaţii, dc dus la compoziţia chimică dc astăzi a In urma măsurătorilor efectuate s-a fumeze. care aude, organe tactile care pipăie şi iectoare orientabite îi conferă o excelen­
se găsesc urmele reacţiilor nucleare, care asemenea, create dc om, însă mai puţin globului pămîntcsc şi se poate stabili care tă perfecţie vizuală dc la cabina unui
au avut loc în momentul formării sis­ periculoase decît bombele nucleare. Este anume din stele îşi trăiesc aceeaşi tine­ vas de suprafaţă, un om comandă ma­
temului solar. Prin urmare, „laborato­ reţe pe care a trăit-o Soarele în mo­ şinii telekiricc circa 15 operaţiuni dife­
vorba dc acceleratoarele de particule, de
rul" misterios dc creare a clementelor pildă, uriaşul sincrofazotron de la Dub- mentul naşterii sistemului nostru pla­ Poliglot rite mergînd de la simpla strîngcrc a
ne este mult mai apropiat în timp şi netar. unui şurub la conducerea generală a
spaţiu decît se credea în trecut. na. In acest accelerator se pot produce, Acestea sînt stele de tip Tau. Ele ema­ B « i m o i B B i î unui aparat de foraj. In orice clipă,
In perioada tinereţii furtunoase a dc asemenea, transformări nucleare, dar nă radiaţii reci. Aceasta dovedeşte că omul vede şi simte ceea ce se petrece la
Soarelui, pe suprafaţa şi în interiorul fără temperaturi uriaşe — transformări electronii îşi capătă energia nu din căl­ O şcoală dc limbi străine din Mon- peste 200 de metri adîncime sub marc,
său au avut loc explozii puternice; Soa­ nucleare reci. dură, ci din nişte procese „reci" caic au treal încearcă o experienţă neobişnuită şi transmite ordinele sale maşinii.
rele clocotea şi emana fluxuri de parti­ Nc interesează problema în ce măsu­ loc în stele. In acest fel, ci accelerează — predarea şi învăţarea limbii italiene Specialiştii americani de la „Battelle
cule nucleare rapide. Aceste fluxuri au ră compoziţia chimică a Cosmosului este şi particule nucleare, ceea cc trebuie să în 48 de orc. Memorial Institute" studiază în prezent
dat naştere la clemente chimice. In Soa­ legată de procesele fierbinţi, care au loc ducă la reacţii nucleare reci şi în spe­ Doi canadieni de limbă franceză au un „pompier telckiric" care, protejat de
re au loc şi în prezent asemenea explo­ în timpul exploziei unei bombe cu hi­ cial la cinteza elementelor in plasma îmbrăcăminte groasă de azbest, va fi în
zii, dar ele sînt incomparabil mai rare drogen, şi dc proccsclo reci similare rece. fost închişi într-o sală de spital . din măsură să pătrundă în centrul celor
oraş. O echipă dc instructori îi supune
>i mai slabe. funcţionarii unui accelerator. Cc rol joacă cîmpurîle magnetice în aici unui antrenament special. După mai violente incendii şi să acţioneze îm­
La explicaţia genezei clementelor aju­ procesul naşterii sistemului planetar ? cum afirmă aceştia, după 24 de ore cei potriva focului cu maximum de eficaci­
tate. Un program dc cercetări imediate
doi cetăţeni îşi vor fi însuşit 2.000 de
Tratarea miopiei tă meteoriţii. Cei mai importanţi în Dacă aici ar acţiona numai forţele dc cuvinte din vocabularul italian, putînd prevede, dc asemenea, punerea la punct
gravitaţie, atunci planetele s-ar roti cu
această privinţă sînt meteoriţii hondii-
tici. Ei s-au format din nişte bile dc mult mai încet decît se rotesc în reali­ să citească o pagină de ziar sau să în­ de sisteme telekiricc pentru topitorii,
cu ultrasunete piatră topită la suprafaţă. Compoziţia tate. Cîmpurile magnetice ar forma niş­ ţeleagă un text şi să susţină o conver­ pentru mine şi pentru industrii chimi­
lor chimică reflectă, prin aproximaţie, te „spiţe" care ar transmite rotaţia pla­ saţie. ce unde condiţiile sînt deosebit de dău­
nătoare. In principal însă eforturile sc
La Spitalul central din Tokio miopia compoziţia chimici medie a Pămîntului. netelor. Primele rezultate ale experienţe! au
concentrează în direcţia construirii unor
progresivă se tratează cu ajutorul ultra­ Unele clemente chimice sînt sinteti­ Or, tocmai cîmpurile magnetice au arătat că după 27 dc orc dc studiu in­ ansambluri telekiricc pentru prospecta­
sunetelor. Globul ochiului este supus zate în roci miniere obişnuite, in pie­ tens, cel mai tînăr dintre „cobai" era rea şi exploatarea de bogăţii miniere
acţiunii unor ultrasunete de 12.000 tre, altele împreună cu minereuri sul­ fost acel „accelerator" gigantic în care capabil să folosească 1.500 dc cuvinte Francezul Eric Taborly a traversat de unul singur Atlanticul în 27 de zile submarine. - -*
herţi. Sub acţiunea ultrasunetului se dez­ furoase, Iar altele împreună cu fier. In au avut loc reacţii nucleare cc au înso­ predate, celui mai în vîrsta fimdu-i ne­ la bordul vasului „Pon Duick 11", cîştigînd această probă internaţională prin
voltă căldura şi are loc o contractare a meteoriţi hondritici toate aceste ele­ ţit formarea planetelor şi meteoriţilor cesare, pentru acelaşi număr dc cuvin­ depăşirea cu cîteva zile a englezului Chichester.
retinei ochiului, ceea cc provoacă o cir­
mente sînt amestecate în proporţii apro­ sistemului solar. te, 32 dc orc. IN FOTO: Vedere aeriană a vasului „Pon Duick II". -.«xaaiCB I
culaţi c intensă a sîngclui şi activizează
schimbul dc substanţe în retină. U ltra­ CALEIDOSCOP
sunetul acţionează în mod favorabil şi
asupra celorlalte ramificaţii nervoase din Natura regiunii Hunedoara ce se tara. De aceeaşi faimă se bucurd
globul ochiului. întinde pe teritoriul de-a lungul M u­ Ocrotirea naturii şl puiefli diferitelor exotice pro­ O Ca să se pună capăt nesfîrşitelor
In decurs dc cîtcva săptămîni, cu aju­ reşului inhc localităţile Teiuş-Zam şl duşi ig pepinierele parcului, care convorbiri telefonice între îndrăgostiţi,
torul noii metode au fost vindecate 220 de Iu muniU Sebeşului pînâ la cei ce contribuie Iq crearea zonelor verzi ale Direcţia poştelor din Sclby (Anglia) a
dc persoane. Procedura durează 10 mi­ înconjoară bazinele Văii Jiului şi al otaşelor patriei. Vrednic de remarcat. luat o măsură radicală: după şase minu­
nute zilnic. In 80 la sută din cazuri fo­ ’ /.arandului — In supralafă de 11.000 In această privinţă, este şl faptul că te de conversaţie, convorbirile dintr-o
Kmp. —, este deosebit de variată şi
losirea ultrasunetelor a dus la o îmbu­ bogată In resurse naturale t zăcămin­ in regiunea Hunedoara (I) la expozlfia Internaţională ce-a avid cabină telefonică publică sc vor între­
nătăţire considerabilă a vederii fără nici loc la Erlurl (R.D.G.) anii trecuţi. Io­ rupe în mod automat. După cum decla­
un fel de efecte secundare neplăcute. tele de cărbune din Valea Jiului, fie­ tul de puicii prezentai din acest parc ră specialiştii, durata unei convorbiri
rul din munţii Poiana Rusca, aurul cocoşul de munte, caprJmulgul, buf­ dendroloqic a clştigat 3 premii (me­ telefonice între o tînără locuitoare din
din pinlecele Apusenilor, pădurile ce flonal al (ărll noastre, cuprinzind par­ precum şi întreaga bogăţie a Horei $J nite, ciocănilorl, ra/e precum şi vu l­ dalii de argint). Selby, care folosea cabinele publice, şi
tea centrată a masivului cu
latinei muntelui.
acelaşi
Pentru rcbnlăfHe sale unice In fară
Temperatura Arcticii ocupă 42% din suprulala aceslela şi nume, munle aşezat In partea de sud- Flora şi vegetaţia Retezatului, pu­ turi. Păstrăvul populează bogat r/ti- şt chiar Jn străinătate precum şi /yen- alesul inim ii ci, era pînă acum dc o ju­
cimpiile ei roditoare constituie
im-
mătate de oră. Ceea ce nu contribuia, fi­
portunle bcqălii ale tării. vest <1 raionului Ha/eg $1 a regiunii ţin modificată de om, olerd un tablou rJIe, văile şl unele Iezere. Bogăţia tiu Importanţa sa ştiinţifică, acest reşte, la buna dispoziţie a cetăţenilor
poate fi schimbată? Pe teritoriul regiunii Hunedoara s-a Hunedoara. interesant şi Incinlător. De la poalele vieţuitoare. cc/calte parc dcndrolor/ic a lost declarat mo­ care îşi aşteptau nudul pentru treburi
launistică se extinde şi la
deslâşurat de-a lungul veacurilor o Acest munte-parc constituie cea muntelui şi pină la crestele alpine se nument al nahuli şi pus, a silei, sub mai serioase.
Omul de ştiinţă sovietic, prof M. I. frăminlatQ istorie : mărturii ale epocii mai mare şi mai Importantă rezerva­ succed, in mod normal, toate etajele PARCUL DENDROLOGIC SIMERIA ocrotirea legilor.
Budîko, a prezentat o idcic originală dc pietrei pol li (/ăsile in peşterile Cio­ re naturală din zona montană a tării de vegetal ie : făgete pină pe la 1.200 este unul dintre cele mai mari, mai PARCUL DE VÎNĂTO ARE CU ZIM­ O Nu demult, la Tribunalul din Dro-
încălzire a Arcticei. El consideră că fo­ noastre. m. cltitudtne, molidişurlle pină pc la vechi, mai importante şi mai pitoreşti BRI $1 CERBI DE LA HAŢEG este gheda, (statul Ei;*c) s-a judecat un pro­
losind anumite substanţe chimice se clovina, Naiului, Oliaba-Ponor, ale In urma noii arondări amcnajisticc, 1.700 m. şi, apoi, etajul subalpin al parcuri din /ara noastră. situat la circa 7 km. nord de acest ces dc contravenţie foarte origina/. Un
poate acoperi suprafaţa apei cu un strat aşezării ducice la Cetâfilc de la Cos- supralala acestuia este de peste fepilor, cu pilcuri de zimbri, deasu­ Acesta se întinde, după alipirea oraş, In i>ădurea Slivuţ. Acesta se în­ agent dc poliţie l-a chcmac in faţa in­
prin care să poată trece lumina şi căl­ Ieşti şi Grădlşle-Otăşhe, ale stăpîni- 15000 hectare, cuprinzând întreg ba­ pra cărora se întind pajiştile alpine. unei porţiuni învecinate, pe o supra­ tinde )>e o suptalală de aproape 700 stanţei judiciare pc l'cccr Duff, care că­
dura, dar care să reţină moleculele abu­ rii romane Iu Sarmisegeluza. Plierile zinul LupuşnicuJul Mare şl al Lqpuş- Retezatul a avui o istorie bioqeo- faţă dc aproximativ 116 hectare, liind hectare păduri dc stejar şi lag, închi­ lătorise în stare dc ebrietate într-un au­
locuri sau arbori sînt legate dc dife­ gralicâ aparte de a/// munţi, păstrind
rului dc apă. Evaporarea apei ar scădea ritele răscoale fdr<>ne$/i, cum ar li, ntculul M ic precum şi alluienlii din aşezat la marginea nordică a oraşului se sau Impoienite, la altitudinea de tomobil condus dc un cîinc. Pctcr D uff
considerabil, şi căldura păstrată ar în­ dc exemplu, gorunul Horea din ci­ dreapta al Riulul Mare, intre Gura mai bine rămaşi/e/e vechii Hore de Simeria, In lunca şi pe terasa Mure­ 300— 100 metri. a protestat împotriva acuzaţiei ca era
călzi oceanul. Calculele prof. Bodtko m itirul Ţebea. Apei şi Gura Zlata, inclusiv Zlătuia. munte ternare şi liind mai jxifin in- şului, la altitudinea de 200 metri. In interiorul supraletei împrejmuite beat. deoarece la volan nu sc afla cl, ci
arată că dacă s-ar crea un strat protec­ De aseme/u, mal cuprinde bazinele l/uienlală de elementele mir/rante Parcul esle imprejmuit Iar in inte­ cu sîrmă bătută pe stilpi de stejar cîinclc. El a mai arătat judecătorului, in­
tor pe o suprafaţă dc cîtcva sute dc ki­ In trecut, problemu ocrotirii natu­ alluienfilor • Nucşorulul fStinişoara, diluvialc, după care s-a produs ade­ rior ce ailă dilerile amenajări din trăiesc aproape 80 cerbi /o/xi/ari, trigat dc faptul câ un cîine poate con­
lometri pătraţi, temperatura apei şi a rii Jn regiunea Hunedoara nu s-a bu­ Plelrile, Valea Rea şi Galeşul) pină vărata explozie genetică a endemis- care se remarcă : o seră modernă, peste 50 căprioare şl cifiva cerbi car­ duce un automobil, permisul dc condu­
acrului în acesată regiune s-ar ridica ra­ curai dc nici o alen(ie sau sprijin din la casa turistică Plelrile precum şl o melor, din carc azi putem număra drumuri îngrijite, pepiniere In/lnsc, patini. cere în regulă eliberat pc numele cîinc-
pid cu 5 grade. partea regimului burghezo-moşieresc. par/e din bazinul superior al Riului aproape 150 specifice C ariaţilor 51 un col( zoologic cu fazani şi animale In apropierea casei de vlnătoare lui. Duff a declarat că ceea cc l-a de­
Din contră, bogăţiile regiunii au fost Dârbal. peste -10 proprii Retezatului, planta sălbatice, bazine ş.a. din interiorul parcului, In 3 rezervaţii terminat să-l înveţe p« cîinc să condu­
jeluite şl exploatate prădalnic. Acest cco mai caracteristică liind vu/lurica In clădirea de la intrare Işl arc se­ mici, de 5— 10 hccture, împrejmuite că. cu labele din faţă pc volan şi cc.e
In interiorul acestui parc naţional
lucru s-a resimţit cel mai mult In sec­ sc atlă o rezervaţie şliintilicâ de a- (Hieracium) al cărei centru genetic diu/ slalhiilea INCEF şi ocolul silvic. cu garduri puternice dc lemn şi ame­ din spate pc frină şi accelerator, a fose
Automobil din lemn torul loreslicr i suprafeţe întinse de proxim aliv 3.000 hectare care cuprin­ este acest masiv. Parcul, jn liln fa t cu vreo 250 de ani najate in mod special, se ocrotesc faptul că propriul său permis dc condu­
păduri au /os/ defrişate şl degradate Fauna accs/e/ mari rezervaţii esle In urmă, cuprinde o colecţie foarte cele 9 exemplare dc zimbru (tiison cere i-a fost retras cu cîtcva luni în
Automobilul britanic „Marcos 1.800“ prin păşunat abuziv şi incendii, mic- de bazinele din dreapta ale Riulul tot atit dc bogată şi variată. valoroasă de arbori exotici — unu bo/ia.vus bonasus) unice în /ara urmă. In faţa actelor doveditoare jude­
Mare dintre Gura Apei şi Gura Zlutu,
este, cu excepţia motorului, construit în şorlndu-/e productivitatea şl expu- Inclusiv Zlătuia. V inului cel mai nobil şi preţios al din el rari şi chiar unici — din Hora noastră. cătorul l-a achitat.
întregime din lemn şi acoperit cu un nlnd solul la eroziune, lucru atit de Retezatului este capra neagră, al că­ Chinei, Japoniei şi Americii de Nord. Zimbrul este un animal on«re a dis­
strat protector din policstcr. Prototipul frecvent in toată zona colinelor. Li­ Mai mull de jumătate din supra­ rui număr In porcul naţional a ajuns Numărul speciilor din colecţia şllinp- părut demult din fauna multor ţâ ri: O In cursul unui exerciţiu dc lansa­
a dat dovadă dc o rezistenţă cel puţin nele specii dc vinul au sulerit dca- lala acestui pure naţional este aco­ I q vreo 500 exemplare. Aci esfe lăs- lică a acesluj parc s-a mărit mult In Jn ţara «rvooslra a pierit mm lir/uu, pe re cu paraşuta, tînăra Lillian Wilkc din
perită cu păduri, mujorilalea de răşi-
egală cu aceea a automobilelor clasice xcmenca un regres (capra neagră în pindil ecotipul cel mal reprezentativ anii regimului noslru democral-poixi- la m ijlocul secolului X V III. Acesta localitatea Tolcdo (Ohio), a fost prota­
Retezat 51 Pa ring, cerbul şi căprioaraI nuase (molid şi pin monlan), iar pe gonista unei întîmplâri neobişnuite. Să­
construite din metal. El prezintă îndeo­ al caprei negre carpatine, considerată /a r; — dc la 220 specii in unul 1955 nu a supravieluit decit inlr-un numftt
sebi avantajul că este extrem de uşor datorită recoltărilor ncralionale şi restul se întind păşuni alpine, stin- rasa gcoqrallcă sau subspecia cea mai la aproape 550 in prezent. nti.c, in codrii de la Eialoweja (R. P. rind cu paraşuta dc la o înălţime dc 2.000
(greutatea sa nu depăşeşte 552 kg.) şi braconajului. cării şi grohotişuri neproductive. superioară din lume datorită unor ca- Colectivul dc cercetători silvici ai Polonă), Caucaz (U.R.S.S.) şi ia ţnrul m. era aproape să ajungă pc pămînt, cînd
poate să atingă viteza de 208 km. pc Cele două rezervaţii naturale; Pe supralata acestuia se păstrează, lităfi cxceplionaJc, lapt cc prezintă acestei sUifiuni întreprinde cercetări şi marilor lacuri (S.U.A.). s-a pomenit că a rămas agăţată de fi­
oră. Un dispozitiv special permite re­ Parcul naţional Retezat (I935f şi Pă­ In larmă naturală şi orig in a lă, măr­ un deosebit interes şliin lilic. Alături experimentări In legătură cu cultura In 1958, tara noastră a adus din rele electrice ale stâlpilor de telegraf.
glarea volanului, a pedalelor dc am- durea Defan din jurul Devei f 19-10j turiile nevătămate ale perioadei gla­ de aceasta mai trăiesc: mistreţul, că­ speciilor exotice de interes forestier R P. Polonă un zimbru de 5 ani îm­ Abia după două ore, întrcrupîndu-se cu­
breiaj, a frîuci şi a acceleratorului după au purtat simbolic titlu l de monu­ ciare (căldări, custuri, iezere şi mo- prioara, ursul, jdetul, risul ş.a. Mal precum şi cu cxfindcrca acestora In preună ou femela sa l«n vlrslă de 7 rentul de înaltă tensiune care circula
statura şoferului numai prinir-o simplă mente ale naturii“ deoarece In reali­ renej, neasemuitul pitoresc al văilor, pol li jn liln ite dilerile specii de pă­ producţie. ani. Aceştia s-mt Im ulUl şi Împreună prin aceste fire, Lillian Wilkc a putut fi
eliberată.
apăsare pe un buton. tate nu s-au bucurai de nici o protec­ culm ilor şi piscurilor, peisaje gran­ suri : acvila imperială, ga iţa de Culturile de bambus şi varieta­ cu cele 2 temele Aduse tot din R. P.
ţie specială, in trecui. dioase de cea mai autentică sălbăticie munte, ctocîrfiQ de munte, ierunca. tea dc magnolii slnt vestite, în toată Polonă, numără In total 9 exemplaire. © Lozinca Asociaţiei naţionale a po­
Din 1950, încoace, au losl puse sub PARCUL DE V ÎNĂTOARE CU sesorilor dc chelii din Franţa, fondată
Inimă şi plămini ocrotire un număr de 22 rezervaţii CERBI DE LA VALEA LUNGA (Brad) în anul 1957 sună astfel: „Chelul zîm-
beşte în orice împrejurare". Ţinuta
naturale cate totalizează o suprulală
de 17.815 lieclare, aproape ţoale liind este amenajat în pădurea de fag şl membrilor Asociaţiei sc compune din­
stejar la vreo 7—U km vest de co­
transplantaţi in sectorul loreslier. Asllcl, rezerva­ muna Luncoiul de )os, pe holarul tr-o haină de culoare albastru-dcschis,
ţiile naturale din reg Hunedoara re­ acesteia. cu garnitură roşie, şi o togă aruncată
Un medic japonez, profesorul Kcnji prezintă, a lil ca număr cit şi ca su- In această re zer val ie dc aproape pe umărul stîng. Dacă Ic-a mai rămas
Kawamura, de la Facultatea din Kyoto, pralată, aproximativ 25% din monu­ 800 ha sini ocrotiţi cetbul carpatin, o şuviţă dc păr aceasta sc poartă lun­
a reuşit să transplanteze unui cîinc o mentele naturii ale RP.R. cerbul lopălar şl căprioara, numărul gă, pentru a flutura în vînc. De aseme­
inima şi doi plămâni. Animalul a trăit In alură de liota şl launa reze.rvo- acestora rldicindu-se la aproximativ nea, este obligatorie purtarea unei
46 dc orc după operaţie. llllo r, mal sini conservate pe cuprin­ 100 exemplare. bărbi... compensatorii.
După părerea profesorului Kawamu­ sul regiunii şi diferite specii dc plante M ullonii colonizaţi aci din Cehos­ O Recent, s-a deschis la Blackpool
ra este mai uşor dc transplantat inima sau animale rare ori pc cale de dis- lovacia au pierit. (Anglia) un congres naţional al polîţ*.«-
odată cu piămîniî decît inima singură. /x/rilie, importante din /xmet de ve­ Acest parc, înzestrat fn interior cu iilor, la care an participat şi numeroşi
Prin grefarea inimii şi plămînilor pc un dere ş liin lilic sau cultural-educativ diicrile Instalaţii de cultura vinutu- invitaţi din străinătate. Primul punct —
animal, acesta capătă două inimi şi pa­ Rezervaţiile nulutale ocrotite sini tui, este deosebit de interesant şt neprevăzut pc ordinea dc zi a congresu­
tru plămîni. In decurs de trei ani s-au deosebit dc variate. Le vom aminti Instructiv. lui a fost descoperirea hoţului emblemei
făcut asemenea grefe unui număr de 35 pe tind, pe liecare. Ing. IACOD TRAI AN acestei adunări a poliţiştilor. Steagul
de cîini care au supravieţuit în medie Parcuri. cercetător ştiinţific CMN din care trebuia înălţat în mod solemn La
peste 20 de orc dc la operaţie. RETEZATUL este primul parc na- 3 DINTRE ZIM BRII D IN REZER VAŢIA HAŢEG JED £)£ CAPRĂ NEAGRĂ Academia R.P.R. şedinţa dc deschidere, dispăruse...