Page 13 - 1964-07
P. 13
Pag.’ 4 Drumul socialismului Nr. 2960
LA ABWBBSAHA
DE PESTE HOTARE A l g e r i e i
Din largul Meditersnei, Algerul se eliberare naţională de Ia 5 iulie, sub
vede ca o îngrămădire de perle risi conducerea eroului naţional Abdel
pite pe ţărm sub lumina portocalie a Kader.
soarelui A fricii de nod. Dc cum Cunoscînd năzuinţele poporului al
debarcă în port, călătorul străin este gerian, Frontul de Eliberare Naţiona
Tovarăşul Gogu Rădulescu încheierea sesiunii întîmpinat de un uriaş panou alb, lă din Alger arăta în programul sau
adoptat în 1962 că „lupta pentru in
P R E Z E N Ţ E R O M Î N E Ş T I cu inscripţia : „Yahia Djtzair" („Tră dependenţa naţională va fi urmată de
iască Algeria"). Pretutindeni pe stră
îsi continuă vizita în Italia Comitetului special zi şi bulevarde flutur? în briza răco o revoluţie democratică populară".
Călăuzit de acest principiu, guver
roasă a mării, drapele naţionale. Gru
î N S T R Ă I N Ă T A T E al 0. N. U. puri de cetăţeni discută vesel, cu tem nul Algeriei independente a adoptat
GENOVA 4 (Agerpres). — maşini, şi Mihail Petri, adjunct al mi peramentul cunoscut al oimenilor din o scrie de măsuri, printre care refor
După vizitarea principalelor unităţi nistrului comerţului exterior, au ple sud. ma agrară, reforma învâţâmîntului,
de producţie ale grupului Fiat din To* cat la Genova. Aici, s-au întîlnit cu NEW YORK 4 (Agerpres). — Algeria este în sărbotoire. Poporul naţionalizarea unor mijloace de pro
La New York şi-a încheiat sesiunea
tino, Gogu Rădulescu, vicepreşedinte Arnaldo Giannini, preşedintele şantie VIENA 4 (Corespondentul Ager- dinar şl ministru plenipotenţiar al Comitetul special O.N.U. pentru exami algerian serbează astăzi cei de-a doua ducţie etc. menite sa ridice nivelul dc
relor navale „Ansaldo" şi cu directorii preş St. Deju, transmite) trai a) poporului. A intrat în func
al Consiliului de Miniştri al R.P. Ro R.P. Romîne In Ceylon, a lost pri narea aplicării Declaraţiei cu privire la aniversare a independenţe sale. Ghi
generali de Vito şi de Roşa. Sîmbătă, Ansamblul „Rapsodia Romînă", mit h 2 iulie de către d-na Siri- ţiune uzina de laminate de la Oran,
mîne, împreună cu Ghcorghc Radoî, acordarea independenţei ţârilor şi po dul care mă însoţeşte, un tînăr ne
oaspeţii romîni au vizitat şantierele de care a sosit In Austria după ce a mavo Bandaranaike, prim ul mmis- cca mai mare din Africa de nord. In
ministrul Industriei construcţiilor de construcţii navale. dat o serie dc spectacole în mai tru al Ceylonului. Convorbirea care poarelor coloniale (Comitetul celor 24) obişnuit de vioi, îmi povesteşte de luna octombrie 1963, au fost luate
deschisă la 25 februarie a.c. In cadrul
multe lari ale Europei, a cucerit cu a avut loc cu acest prilej s-a des- acestei sesiuni Comitetul special a adop moştenirea pe care a lăiat-o acestei măsuri caic reglementează transferu
ţări îndelungata perioadă de domina
muzica si dansurile sale, cu mi lâşurat Intr-o atmosleră cordială. tat hotărîrl în problemele Adcnului, ţie străina. Proporţia analfabeţilor era rile de capital în străinătate. Consti
tuţia ţării care a proclamat
Algeria
M inistrul R.P. Romine In Cey
Vizita parlam entarilor româna nunatele costume naţionale publi lon a participat in aceeaşi zi la Maltei, A fricii de sud-vest, Rhodesiei de de 80—90 la sută din numărul popu Republică Democratică şî Populari a
cul spectator din Viena, oraşul mu
sud, Guyanei britanice şi teritoriilor de
laţiei. Ţărănimea se afla într-un stadiu
în ÎL I®, Ii! ani gas* ia zicii şi qI teatrului. lăcut ceremonia deschiderii sesiunii par sub tutela portugheză. Prin hotăririlc care nu-1 depăşea pe cel al feudalis consfinţit drepturi egale în faţa legii
pentru toţi cetăţenii.
Televiziuneo austriacă a
lamentului ceylone2.
sale, Comitetul a urmărit să determine
mului timpuriu. Uriaşele bogăţii sub
înregistrări pentru o emisie de 30 Societatea „New Arts Theaire", pe colonialişti să îndeplinească Declara terane ale ţării nu erau valorificate, Algerienilor le place să spună că
SOFIA 4 — Corespondentul Ager- lare, Ekaterina Avramova, vicepreşe de minute, spre a oieri şi telespec care colaboreaz.ă cu Institutul Ro- ţia cu privire la acordarea independen Salariile muncitorilor băştinaşi repre sînt urmaşii lui Abdel Kader — eroul
pres C. Linte transmite : dinta Biroului Adunării Populare, Min- tatorilor aspecte de la spectacolul min pentru Relaţiile Culturale cu ţei ţărilor şi popoarelor coloniale, adop zentau, în cele mai fericire cazuri, ju naţional, care dorea pace cu toate po
Sîmbătă delegaţia Marii Adunări cio Mincev, secretar al Prezidiului Adu ansamblului romîn. Reporterii ra- Străinătatea, a organizat viziona tată de Adunarea Generală în anul 1960. mătate <l:n cele pe care le primeau poarele cu condiţia ca patrie» lui să î
sc recunoască independenţa. La
cea
Naţionale a R.P. Romînc, care se află nării Populare şi preşedinţii comisiilor diodituziunii au pregătii şi ei o emi rea film ului romlncsc „Tinere ta munc • străini. Istorii poporului
permanente. siune cu selec(iuni din spectacolul lente1' şi o expozifie de reproduceri nostru, .ni spune însoţitorul sc poa de-a doua aniversare a independenţei
in vizită în R P. Bulgaria a avut o „ Rapsodiei Romîne după lucrări ale unor pictori jo- sale Algeria se poate mîndrî cu fap
întâlnire cu membrii Biroului Adunării A fost de faţă loan Beldean, ambasa Sîmbătă dimineaţa, (membrii an te exprima în treî cuvinte : „lupta tul că promovează o politică de în
dor extraordinar şi plenipotenţiar al minl. La aceas/ă manifestare au N. S. Hruşciov pentru independenţi". Intr-adevăr, în
Populare a R.P. Bulgaria şi preşedinţii R.P. Romîne la Sofia. samblului „Rapsodio Romînă" au participat oficialităţi ceyfoneze şl că din secolul patru înaintea erei noas ţelegere între popoare, de relaţii eco
comisiilor permanente. plecat cu trenul spre patrie. membri al corpului diplomatic. Cu nomice, comerciale, politice şi cultu
In aceeaşi zi delegaţia a făcut o vi tre, istoria aminteşte de triburile nu-
Oaspeţii au fost întîmpinaţi la Adu zită lui Ghcorglii Petkov, preşedintele ★ această ocazie, m inistrul Rp. Ro a părăsit Norvegia midite, strămoşii actualilor berberi, rale cu toate ţările. In drumul său
narea Populară de Kerdinand Kozovski, Comitetului Executiv al Consiliului COLOMBO 4 (Agerpres). — mîne in Ceylon a rostit o scurtă care luptau împotriva romanilor. După spre realizarea ţelului propus — acela
preşedintele Biroului Adunării Popu Popular al oraşului Sofia. Aurel Ardeleanu, trimis extraor cuvintarc. OSLO 4 Trimisul special Agerpres, C. ce a fost transformat într-o colonie de a construi o societate a egalităţii
Alexandroaie, transmite: romani, actualul teritoriu al Algeriei sociale, poporul algerian mai are nu
In dimineaţa zilei de 4 iulie, delega a căzut sub stăpînirca araba în se meroase lucruri de realizat, multe
piedici de trecut. Istoria mărturiseşte,
fl o r e n ţ a C s s r a f e r î n j a mesei Sărbătorirea Zilei independenţei S.U.A. ţia sovietică condusă de N. S. Hruşciov, colul 7, iar în anul 1532 iu venit tur însă, că un popor liber este în stare
în
cii care au transformat caiifatul
preşedintele Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S., care, la invitaţia guvernului provincie a imperiului otoman. In dc adevărate minuni. Iar oamenii a-
WASHINGTON. — La 4 iulie în la Philadelphia pe locul unde, în anul 1830, cînd oştile regelui fran ccştia veseli şi plini de temperament
S.U.A. s-a sărbătorit Ziua indepen urmă cu 188 dc ani, a fost semnată Norvegiei a făcut o vizită oficială în îşi serbează azi independenţa.
r o t u n d e E s i - V e s i denţei. Cu acest prilej secretarul de Declaraţia asupra independenţei. Tot această ţară, a părăsit portul Gslo la cez Carol al X-lea se prjgăteau să-şi C. BENGA
stat, Dean Rusk, a rostit o cuvîntare în acest oraş a avut loc o paradă a bordul navei „Başkiria“ . sărbătoreasca victoria dup! cucerirea Trimis special al Agerpres
La plecare, primul ministru a! Norve
FLORENŢA 4 (Agerpres). — internaţionale privind dezarmarea în cursul unei ceremonii organizate tineretului. giei Einer Gerhardsen, şi N. S. Hruş Algerului, izbucneşte marra luptă de la Alger
în cadrul celei de-a IX-a Conferin ncrală şî totală, precum şi probleme ale ciov au rostit cuvîntărî.
ţe a mesei rotunde Est-Vcst au început relaţiilor economice Est-Vest.
la 4 iulie şedinţele de lucru. Deschide Deschizînd lucrările conferinţei, pri
rea oficială a conferinţe) a avut loc marul oraşului Florenţa şi-a exprimat Partidul republican
vineri. La lucrările ei participă repre speranţa că cea dc-a IX-a Conferinţă
zentanţi ai vieţii publice şi oameni dc a mesei rotunde va contribui la cău înaintea congresului de la San Francisco Cum este aplicată legea drepturilor civile în S.U.D.
ştiinţă din 17 ţări europene printre tarea căilor concrete spre realizarea
unei dezarmări generale şi totale. El a incidente cînd negrii au Intrat în restau
care şi din partea R.P. Roniinc. WASHINGTON 4 (Agerpres). - bătălia decisivă, folosind problema legii W ASHINGTON 4 (Agerpres). - ceput să fie aplicată în statele din sud,
subliniat necesitatea folosirii fondurilor Casa Albă a anunţat că preşedintele întimpinînd în general mai puţină re rantele segregate. Charles Wellncr, mem
Participanţii la conferinţă discută cheltuite pentru înarmare în vederea Campania preelectorală în cadrul asupra drepturilor civile. Partizanii săi zistenţă, decît se aştepta, din partea bru al Camerei reprezentanţilor din
probleme legate de atenuarea încordării dezvoltării economice. partidului republican intră, începînd vor încerca în sinul comisiei de redac Johnson l-a numit pe A rthur Dean, ju cercurilor segregaţioniste. Li Birming- Georgia, pînă de curînd scgrcgaţîonist
rist şi fost delegat la conferinţa pentru
de săptămîna viitoare, în faza finală, o tare a programului, dominată dc spri convins, a declarat ca a acceptat „ver
dată cu începerea redactării programu jinitorii lui Goldsvater, să obţină adop dezarmare de la Geneva, ca şef al comi ham, Alabama, unde în trecut au avut dictul naţiunii". La New Orlcans 250 de
lui partidului dc către *0 echipă de ex tarea ţinui text extrem de sever care* tetului naţional al cetăţenilor pentru loc violente ciocniri rasiste, grupuri dc oameni de afaceri au semnat o declara
negri au putut iua loc în restaurantele
întrevedere Chomhe— Kasavuhu perţi, în vederea prezentării acestuia să ceară candidatului republican la pre relaţiile intcr-rasiale. Acest comitet va şi cafenelele pină acum rezervate albi ţie în care cer respectarea legii.
lucra in strinsă legătură cu Leroy Col-
convenţiei partidului, care se va deschi şedinţie nu numai să asigure punerea în
de la 13 iulie în oraşul San Francisco. executare a legii, dar să apere, de aseme lins, fost guvernator al statului Florida, lor. Proprietarii de hoteluri din Bir- Dr. Miles Smith, preşedintele Asocia
LEOPOLDVILLE 4 (Agerpres). — tăţii, se arată că Chombe a prezentat In legătura cu aceasta, agenţia France nea, constituţionalitatea, ceea ce nu va care a fost numit directorul acestui nou mingham au publicat un comunicat în ţiei naţionale pentru propăşirea popu
Fostul preşedinte katanghez, Moisc preşedintelui republicii un raport cu Prcsse a transmis un comentariu, în care putea fi acceptat de partizanii senatoru comitet creat pe baza legii drepturilor care îşi afirmă dorinţa de a da ascul laţiei de culoare din Georgia este de
Chombe, care timp de cîteva zile a des privire la misiunea ce i-a fost încredin scrie, printre altele: „Guvernatorul sta lui din Arizona. Discuţiile în şedinţa civile. tare noîi leg». Nici la Montgomery, ca părere că această schimbare de atitudi
Noua lege a drepturilor civile a în
pitala statului Alabama, ou s-au produs
făşurat la Leopoldville consultări cu ţată. După cum menţionează agenţia tului Pcnnsylvania, Scranton, este hotă- plenară vor fi axate pe aceste puncte ne poate avea la bază şi considerente
caracter de informare în vederea con France Prcsse, comunicatul arată, dc rît să continue pînă la capăt o luptă şi speranţa lui Scranton este de a pro electorale. Voturile negrilor vor cîntări
stituirii unui guvern de tranziţie, a asemenea, că ,,preşedintele Kasavubu compromisă pînă în prezent de începu voca defecţiuni suficiente înaintea pri acum mai greu în sud şi oamenii poli
avut sîmbătă dimineaţa o întrevedere a exprimat m ulţum iri lui Chombe tul tardiv al campaniei sale". mului tur de scrutin pentru a împie tici locali vor trebui să ţină seama dc
cu preşedintele Kasavubu. pentru rapiditatea cu care şi-a înde Potrivit agenţiei, „Scranton intenţio dica pe adversarul său să obţină cele Avocatul Mark Lane acest factor. Pe de altă parte comerci
Intr-un scurt comunicat dat publici plinit misiunea1*. nează să declanşeze la San Francisco 655 de voturi necesare învestiturii sale. anţii albi au putut constata, in dcti'i-
mentul lor, că tulburările rasiale nu sînt
Această tactică, folosita în 1952 pentru
a se obţine desemnarea generalului Eî- audiat de ,,ComisiWarren“ propice comerţului.
senhower, a năruit speranţele senatoru Este drept, însă, că s-au produs şi o
EVOLUŢIA CRIZEI CIPRIOTE vorit în rîndurile delegaţilor. W ASHINGTON 4 (Agerpres). - (unde se presupune că sc afla asasinul), serie de manifestări ale unor rasişti care
lui Robert Taft, pînă atunci marc fa
la etajul VI al depozitului
de cărţi
nu vor să ţină seama de noile realităţi.
„Comisia Warrcn" însărcinată de pre
guvernatorul
Astfel,
George Wallace,
său — continuă . France
La nudul
ta cu privire la asasinarea.preşedintelui
Presse — dl. Goldwater,. deşi. se bizuie şedintele Johnson să întreprindă anche au declarat că aceasta era o carabină statului ‘Alabama, a declarat câ va con
germani Mauscr, de calibru 7,65. Lane
mult pc sprijinul senatorului Dirkscn, Kcnncdy, a audiat vineri, în şedinţă pu a declarat că după părerea lui este în tinua „lupta" împotriva desegregaţie» şi
O CĂLĂTORIA LUI MAKARIO S IN NORD-VESTUL CIPRULUI asupra problemei cipriote. Ele au fost unul din partizani» ce» mai activi ai blică, pc avocatul Mark Lane, care a doielnic ca poliţişti cu experienţă să a refuzat să ia parte la conferinţa con
provocate dc către o manifestaţie orga vocată de preşedintele Johnson pentru
O MESAJUL LUI U THANT ADRESAT LUI FAZIL KUCIUK ® INCI adoptării legi» asupra drepturilor civile, susţinut în mai multe rînduri nevino nu poată face deosebirea între o armă
nizată de elemente dc extremă dreaptă. este neliniştit in mod vizibil de evolu italiană şi una germana, avînd calibre luarea dc măsuri în vederea aplicării
DENTE IN PARLAMENTUL GREC Manifestanţii s-au îndreptat spre par ţia acestei probleme. Este adevărat, el văţia lui Harvey Lee Oswald. diferite. legii.
nou
Avocatul Lane a susţinut din
lament, încercînd să pătrundă în sala a declarat că va apăra aplicarea legii, afirmaţiile sale, făcute cu prilejul audie
NEW YORK 4 (Agerpres). - restabilirii liniştii şî ordinii. El a preci unde avea Ioc şedinţa parlamentului. dacă va fi ales preşedinte, dar nu va rilor de la 4 martie, cu privire la îm
Vineri secretarul general al O.NU., zat ca întîlnirea sc va desfăşura sub pro Poliţia şî pompierii au intervenit pen merge mai departe mai ales că el a vo prejurările asasinării preşedintelui Ken-
U T lunt, a avut la New York o între tecţia trupelor suedeze din cadrul for tru a-i împrăştia, dar cîţiva tineri au tat în Senat împotriva adoptării acestui nedy.
vedere cu generalul Thinuyya (India) ţelor internaţionale O.N.U. reuşit să pătrundă în parlament, unde text important. Dacă el va fi desemnat Cînd î-a fost prezentată arma cu care
noul comandant al forţelor Naţiunilor ic au molestat numeroşi deputaţi. A urmat drept candidat republican eficacitatea sc bănuieşte că a fost împuşcat preşe
Unite din Cipru. Potrivit agenţiei NEW YORK 4 (Agerpres). — apoi o mare dezordine, care a dus la dintele, el a atras atenţia membrilor co
France Prcsse, U Thant l-a prim ii şi pe La New York a fost il.u publicităţii încăierări între deputaţi. campaniei sale împotriva lui Ly»»don misiei asupra faptului că pe ca sînt gra
ministrul afacerilor externe al Ciprului, mesajul secretarului general sl O.N.U., In cele din urmă, poliţia a reuşit să Johnson ar putea fi slăbită dc reper vate cuvintele „carabină italiană", ca
Spiros Kiprianu, aflat în prezent la New U Thant, către vicepreşedintele Repu restabilească ordinea. Potrivit agenţiei cusiunile votului său negativ dîn libru 6,5" şi a adăugat că ofiţerii de
York. Se relatează că U Thant a discu blicii Cipru. Fazii Kuciuk. In mesaj, U UPI, nouă persoane, printre caic mi- Senat" poliţie dîn Dallas, care au găsit arma
tat chestiunea plecării lui Thimayya în Thant arată că acuzaţiile aduse de Ku- nistiul muncii al Greciei, G. Bakatse-
Cipru pentru a-şi lua în primire postul, cîuk înalţilor funcţionari ai O.N.U. în los, şî cinci deputaţi au fost răniţi. Au
plecare care va avea loc la 6 iulie. Cipru care „ar favoriza'* pc ciprioţii fost operate arestări.
La 4 iulie Departamentul de Stat al greci sînt „nefondate şi inacceptabile". La reluarea dezbaterilor, primul mi Aldo Moro însărcinat cu formarea
S.U.A. a anunţat că la cererea preşedin „Puteţi fi sigur, se spune în mesaj, că
nistru Papnndrcu a arătat că vinovaţii
telui Johnson, fostul secretar dc stat voi face tot ce îmi va sta în putinţă de acest grav incident vor fi pedepsiţi.
american, Dean Acheson, va pleca du pentru a ajuta minoritatea turcă din Ci La rîndul său, liderul Ere. Panayotis noului guvern italian
minică la Geneva pentru a lua parte pru şi tuturor ciprioţilor să se întoarcă Kancllopouîos, a criticat această maiT»-
la convorbirile dintre mediatorul pe calea convieţuirii paşnice, normale. fcstr.ţie, subliniind că partidul său nu ROMA 4 (Agerpres). — partidele chemate să formeze major'ta-
O.N.U. din Cipru, Săltări Tuomioja, Va asigur că operaţiunea O N.U. în Ci este dc acord cu asemenea acte. După încheierea întrevederilor în ca tca vor trebui să facă „dovada capaci
şi reprezentanţii Greciei şi Turciei în pru va fi continuată în scopul menţi tăţii lor, asumîndu-ş» întreaga răspun
După cc s-au reluat dezbaterile, Pa- drul cărora a avut consultări cu dife
legătură cu criza cipriotă. nerii integrităţii Ciprului şi nu va ser ri’;- personalităţi politice în vederea so dere".
ir vi nici unui interes special. Neg cu cea pandreu a informat parlamentul des luţionări» crî/.ei dc guvern, preşedintele După cum sc ştie, Moro a fost consi
NICOSIA 4 (Agerpres). — mai marc hotârîre că misiunea O.N.U, pre rezultatele recentei sale călătorii la Repuhi.'rii italiene, Antonio Scgni, l-a derat dc reprezentanţii celor patru par
Preşedintele Ciprului, Makarîos, care în Cipru ar fi „unealta cuiva*'. Washington şi Paris, »»ndc a avut con prim it vmerî scara pc Aldo Moro în- tide majoritare, drept cel mai indicat
întreprinde în prezent o călătorie în re Textul mesajului a fost înmînat repre vorbiri în problema cipriotă. El a spus crcdinţîndu-i formarea noului guvern. pentru a forma viitorul guvern, Agen
giunile dtn uord-vcstu! Ciprului, unde zentantului permanent al Ciprului la că în prezent nu se pronunţă pentru Liderul democrat-creştin a acceptat să ţia France Prcsse relatează că Moro a
în ultimul timp au avut loc incidente U.N.U., Zenon Rossidcs, care să-l facă tratative diiectc grcco-turcc în proble formeze noul guvern cu rezerva de a declarat că nu este necesar să aştepte COSTA RICA. O demonstraţie pe străzile oraşului San Jose. Demon
între cele două comunităţi, s-a întreţi să parvină Iui Kuciuk. O copie a fost ma Ciprului, şî că nu este de acoi‘d cu da un răspuns definitiv după consul rezultatul dezbaterilor Comitetului Cen stranţii cer sporirea salariului minimal cu 25 la sută, înfăptuirea reformei
nut vineri cu locuitorii satului Piyenia data şi reprezentantului Turcie» la planul de împărţire a insulei, afirmînd tările pe care le va avea cu diferite per tral al Partidului Socialist Italian pen agrare, respectarea mişcării sindicale.
dîndu-le asigurări că guvernul cipriot O.N.U., Orhan EraIp, care înmînasc lui că aceasta ar însemna pentru insulă o sonalităţi politice. tru a accepta misiunea cc i-a fost acor
va întreprinde măsurile necesare pentru U Thant telegrama lui Kuciuk. După încheierea convorbirilor cu data dc şeful statului. El a menţionat
restabilirea păcii în această regiune. Ma- ★ reîntoarcere la starea dc război. Pri preşedintele republicii, Aldo Moro a de că intenţionează să acţioneze rapid, de
karios a subliniat că liderii celor două ATENA 4 (Agerpres). — mul ministru grec şi-a exprimat păre clarat: „îm i dau perfect dc bine seama aceea a început tratativele cu reprezen
comunităţi din această legiune au că Agenţia France Prcsse relatează că rea că completa independenţă a Cipru de dificultăţile situaţiei economice, so cialist, social-dcmocrat şi republican în Retragere semnificativă
tanţii partidelor democrat-creştîn, so
zut dc acord să se iniîlnească pentru a vineri în Parlamentul grec s-au produs lui ar putea fi asigurată numai prm ciale şi politice ale ţării". Tocmai în
încerca să găsească o soluţie în vederea unele incidente cu prilejul dezbaterilor Uniunea cu Grecia. faţa acestor dificultăţi, a menţionat el, vederea formării viitorului guvern.
Sultanul din Pudhli, şase principali fonda lost relu’/ute si in conse-
preşedintele Consiliului tori ai e». La crearea ei cinlu am declarat ieşi
ledcial şi şelut delega pas şi o bază spre in rea sultanatului Fadlvl
am crezut câ va /i
un
Astăzi: ALEGERI IN MEXIC
ţiei Federaţiei Arabici
din federaţie.
supravegherea
turnului, a arătat că
s c u r f măsurătorile făcute în acest an s-an silă la putere de 25 dc anî, precum şi al de sud la conlerinfa dc dependenta statelor in ră. u spus sutlanuf, \ Ot
La întoarcerea In Ia
la Londra pentru viito
încheiat
irccut
cu rezultate surpiinzătoaic,
cluse in ea. Au
deoarece s-a constatat că turnul s-a C1UDAD DE MEX1CO 4 (Agerpres). Partidului popular socialist şi Partidu rul constituţional al u- insă şase ani lată să continuu iupta pentru
13.5CC.OOO de cetăţeni mexicani, băr
înclinat cu 6 zecimi dc milimetru mai baţi şi femei, vor alege astăzi duminică lui autentic al revoluţiei. Ordaz a de cesfe/a. a părăsit lucră se li realizai ceva in indei)cndcn(a sultanatu
puţin decît în aceeaşi perioada a anu pc noul preşedinte al republicii şî vor clarai că va continua politica picdecc- rile conferinţei si fi ar est sens. Relcrindu-sc lui meu. Inlr-o scri
BOGOTA. — M iniştrii guvernului în Austria, Belgia. Olanda, Elveţia şi lui trecut. desemna pe cei 178 de deputaţi şi 60 dc sorului său Lopez Miteos. anunţat cei sultanatul In poziţia celorlalţi soare adresată minis
preşedintelui Guillernio Lcon Valcncia Franţa. Dacă ritm ul actualei emigrări LONDRA. — Intr-un articol publi senatori, care vor constitui noul con Gonzalcz Torres este membru al Parti Fadhli nu va moi tace şcici. emin şi sultani trului coloniilor al An
şi-au piezentat demisia colectivă şefu continuă, pînă la sfîrşitul anului cat în ziarul medical „The Lancct" gres federal. Numai doi candidaţi soli dului opoziţîonist Acţiunea naţională al parte de acum înainte gliei, Ahmed Abdulfa
lui statului in vederea deschiderii noii 100.000 de turci vor lucra în ţările prof. John Yudkin, conducătorul sec cită voturile pentru a succeda lui Adol- cărui preşedinte a fost între anii 1959- din federaţie. a explicat poziţia sa
sesiuni parlamentare la sfîrşitul lunii din Europa occidentală. ţiei dc nutriţie şi dietetică a Univer fo Lopez Matcos, al cărui mandat dc 1962. Reprezentant al cercurilor dc In drum spre Cairo, Notă externă lată de conlcrintu rle
iulie. Preşedintele Valcncia va cerc, H AN O VR A. — Tribunalul din H i- sităţii din Londra, subliniază că, după şase ani expiră la 1 decembrie: fostul dreapta, Gonzalcz Tories preconizează sultanul Ahmed Abdul- la Londra şi mohvc.ie
probabil, m iniştrilor să rămînă la novra, însărcinac cu judecarea fostului părerea sa, cauzele reale ale bolilor dc ministru de interne Gustavo Diaz Ordaz în domeniul extern ruperea relaţiilor cu la s-a oprit la Roma pentru care a purăsit-o.
posturile lor. Conform prevederilor nazist Riclnrd Nitschke şi a altor pa inimă sînt consumul cxageiat de za şi juristul Jose Gonzalcz Torres. unde intr-o declaraţie Scrisori similare a ari le
constituţionale, viitorul cabinet co tru foşti nazişti, vinovaţi dc asasina hăr, nu îngrăşarca peste măsură, Yud- Gustavo Diaz Ordaz sc bucura dc Cuba, iar în domeniul intern se opune oficială a explicat cau din lederafie, Ahmed sa I liderului Partidului
lumbian va avea aceeaşi componenţă rea la Wlodawa a peste 7.000 dc evrei kîn a arătat că rezultatele cercetărilor sprijinul Partidului revoluţionar insti intervenţiei statului în viaţa economică zele pentru care a pă Abduun a a rural că a- laburist, Harnici W»7-
politică ca a guvernului demisionar şi şi prizonieri de război sovietici, a ho- sale asupra unui număr dc 70 dc băr tuţional, partid guvernamental care se a ţării. răsit conlerinfa de la ceştiir, in cca mai marc son, şt secretarului ge
anume 50 Ia sută membri ai Parti t.irît vineri să se deplaseze în Izracl baţi în vîrstâ între 45 şi 66 de ani, Londra Această conle- parte, sinf adjuncţi ai nerat al O. jV. U.,
dului liberal, 50 la suta mcmbii ai pentru a asculta declaraţiile unor mar supuşi unui regim dietetic, au demon rinlă, a spus ci, „nu „consilierilor" britanici U Thant.
partidului conservator şi un militar. tori in viaţă. strat că consumul cxageiat dc zahăr este decit o conspiraţie din statele lor, \>enifi Numeroşi observa
la conferinţă Iară a H
TOKIO, — Asupra regiunilor dîn Nu a fost încă fixată data reluării constituie cauza reală a bolilor dc După vizita lui Smith la Pretoria In scopul exterminării primit îm puterniciri din tori politici dih Londra
inimă.
nordul celei mai mari insule japoneze dezbaterilor. SALISBURY. — La Salîsbury s-a elementelor naţionale partea populaţiei băş si din tarile arabe ou
H.anshu — s-au abătut mari ploi to PISA. — Faimosul turn înclinat anunţat oficial câ încă 50 de africani teia, au fost restabilite acum cu Rhode din A robia de suc/". tinaşe. început să vnrheay a
renţiale. In cîteva regiuni ale prefec din Pisa, care în cei aproximativ 600 SALISBURY 4 (Agerpres). — sia dc sud". El a mai arătat că în cursul Prin intermediul ei, a despre eşecul conterin
turi» Yamagata, numai în cursul zilei dc ani ai existenţei sale a constituit au fost arestaţi pc baza prevederilor După tratativele purtate cu Versvo- săptămînîi viitoaic se va încheia un spus in continuare sui Sulianui Ahmed Ab- iei de la Londra c.a des
legilor antidemocratice din Rhodesia
dc 3 iulie au căzut pînă la 300 mm. marea atracţie a acestui oraş italian, a dc sud. După cum transmite agenţia erd şi cu alte autorităţi ale guvernului acord dc colaboraic economică între nul, Anglia „intenţio dulla a arătat apoi că pre un lapf Qpronpe sin
precipitaţii. Inundaţiile şi alunecările început să-şi încetinească mişcarea sa Rcutcr, 93 dc fruntaşi politici africani din Republica Sud-Africană, primul mi cele două ţări. Ian Smith a spus că a nează să crcc/.c o ba a prezentat conferinţei gur. din moment r »
de teren au adus daune sutclo» dc casc. de înclinaţie. din această ţară, printre care şi lide nistru al Rhodesiei dc sud, Ian Sinith, discutat „în treacăt" cu Vcrwocrd pro ză legală pentru men dc la Londra un me chiar unul din fonda
au distrus multe căi ferate, şosele şi Intr-o declaraţie făcută la Pisa, Sil rul naţionalist, Joshua Nkomo, sînt s-a înapoiat la Salîsbury în seara zilei blema declarării unilaterale a indepen ţinerea bazelor sole morandum In care a torii principali gi Fede
culturi de cereale. militare din această cerut aplicarea rezolu raţiei Arabici dc sud
vio Ballarin, inginerul însărcinat cu întemniţaţi. dc 3 iulie. Intr-o declaraţie făcută zia denţei Rhodesiei de sud. Rcferiudu-sc
ANKARA. — Dîn cauză că nu pot riştilor pc aeroportul din Johanesburg, la aceeaşi problemă, primul ministru regiune". Cu regret ţiilo r O N U ., organiza condamnă guvernul bri
găsi dc lucru în propria lor ţară, circa Ian Smith a declarat că în urma con anual holărireo dc a rea de olegerl In toa tanic pentru „intenfin
S00 dc muncitori părăsesc în flecare rhodesian a declarat că dispune de ma mă retrage din Fede te statele federaţiei şi sa de a folosi această
săptămîna Turcia. Jn prezent, aproxi P e s e u r l vorbirilor purtate, „relaţiile prieteneşti, joritatea parlamentară şi că obţinerea raţia Arab iei de Sud, a Qcordarea in cel mal federaţie ca o bază de
mativ 55.000 dc turci lucrează în care au existat între Republica Sud-Afri- independenţei înainte de alegerile gene subliniat Ahmed Ahdu- luptă împotriva celor
Germania occidentală, mai multe mii cană şi Federaţia Rhodesiei şi Nyassa- rale ar fi „în interesul Rhodesiei de lla. cu atit mai mult, cu scurt timp posibil a in lalte state arabem.
landuluî, înainte de destrămarea aces sud". dependentei. Cererile
cil am lost unul din cei mele, a precizat el, au M A R IA CÂTÂNESCV
Redaclla ,1 administraţia tiv u lu i «tr. 6 Martie nr. 9, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 2078. Tara olâlltS In numerar conform aprobam Dlrec|lei Seoerala P.T.T.R. or. 263.328 dio 8 noiembrie I949i - Tiparul. Întreprinderea Poligrafica HunedoaraDev*
10.0511