Page 14 - 1964-07

7 - r r r - r :
O js u o ilk u PROLETARI Df/V TOATE TARILE, U W T /-V A ? T oate forţele
^ ' lU 20 e ^ |o j, q !Q j

la executarea lucrărilor agricole

Realizarea şi depăşirea angajamentului Vizita unei delegaţii a C. C. al P. M. R.

în Uniunea Sovietică
la fontă, cu cocs economisit!
Luni a plecat în Uniunea Sovietică, sadorul Uniunii Sovietice in R.P. Ro-
într-o vizită prieteneasca, o delegaţie
a Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Romîn. Din delegaţie fac In aceeaşi zi delegaţia C.C. al P.M.R.
Acolo unde se pregăteşte parte tovarăşii Ion Glicorglic Maurcr, a sosit la Moscova.
Emil Bodnăraş, membri ai Biroului Po­
La aeroportul Vnukovo, delegaţia a
litic al C.C. al P.M.R., Alexandru Bîr- fost întimpinată dc : N. V.. Podgornîi,
lădcanu, Lconte Răutu, membri su­ A. N. ’ Kosîghin. membri ai Prezidiului
pleanţi ai Biroului Politic al C.C. al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andiopov, se­
cretar al C.C. al P.C.U.S., M. A. Lc-
hrana" furnalelor P.M.R. seciko,, membru al C.C. al P.C.U.S. şi
La plecare, la aeroportul Răncasa, de­
legaţia a fost condusă dc tovarăşii : N i-
U colac Ccnuşcscu, Chivu Stoica, Alexan­ activişti cu munci dc răspundere, ai
P.C.U.S.
dru Moghioroş, membri ai C.C. al Au fost de faţă N. Cuină, ambasa­ Recoltarea orzului la C.A.S. Celmar a început imediat ce acesta a ajuns în faza de coacere Mun­
Colectivul dc muncă ai secţiei n li-a nu dc nivelul dc încărcare, în furnale P.M.R. şi activişti ai C.C. al P.M.R. dorul Republicii Populare Romîne în
furnale * obţinut în cursul acestui an sc produc deranjanente. In cazul cînd A fost de faţă 1. K. Jcgalin, amba­ U.R.S.S. şi colaboratori ai ambasadei. citorii de aici se străduiesc s i recol teze în liecare zi suprafeţe cit mai mari.
succese dc scamă. îndrumaţi dc orga­ se încarcă peste nivelul prescris spic IN CLIŞEU: Aspect de la recoltarea orzului cu combina pe tarlaua de fa halta Romos.
nizaţiile dc partid muncitorii dc aici exemplu, sc produc agăţări, coloana dc
pătrund Plecarea în Austria a tovarăşului Gheorghe Apostol,
şi-au depăşit cu regularitate planul dc materiale sc opreşte, gazele
producţie. Pină, la 29 iunie ci au dat foarte greu prin materiale. Aşadar, nu COLECTIVIŞTr, LUCRATORI D IN G.A.S. şi M ECANIZATO RI, FOLO- Cu sprijinul
peste plan 23.732 tone fontă. Din a- este asigurată o bună permiabilitatc, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri
ceasta cantitate circa 20.000 tone fontă . fapt care influenţează negativ proce­ Prim-viceprcşedintclc Consiliului dc Austriei la Bucureşti şi membri ai Am­ SIŢ I ÎNTREAGA CAPACITATE DE LUCRU A TRACTOARELOR ŞI MA-
a fost produsă cu cocs economisit. sul dc elaborare a fontei. Miniştri, Gheorghe Apostol, împreună basadei. ŞIN1LOR PENTRU RECO LTAREA LA TIMP $1 FAR A PIERDERT A CE- mecanizatorilor
In vederea obţinerii acestei realizări In cazul celălalt, cînd încărcarea se cu Constantin Tuzu, vicepreşedinte al
conducerea secţiei, îndrumată dc or­ execută sub nivelul indicat, materialele Consiliului dc Miniştri, însoţit dc Şte­ In aceeaşi zi, ★ tovarăşii Gheorghe REALELOR ! DESFĂŞURAŢI LARG Î NTRECEREA SOCIALISTA PENTRU Urmărind îndeaproape stadiul de
ganizaţia dc partid, a luat măsuri efica­ nu trec prin toate zonele dc topire, fan Consiantincscu, adjunct al ministru­ Apostol, Constantin Tnzu şi persoanele’ EXECUTAREA ÎN CONTINUARE Şl LA UN ÎN A LT NIVEL ACROTEH- coacere al lanurilor dc orz, colecti­
ce. Amintim doar cîteva. La furnalul ajung la gurile tic vînt nepregătite, lui industriei metalurgice şi dc alic ce-i însoţesc au sosit la Viena. viştii din Bretea Mureşana, raionul
nr. 5 s-a ridicat temperatura acrului in­ ceea ce duce la declasarea fontei şi la persoane oficiale, a plecat luni dim i­ Pc aeroportul Schwccliat, împodobit NIC A LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE LA_ CULTURH.F~l>R AŞFTOA- Ilia, au început recoltatul acestuia la
suflat de la 700—750 grade cit era la creşterea consumului specific dc cocs. neaţa în Austrie, unde va face o vizită cu drapele dc stat ale R.P. Romîne şi RE I STRlNGEŢl CU GRIJA TOATF. FURAJELE. IN SAM ÎNŢAŢI NUTRF.- timpul optim. Munca a fost bine or­
sfirţitul anului trecut la 870 grade Noi, încărcătorii, am reuşit în cursul la invitaţia vicecancelarului Austriei, dr. Austriei, oaspeţii romini au fost în- ganizată ccca cc a permis ca pînă în
Celsius, iar la furnalul nr. 6 dc la 650 acestui an să evităm aceste deficienţe. Şi Bruno Pîttcrmann. Aceasta constituie tîmpinaţi dc vicecancelarul dr. Bruno ŢU R I IN CULTURA DUBLA PE SUPRAFEŢE CIT MAI MARI ! _ ziua dc 5 iulie să se stringă recolta dc
grade la 820 grade Celsius. A crescut iată cum. Mai întîi am ţinut o strînsă răspunsul la vizita făcută dc vicecan­ Pittermann, ministrul dc externe dr. pc o suprafaţă dc 22 hectare. Pc te­
debitul dc gaz metan pe tona dc fon­ legătură cu furnaliştii de la descărcare, celarul Austriei în R.P. Romînă în Bruno Krcisky, ministrul transporturi­ renurile dc unde s-a recoltat orzul se
tă. Timpul de mers încetinit a fost re- intcrcsîndu-ne cum sc comportă mate­ luna aprilie. lor şi energiei electrice O tto Probst, 145 hectare recoltate va trece în curînd la transportul paie­
\dus şi s-a respectat graficul dc descăr­ rialele în furnale. Apoi, ani urmărit Pc aeroportul Bă nea sa, la plecare, au ambasadorul Austriei la Bucureşti Paul lor şi la executarea arăturilor în ve­
care a furnalelor. cum coboară coloana de materiale în fost dc faţă Alexandru Drăghici şi Wctz.lcr. Au fost, dc asemenea, dc faţă derea însămînţării porumbului furajer
O contribuţie însemnată la depăşi­ agregate. Lucrul acesta ne-a ajutat să Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinţi ambasadorul R.P. Romîne la Viena, La gospodăria agricolă dc stat din toată ziua, rccohîndu-sc cu combinele în cultură dublă. La realizarea lucră­
rea producţiei dc fontă pe seama coc­ srabilim corect viteza de încărcare. In ai Consiliului de Miniştri, Corneliu Mă- Mircea Ocheană, membrii ambasadei Celmar, raionul Orăştic recoltarea or* 30 hectare orz. rilor amintite o contribuţie de seama
sului economisit au adus-o muncitorii fine, în furnale s-au introdus materiale nescu, ministrul afacerilor externe, romîne, numeroşi ziarişti austrieci şi zului sc desfăşoară în ritm susţinut. Pmă în ziua dc 5 iulie, inclusiv, la şi-au adus-o mecanizatorii loan Ciugu-
de la încărcarea furnalelor. Pe această cu o granulaţic corespunzătoare. In Bujor Almăşan, ministrul minelor străini. Muncitorii de aici, antrenaţi în între­ gospodăria agricolă dc stat Gelmar s-a dcan şi Toma Hcrciu dc la S.M.T. Do-
temă am avut zilele trecute o discuţie acest scop, puitru evitarea micşorării şi energiei electrice, Victor lo- cerea socialistă, lucrează cu entuziasm recoltat orzul dc pe o suprafaţă dc bra.
Bruno
dr.
Vicecancelarul Austrîcî,
cu o parte din muncitorii de pe plat­ orificiilor dc b ciurul dc cocs, periodic ncscu, ministrul comerţului exterior, Piltermann a rostit un cuvînt dc bun pentru strîngerca recoltei la timp şi 145 hectare din cote 445 hectare culti­ IO AN ROŞU
forma de încărcare. Iată cîteva relatări am curăţat pîlniilc ciurului dc praful Sergiu Bulgacoff, prim-viceprcşcdintc sosit. fără pierderi. In acest scop ei folosesc vate aici cu această plantă. In execu­ corespondent
ale lor : cc s-a depus. al Comitetului dc Stat al Planificării şi A răspuns prim-viceprcşedintclc Con­ din plin fiecare zi, fiecare oră bună dc tarea acestei lucrări sc evidenţiază
: „Hrana” fur- I La cele spuse membri ai conducerii unor ministere. siliului dc Miniştri al R. P. Romîne, combinicrii Viorcl Igua, Petru Sechci,
COSTACHE nalelor se ho­ DUMITRE I J e colegii mei Au fost prezenţi dr. Franz libinger, Gheorghe Apostol. lucru. Duminică, dc pildă, s-a lucrat Constantin Tasc şi Groza Petru. în prima zi
C lR LAN , tărăşte pc plat­ CUNŢAN, aş adăuga un a- însărcinat cu afaceri ad-interim al (Agerpres)
forma dc încăr- încărcător )a furna- mănunt. Faptul Folosind din plin timpul bun de lucru de seceriş
dozator I I* fur­ • că noi muncito-
tcare, De felul Iul nr. 6 Sosirea în Capitală a c3eîega|ieî Consiliului federativ
nalul nr. 6 ________ J rii de pc plat­
icuni ca este pre- pentru coordonarea cercetării ştiinţifice La gospodăria colectivă din Pricaz cîteva orc din prima zi dc seceriş să Corespondentul nostru, tov. C. OLA-
forma dc încărcare am obţinut succese raionul Orăştic, orzul a ajuns în faza
gătită depinde în mare măsură succe­ al R.S.F. Iugoslavia sc stringă orzul dc pc 4 ha din cele RU. ne informează că ieri s-a început
sele noastre. Dacă materialele care se importante în cele 6 luni sc daroreşte dc recoltat mai întîi pc terenurile cu 50 ha ocupate cu această plantă. In niod recoltatul orzului şi la gospodăria agri­
şi ajutorului primit din partea cadre­ Luni a sosit în Capitala o delegaţie expuneri la soare. Pentru a nu pierde
introduc în furnale nu sînt dozate con­ guvernul R.P. Romîne şi R.S.F. Iugo­ deosebit sc evidenţiază mecanizatorii colă colectivă din Gcoagiu. Aici, toate
form reţetei, sînt dc calitate slabă, în lor tehnico-ingincreşti cum sînt tova­ a Consiliului federativ pentru coordo­ slavia la 27 octombrie 1956. timpul bun dc lucru, consiliul de con­ Pctruţcscu Constantin şi Pctruţcscu Nî- cele 100 hectare însăniînţatc cu orz vor
răşii : Petru Opriş, Gheorghe Roman. narea cercetării ştiinţifice al R.S.F. Iu­ ducere a hotărît ca duminică să sc
agregate se produc deranjamente, sc ob­ Delegaţia es:c condusă dc dr. Iviţa colac precum şi colectiviştii llieş Ni- fi recoltate cu ajutorul combinelor mî-
ţine o producţie dc fontă mică, dc ca­ Ioan Artcan, Gheorghe Cismaş, Gheor­ goslavia, care va semna convenţia şi M rrinici, secretar general al Consiliului intre cu combinele în lan pc tarlalele colac şi Davidcscu Nicolac care lucrea­ nuite dc către mecanizatorii N. Curuţ,
ghe Zenza, Constantin Hulparu ş.a.in.d. planul de colaborare ştiinţifică între unde plantele sînt bune dc recoltat.
litate mai slabă, cu un consuni marc federativ pentru coordonarea cercetării ză pc combine . Gh. Munleanu, S. Arpad şi I. Curuţ.
„cocs. fapr care ridica simţitor pre­ Apoi, că noi ne-am preocupat să în- Academia R.P. Romîne şi acest Con­ Datorită bunei organizări a muncii, In cele cîteva orc din prima zi dc se­
cărcăni...îiy 45a fel materialele în fur­ siliu, în cadrul Programului de cola­ ştiinţifice al R.S.F. Iugoslavia. şi a ritm ului susţinut dc lucru, la gos­
ţul dc cost' a!v fontei. De aceea, noi ido- VIOREL IGREŢ ceriş a şi fost strînsă recolta de pc 6
zatoris iic-am străduit să 1 respectăm nale,'“Incit ccdfus d* fie distribuite în borare tehnico-ştiinţifică încheiat între (Agerpres) podăria amintită s-a reuşit ca în numai corespondent hectare.
mod uniform cunoscut fiind faptul că
întocmai reţeta dc dozare. Fiecare din­
tre noi, înainte dc începerea lucrului, dacă sc încarcă înrr-o parte mai mult Tratativele de la Ministerul Afacerilor Externe
dccît în cealaltă. în furnal sc produc
ne interesăm cu regularitate dc la mais­ gîruiri, agăţări, lucru inadmisibil. Cu Intre 27 iunie şi 6 iulie 196-1 au avut Recoltarea furajelor* la fim pu opfim!
trul dc serviciu, sau dc la tehnologul loc la Ministerul Afacerilor Externe nară Convenţia privind desfiinţarea vi­
secţiei, care este reţeta prescrisă, con­ toţii, dar mai «ales dozatorii şefi şi în­ zelor pentru călătoriile în scop oficial
guverna­
tratative între o delegaţie
trolăm daca silozurile sînt pline cu ma­ cărcătorii, am urmărit în permanenţă mentală romînă. şi o delegaţie guver­ şi particular între Republica Populară Strîngerca la timp şi fără pierderi a sit nimic Aici, recoltarea trifoiului pu­ Sc argumentează că există multe fîneţe
terialele necesare, verificăm starea de modul dc funcţionare şi indicaţiile apa­ namentală iugoslavă. In urma acestor Romînă şi Republica Socialistă Fede­ fulurilor este o condiţie esenţială pen­ ica fi făcută cu 2 săptămîni în urmă dc munte unde plantele nu au ajuns
funcţionare a vagonului cîntar, ne în­ ratelor dc control şi semnalizare. Tn tratative, care s-.*u desfăşurat într-o rativă Iugoslavia. Convenţia va intra tru asigurarea unor cantităţi îndestulă­ m irucii plantele erau deja înflorite la la maturitate. Acest lucru nu corespun­
grijim ca pc fiecare cîntar să existe un funcţie de aceasta, toate mecanismele atmosferă prietenească şi de înţelegere în vigoare după aprobarea ci de către toare de nutreţuri cu caro să poată li acea dată. începerea acţiunii s-a amî- de realităţii, nu justifică cu nimic fap­
grafic cu reţeta pc care o folosim. Do­ de încărcare au fost reglate corespun­ reciprocă deplină la 6 iulie a fost sem­ guvernele celor două ţări. hrănite animalele pe timpul dc stabula- nat însă. dc la o li la alta, pc conside­ tul că pînă la aceeaşi dată din ccic
zarea O facem rcspectind cu stricteţe zător._______________ L. DEMETER (Agerpres) ţie. In această perioadă acţiunea amin­ rentul că nu s-a terminat praşila la po­ 14.778 dc hectare s-au cosit abia 71 ha.
ordinea şi cantitatea materialelor pre­ tită stă în centrul atenţiei conducerii rumb. In numeroase gospodării colective care
scrise în reţeta. celor mai multe unităţi agricole Para­ Prin întîrzicrca recoltării acestui fu­ au suprafeţe mari de fîneţe ca, dc cxcni-
Mai trebuie adăugat însă ceva. Mun­ Cu fonia da fu pestepion cu cocs economisi? semestru 0/ lel cu îngrijirea culturilor prăşitoarc şi raj sc pierd circa 20 tone dc fin iar ca­ plu, gospodăria colectivă din Livadca
citorii dc la dozare sc preocupă şî dc recoltarea cerealelor păioasc un număr litatea nutreţului scade simţitor. Ce arc 1.889 ha. Sălaşul dc Sus 886 In., Ruşi
sporit de colectivişti sînt mobilizaţi la
îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale. anuiui dc Colectivul SECŢIEI A 1L A E CP NA L L de Io C.S.H . dc spus în această privinţă consiliul dc 335 ha., Clopotiva 536 ha., recoltarea
Ca urmare, ei cunosc bine cc materiale cositul, strînsul şi transportul finului. conducere al G.A.C. (preşedinte Vizantc finului încă nu a început. Ritmul dc
intră în componenţa unei şarje şi exe­ e/oboro otelul net esorpeniru consh o: Unele rezultate în această privinţă Băcălctc). executare a lucrărilor de stiîngcic a fî-
cuta dozări corespunzătoare. s-au obţinut şi în G.A C. din raionul Efectivele de animale ale colectivişti­ nurilor este necorespunzător. Din data
Reducerea con- Haţeg. Există însă în acest raion şi uni­ dc 17 iunie cînd erau recoltate 49 dc
isumului specific tăţi unde recoltarea furajelor este ră­ lor de aici sînt mari. Dc aceea, sc ccrc hectare cu trifo i s-au mai realizat pînă
IONEL LUPU, j c cocs depinde masă în urmă. Drcpc urmare, pînă ta o mai intensă preocupare din partea la 1 iulie abia 22S ha., iar la fîneţe na­
consiliului de conducere şi a specialistu­
încărcător la fur- şi dc felul cum 3 iulie, din cele 776 dc hectare cu lti­ lui din gospodărie pentru asigurarea ba­ turale unde lucrarea nu era începută
vate cu trifoi in C.A.C. din raion, erau
naiul nr, 5 | sc încarcă nia- zei furajere. s-au cosit doar 71 ha.
recoltate doar 273 hectare. Dc pc su­
____________ ţterialclc în fur­ prafeţele cosite, chiar şi de acolo unde Slabă preocupare pentru strîngerca Rezultatele ncsatisfăcătoarc obţinute
nale. Chiar dacă materialele sînt dozate trifoiul s-a strîns, cl nu a fost transpor­ fliturilor sc manifestă şi la G.A.C. din în majoritatea G.A.C. din acest raion
sc datoresc organizării nccorcspunzătoa-
conform reţetei, dacă nu sc folosesc ccic tat în şire. Urlea unde pînă la 3 îulîc a.c. recol­ rc a muncii. Consiliile dc conducere din
mai bune sisteme dc încărcare proce­ O situaţie cu totul nccoi cspunzăloare tarea trifoiului pc cele 50 dc hectare multe gospodării colective nu au acordat
sul tehnologic dc elaborare a fontei este se întîlneştc la G.A.C. din Berthclor, încă nu începuse, iar din cele 290 ha. atenţia cuvenită acestei acţiuni deose­
necorespunzător. Să dau un exemplu unde din cele 63 dc hectare cu trifoi cu fmeţe nu s-a cosit nici măcar o bit dc importante. Nici specialiştii caic
Dacă în agregate materialele nu sc s-au cosit abia 15 ha. Pc iestul suprafe­ brazdă. Nu a început, dc asemenea, re­ lucrează la aceste unităţi nu au manifes­
introduc continuu şi uniform, clopotele ţelor, deşi plantele sînt înii-un stadiu coltarea trifoiului în G.A.C. Sînpctru tat o preocupare pc măsura cerinţelor.
de la gîtul furnalelor sc pot goli. Or, dc vegetaţie avansat, lucrările dc cosirc pc 24 ha., Bărăşti pc 27 ha., Băicşti pe Timpul este înaintat, vremea sc menţine
acest lucru duce la ridicarea tempera­ au îutîrziat în mod nejustificat. Trebuie 35 ha. şi în alte unităţi. instabila cu ploi frecvente. Acestea sînt
turii de la gîtul furnalelor ccca cc este amintit apoi şi faptul că din ccic 409 Intim ată este în raionul Haţeg şi re­ motive în plus pentru care fiecare zi şi
inadmisibil. Apoi, dacă nu sc (ine sca- dc hectare cu fineţe naturale nu s-a co­ coltarea fîneţclor de luncă.
oră bună de lucru trebuie folosită Jiu
plin. Organizaţiilor dc partid din G.A.C.
Ic revine sarcina în această perioadă să
ţilor din tabîuă. Tema acestuia: „Prin
urmărească şi să sprijine mai îndeaproa­
meria şi Şcoala pedagogică din Deva. Ei
POPAS IN TABAUA dispun aici dc un club, unde sc găsesc cîntccc şi poezii, tc slăvim partid iu­ creţia — tentaţi dc frumuseţea castelu­ pe activitatea consiliilor dc conducere,
ciu. Pc drum — să nc fie iertata indis­
să antreneze pc toţi colectiviştii la mun­
pc
acordcoanc, viori, picap,
lui din cele aproape 15 ilustrate
bit*4 va fi un omagiu adus partidului
radio, o bi­
bliotecă cu sute de volume, ziare. nostru pentru grija cc o poartă tinere­ care Ic aveam în teancul cu scrisori, cile dc recoltare a fîneţclor.
In planul de activitate al taberei sînt lului şcolar. r.c-am uitat curioşi, pe verso. Nc aştep­ A. POTOPEA
prevăzute excursii, întreceri sportive, ...Am stat dc vorbă cu elevii. I-am tam să fie cel din Valea Dosului, dar,
Am poposit cîteva ore la Castelul tumultul oraşului, îşi petrec o parte din vo.‘ perinda în cursul acestei veri, în
concursuri dc orientare turistică, seri li­ văzut venind dc la excursie; i-am văzut dezamăgiţi, am citît: „Casa sanatorială
din Valea Dosului. Aici, în cadrul unui zilele dc vacanţă peste 100 dc elevi ai patru scrii, minunate condiţii dc rccon- teraro şi distractive, vizionări de filme. pc terenul de sport; i-am văzut citind, Buşteni*4. Pc alte trei ilustrate am citit:
peisaj dc natură încîutător, într-o li­ şcolilor medii şi profesionale din regiu­ lortarc a organismului, dc rccrcerc in­ Săptâmînal, elevilor li sc prezintă aici „Tuşnad — Lacul Ciucaş'*, iar pc una La concret
nişte pc deplin odihnitoare, departe dc nea noastră. telectuală şi dc destindere. Cele 26 dc cîte două filme artistice sau documen­ împărtâşindu-şi impresii despre cărţi şi „M unţii apuseni — vedere din satul Bu­ — — II ■ II ■ III aBDBDKI
croi; i-am văzut la masă. Peste lot ele­
camere ale castelului sînt îndestulătoare
După un au dc tare. Una dintre excursii este planifi­ vii se simţeau bine, erau veseli şi bucu­ cium — Poieni'*. La Intersecţia străzilor Horîa şl
pentru ca elevii să sc simtă cu adevărat
muncă asiduă, încu­ cată a sc organiza la Abrud. Cu acest roşi dc zilele petrecute aici. Dc aici am tras o concluzie. Aceea că Şurîanu din Sebeş, este impro\ -
nunată dc succese în largul lor. Dormitoarele curate, cu prilej elevii îşi vor îmbogăţi cunoştin­ zată o punte peste un can 1
ferestrele spre soare, hrana consistentă, ar fi bine dacă conducerea taberei ar Această punte (dintr-o scindui
o vacanţă plăcută, ţele de istoria patriei, de geografic şi
recreativă, cu amin­ bine pregătită dc bucătarul taberei, ae­ ştiinţele naturii. La plecarea din tabără, directorul lua măsuri pentru a pune la dispoziţia „înlocuieşte** podul (planificat de
rul de munte, multiplele activităţi spor­ către sfatul popular să fie repa­
tiri dc neuitat, este In zilele următoare elevii vor face o acesteia, tov. prof. Bcrţa Viorcl, nc-a elevilor ilustra:* — dacă nu cu imaginî
tiv : şi cultural-artisticc, cc sc organizea­ rat încă în luna mai). Pînă în
o răsplată dintre ce­ vizită la o mină din apropiere. Aici vor rugat să facem pentru elevii dc aici un mai apropia?: dc locul unde sc găsesc, prezent lucrarea respectivă nu a
ză sub îndrumarea celor 7 profesori de
le mai meritorii. face cunoştinţă cu muncitorii şi meto­ serviciu: să punem la oraş, in cutiile cel puţin din regiunea Hunedoara... Se fost însă începută. Din ,icca:ti
diferite specialităţi, fac ca elevii să se
...Castelul din Valea bucure din plin dc zilele petrecute aici. dele lor de lucru şi vor prezenta pen­ poştale, scrisorile şi ilustratele scrise dc poate face. cauză pietonii sînt puşi în sitt»-
Dosului şi împre­ ...Elevii care se găsesc acum în ta­ tru ci un program artistic. elevi părinţilor, rudelor şi prietenilor. ţia să facă exerciţii dc... echili­
Focul dc tabără, atît dc îndrăgit dc Text: I. CIOBOTA bristică şi sa aştepte la rînd tre­
jurimile lui oferă bără sînt de la şcolile medii şi profe­ cerea peste canal.
elevii de azi, va încheia şirul activită­ Nc-am angajat cu plăcere la acest servi­ Foto: A. VOTS
sutelor dc elevi ce sc sionale dîn Brad, Deva, Gurabarza, Si-

Desen dc V. MIHAILESCU