Page 16 - 1964-07
P. 16
Nr. 2961 Drumul socialismului Pag. 3
Vrednică activistă Bobinatoarele
pe tărîm obştesc Există în marele Combinat siderurgic Combinatul siderurgic Hunedoara sînt mînarc. E!c bobinează rotoarele sau
acţionate dc motoare electrice. Uria
statoarele motoarelor, contribuind sub
din Hunedoara unele secţii mai puţin
vizitate. Dc obicei, pe excursionişti îi şele poduri rulante, benzile transpor stanţial la îndeplinirea sarcinilor de
In rîn'turîle dc faţă ne-ain hotărît să Spuneam la început că din iniţiativa interesează în mod deosebit furnalele, toare, laminoarcle, strungurile şi altele producţie.
sci:cm despre activitatea unei harnice Comitetului executiv al Sfatului popu oţclăriilc şi laminoarclc. Acest lucru sînt puse în mişcare dc aceste motoa Uneori vin la secţie comenzi foarte
preşedinte a comisiei dc femei. Este vor lar al oraşului Simeria în anul acesta este firesc. Ei sînt dornici să vadă cum re. Este interesant dc ştiut că în între urgente. Aşa s-a întimplat şi zilele tre
ba de tovarăşa Maria Bob, preşedinta s-au întreprins numeroase acţiuni dc sc scurge metalul incandescent sau gul combinat funcţionează peste 7.500 cute. De la laminorul bluming a sosit
comisiei dc femei din circumscripţia nr. gospodărire şi înfrumuseţare. Cetăţenii, cum blumurile iau forme diferite în motoare electrice dc diferite mărimi şi un motor greu, care trebuia reparat
21 Simcria. Ea este cunoscută de ma în frunte cu deputaţii, au prestat nu cajele laminoarcloi. Şi totuşi, la sec puteri. Datorită folosirii lor intense şi într-un timp scurt. Dacă motorul în-
joritatea cetăţenilor din localitate pen meroase ore de muncă patriotică. La ţiile auxiliare întîineşti acelaşi entu perioade îndelungate, după un timp de tîrzia, laminatorii erau puşi în situa
tru hărnicia dc cate dă dovadă. Este aceste acţiuni au participat şi femeile ziasm, aceeaşi muncă neobosită care funcţionare ele necesită reparaţii. ţia să lui-şi realizeze planul. întregul
nelipsita dc la acţiunile gospodăreşti şi din circumscripţia electorală nr. 21. sc concretizează, in ultimă instanţă, în Atunci ele sînt aduse la secţia repara colectiv al secţiei a pus însă umărul.
dc înfrumuseţare întreprinse dc Comi Ele au participat la curăţarea şanţurilor, miile dc tone dc oţel şi laminate date ţii electrice a combinatului pentru a Reparaţia a fost făcută repede şi de
tetul executiv al Sfatului popular al ora au sădit 40 de tei pe marginea stră peste sarcinile dc plan. O asemenea fi puse la punct. In această secţie lu bună calitate, iar procesul de produc
şului Simcria. Dar nu numai atît. To zilor şi multe altele. atmosferă de muncă întîineşti şi la sec crează un colectiv închegat, dornic să ţie la laminorul bluming a decurs nor
varăşa Maria Bob antrenează la muncă Am relevat doar cîtcva aspecte din ţia reparaţii electrice. Dacă încerci să realizeze cît nui mult. Şi, în timp ce mal. Asemenea exemple sc pot da încă
şi pe celelalte gospodine din cartier. munca unei preşedinte a comisiei de spui cumva că această secţie este de motoarele sînt pe bancurile de lucru, multe, [.a rezolvarea operativă a sar
A fiind toate aceste lucruri am făcut zi femei din oraşul nostru. Ele au totuşi mai mică importanţă primeşti răs altele de rezervă le iau locul. Totuşi, cinilor de plan îşi aduc o parte dc
lele trecute o vizită preşedintei. darul să evidenţieze faptul că Maria punsul pc Ioc. Şi încă un răspuns din producţia secţiilor dc bază poate fi se contribuţie şi harnicele muncitoare.
Bob este o vrednică activistă pc tă tre cele mai detailate. Iată despre ce rios perturbată dacă muncitorii dc la Bucuria lor este marc atunci cînd pe
..Cînd am ajuns acasă Maria Bob ne-a
rîm obştesc. este vorba. secţia reparaţii electrice nu ar trim ite bancurile dc proba, motoarele funcţio
primit cu ospitalitate. După ce a aflat
scopul vizitei a povestit cîtc ceva din D. 2UBA Numeroasele agregate şî maşini din motoarele (a timp. Iată dc cc colecti nează bine. Şi asemenea momente dc
vul de aici, conştient dc sarcinile pe
munca ei. In timp ce povestea priveam corespondent care le are, lucrează cu multă răspun bucurie sînt multe. 'Jn fiecare lună sc
cu atenţie la ce se afla în casa. Pe o repară aici aproape 300 motoare. Des
masă, bine orînduitc, erau aşezate mai dere la repararea motoarelor. La sec pic contribuţia muncitoarelor la rea
ţia reparaţii electrice întîineşti şi nu
multe reviste la care, după cîtc am aflat meroase femei cai c s-au specializat mai lizarea sarcinilor dc p'an nc-a vorbit Printre muncitoarele evidenţiate în întrecerea socialistă dc la IIS .
este abonată. In altă parte a camerei maistrul Ghcorghc Toma, secretar al „Viscoza" Lupcni se numără şi Raica Iuliana care lucrează m secţia răsucit.
nc-au atras atenţia mai nniite rafturi ales în meseria de bobinatoare. Nu organizaţiei de bază P.M.R.. la secţia IN EOTOGRAFIE : Raica Iuliana Ia locul de muncă.
pline cu cărţi. Observînd că le privim mai la bobinat, (un atelier al secţiei) reparaţii electrice a Combinatului si
atent, gospodina a ţinut să precizeze. îşi desfăşoară activitatea 41 muncitoa
derurgic din Hunedoara.
— Este biblioteca de casă din circum re. întîineşti aici femei harnice ca — Avem muncitoare harnice, cu S I M P O Z I O N
scripţie. Ştiţi, adeseori vin la mine fe Elena Iacob, Elena Banu, Fani Anto-
mei ca să împrumute cărţi. care ne mîndrim. Ele lucrează cu mul
niadu, Eva Morarii, Nconila lordă- La patru cluburi muncitoreşti din au participat aproape 800 femeî, a avut
Intr-adevăr, biblioteca de casă este chcscu, Maria Olaru, Maria Pavcl şi tă pricepere şi sc străduiesc să execute Valea Jiului şi la trei cămine culturale ca scop popularizarea realizărilor re
bine înzestrată, iar gospodinele vin aici nitmaî reparaţii dc bună calitate. dc pc raza oraşului regional Petroşani gimului democrat-popular în Valea Jiu
cu plăcere. Răsfoind cîtcva din cele 20 altele caic lucrează cu multă înde- V. AI.BU s-a organizat simpozionul „Iţi mulţu lui şi viaţa nouă pc care o trăiesc oa
dc fişe am aflat că cele mai pasionate mim partid iubit". Simpozionul, la care menii muncii din ţara noastră.
cititoare sînt Doina Rcdcş şi Elena Cri-
şan. Dar şi alte femei citesc la fel de
mult. Numai în ultimul timp au fost
împrumutate de la biblioteca de casă
peste 30 volume. PENTRU PRODUCŢII SPORITE DE
Tot la locuinţa tovarăşei Maria Bob
funcţionează şi un cerc dc citit. Ultima
dată s-au adunat aici vreo 12 gospo
dine. Se aflau printre altele Paraschiva In cursul lunii iunie a avut loc în mai mari. Din informarea prezentată grădina dc legume. Aceasta nc-a făcut in mobilizarea colectivistelor la lucru,
Hălălae, Rozalia Pop, Elena Marian şi oraşul Deva o consfătuire care a dez dc către tov. ing. Grigoric Foplâcincl, să acordăm o atenţie şi mai marc efec rezultatele bune obţinute.
Cornelia Bota. Cîtc lucruri frumoase bătut probleme legate de producţia de cercetător la staţiunea experimentală tuării la timp a lucrărilor in grădină. Cele înfăptuite pînă acum tac dove
n-au învăţat gospodinele care frecven Jegunic din acest au, precum şi rolul din Geoagîu, participanţii la consfătuire Colectivistele care lucrează in legu desc că avem încă mari posibilităţi. A-
tează acest cerc! S-au cîtit din broşuri deosebit care revine femeilor în această au luat cunoştinţa de o serie de rea micultura, sprijinite în permanenţă dc provizionnrea oamenilor muncii cu le
diferite articole privind alimentarea ra ramură de producţie. Organizată din lizări importante în producerea legu comisia dc femei, sînt hotărîfe sa-şi gume tim purii proaspete şi pc o pe
ţională a copiilor, estetica şi ordinea în iniţiativa Comitetului regional al fe melor tim purii la staţiunea experimen realizeze şi să-şi depăşească sarcinile ce rioadă cît mai lungă, va trebui să
cămin, pregătirea unor meniuri gustoa meilor în colaborare cu Consiliul agri tală. le revin din planul de producţie. constituie o permanentă preocupare
se şi altele. După lecturarea materialelor col regional, consfătuirea s-a dovedit pentru gospodăriile noastre colective.
au urmat discuţii interesante, folositoa Bobinatoarea Elena Băran dc la sec deosebit de utilă, constituind un schimb Folosirea judicioasă a gunoiului dc LETITIA MIRCEA Dispunem de condiţii naturale deose
re. Uneori discuţiile s-au prelungit pînă ţia de reparaţii electrice din Vulcan de experienţă valoros. Cele aproape 150 grajd de care dispun gospodăriile co preşedinta comisiei de femei bite. întreaga noastră regiune este brăz
scara tîrziu. înainte de a pleca spre ca lucrează cu rezultate bune în produc €®Ba£eB*SBB$e de participante, legumicultoare frun lective la amenajarea răsadniţelor, con G.A.C. Dobra dată dc ape, ceea ce ne dă posibilita
sele lor, responsabila cercului dc citit ţie. Ea îşi depăşeşte lună dc lună sar taşe din gospodăriile agricole colective, stituie un mijloc la îndemîna tuturor tea dc-a extinde în continuare supra
Ridicarea nivelului profesional al c^ ■
n-a uitat să recomande însă gospodine cinile dc plan. şi seiri liferare preşedinte ale comitetelor raionale şi de-a obţine legume forţate. Extinderea lectiviştilor care lucrează în sectorul feţele dc grădină irigate, pe aceasta
lor cele mai interesante cărţi. Eoto : N. M O LDO VAN comunale ale femeilor, preşedinte ale producerii de legume şi în gospodăriile legumicol constituie pentru comisia calc realizîndu-se producţii mari.
care nu sc află în apropierea oraşelor
In scopul cunoaşterii dc către femei comisiilor de femei, împreună cu spe este posibilă, a spus tov. ing. Popiănîccl, noastră dc femei o preocupare perma O problemă deosebit de importantă
a realizărilor obţinute dc poporul nos cialiştii din cadrul secţiei hortivitîcole folosind răsadniţele o perioadă îndelun nentă. Sprijinind în această direcţie este accca a producerii dc legume for
CU OCHI OE BUN GOSPODAR tru în anii de după eliberare, Comite bătut cu competenţă prtidemclc legate gată, precum şi sistemul dc protejarea consiliul dc conducere, am reuşit ca ţate. In această direcţie trebuie să fie
a Consiliului agricol regional, au dez
tul raional Ilia al femeilor, în colabo
toate colectivistele de la grădină sa fie
rare cu comitetul raional pentru cultu de dezvoltarea legumiculturiij produce plantelor cu folii de polietilenă. Prin încadrate la învăţămîntul agrozooteh folosit mai mult sprijinul staţiunii ex
perimentale Gcoagîu, care pune la dis
folosirea acestei metode se pot obţine
Este cunoscuta dc toţi cetăţenii cir acţiunea dc amenajare a spaţiilor verzi, ră şi artă, a organizat în numeroase sate rea dc legume tim purii şi de calitate. legume forţate şi sc poate prelungi pro nic de masă, cercul legumicol anul If. poziţia gospodăriilor seminţe de legu
cumscripţiei, dc aproape toţî petrilcniî. cfcctuînd ccl mai marc număr dc ore ţinerea dc conferinţe pe diferite teme. Din informările prezentate de către ducţia dc legume proaspete pînă la Pentru a stimula interesul faţă de în me dc înaltă productivitate, metode
Deputată în Sfatul popular a! oraşului dc muncă patriotică. Cu multa căldu Astfel, numai în ultima perioadă, prin ing. Nicolae Cîndca, şeful secţiei horti- sfîrşitul lunii octombrie. Dc asemenea, suşirea cunoştinţelor predate, comisia ştiinţifice şi o bogată experienţă. Fo
Pcuila, tov. Ludovîca Dima, işi aduce ră va vorbi şi despre preocuparea tov. grija comisiei cultural-educative, au viticole a Consiliului agricol regional, se realizează mari venituri băneşti, în dc femei a organizat în perioada des losirea raţională a miilor de metri pă
din plin contribuţia la înfăptuirea obiec Anisîa Turca.ş şi Valcrica Gcapălău, pen fost ţinute conferinţe în 39 dc sate la ing. Aurelia Iordan, membri a. biroului medie cîte 60.000 lei la hectar. O altă făşurării cursurilor, un concurs pc te traţi dc răsadniţe care se eliberează
tivelor cuprinse în planul comitetului tru procurarea seminţelor şi răsadurilor care au participat aproape 2500 fentei. regional al femeilor şi ing. Grigoric Po- metodă este accca a culturilor succesi ma „cine ştie răspunde", la care un după plantarea în cîmp a răsadurilor
executiv, cu privire la gospodărirea şi dc flori. Dc o bună apreciere s-au bucurat confe plăcîncl, cercetător dc la Staţiunea ex ve şi intercalate, folosindu-sc suprafe număr dc 16 participante au dat răs este una dîn rezervele dc care dispu
înfrumuseţarea circumscripţiilor electo Vorbindu-ţî despre munca oamenilor, rinţele „Bogăţiile şi frumuseţile patriei perimentală Gcoagîu, a reieşit că sar ţele de teren intensiv. punsuri foarte bune. Urmărind în pre nem în această direcţie. Folosirea pe
rale. tov. Dima nu va neglija să-ţi propună noastre", „Grădina dc legume, aducă cinile trasate dc către conferinţa re scară tot mai largă a protejării cultu
Despre activitatea tovarăşei Ludovi- vizitarea cartierului. In acelaşi timp îm toare de mari venituri în G.A.C.** şi gională de partid cu privire la dezvol rilor cu folii dc polietilenă este tot o
ca Dinu, în cartierul Parîngul unde este părtăşeşte interlocutorului preocupări altele. Conferinţele an fost ţinute dc to tarea legumicultorii în regiunea noas calc de realizare a producţiei de le
deputata, vorbesc realizările, noua faţă şi frinturj din planurile în legătură cu varăşi trimişi de la raion. In afară de tră, se înfăptuiesc cu succes. Astfel, £7luemnăn gume forţate şi pc o perioadă mai în
a cartierului. Concretizate în cîtcva înfrumuseţarea în continuare a cartie acestea, în alic 14 sate au fost ţinute gospodăriile agricole colective, în spe delungată.
cifre, aceste înfăptuiri constau în cură rului. conferinţe dc către secretare ale comi cial cele din jurul oraşelor şi a cen Asigurarea unor venituri mari din
ţarea tuturor arborilor ornamentali trelor muncitoreşti, cultivă în acest an PE MARGINEA UNEI CONSFĂTUIRI Icgunticultură se realizează prin con
Din acest plan, rezultă că în cinstea
plantaţi de-a lungul străzilor, amenajarea celei dc a XX-a aniversări a eliberării siilor de femei ;i comitetelor săteşti la o suprafaţă de 2.000 ha cu legume, tractarea producţiei. Respectarea stric
a 600 m.p. dc zone verzi, împrăşticrca a patriei, cetăţenii din cartierul Parîngul- care au participat aproape 800 fentei. s-a contractat cu unităţile industriale tă a graficelor de recoltare şi livrare a
zeci dc metri cubi dc moloz. ctc. Aceste Petrila, vor amenaja prin muncă patrio O participare bună a existat în satele şi comerciale cantitatea de 1.500 tone produselor, sortarea lor pe calităţi, este
Adăugind la aceste metode extinde
acţiuni patriotice întreprinse, au contri tică un solar pentru copiii din cartier pe Brănişca, Zam, Dobra, Almaş Sălişte, cartofi tim purii şi dc vară, precum şi rea suprafeţelor dc grădină irigată şi zent aplicarea în practică a celor în insa o condiţie importantă în realizarea
reu
văţate, legumicultoarele noastre
buit la schimbarea aspectului cartieru marginea Jiului, vor executa lucrări dc Buruiene, Lăsău, Ohaba şi Boz. 12.500 tone diferite legume. cultivarea dc soiuri adecvate condiţiilor acestor venituri. Comisiile dc femei,
lui, creîndu-se o ambianţă plăcută ce reparaţii pc anumite porţiuni de trotuar La obţinerea acestor rezultate, o con şesc să-şi îndeplinească în bune condi- consiliile dc conducere a gospodăriilor
tăţenilor carc-l locuiesc. Comitetele şi comisiile de femei, în tribuţie deosebit de importantă şi-au locale, sc va reuşi ca producţia dc le ţîuni sarcinile stabilite în planul de colective, au datoria de-a depune mai
şi vor mai amenaja încă 200 m.p. dc gume să devină tot mai rentabilă, dîud producţie.
Despre aportul său la acţiunile între zone verzi. colaborare cu bibliotecile comunale şi adus-o şi continuă să şi-o aducă co posibilitatea dc-a pune Ia dispoziţia oa mult interes în rezolvarea acestor sar
prinse, cînd este întrebată, tov. Dinu Rezultatele de pînă acuma, precum şi săteşti, au organizat 13 seri literare pc lectivistele care lucrează în legumicul menilor muncii cantităţi tot mai mari SILVIA POPA cini.
îţi vorbeşte cu multa modestie. Cînd prestigiul de care sc bucură deputata teme ca: „Mihaîl Emincscu, luceafărul tura. După cum a arătat tov. ing. Aure dc legume proaspete, pc o perioadă cît preşedinta comitetului comuna! îndrumate dc către organizaţiile de
vine însă vorba de aportul cetăţenilor poeziei romîncşti" şi „Viaţă noua, feri lia Iordan în informarea prezentată, în mai îndelungată. Posibilităţi în această al femeilor Draşov partid, comisiile de femei din G.A.C.
din circumscripţie la aceste realizări, Ludovica Dima în rîndul cetăţenilor din prezent, un număr de 4.000 femei mun direcţie sînt multe. Colectivistele noas In cadrul celor două gospodării a- vor trebui sa se preocupe dc pe acum
consultîndu-şi carnetul, va enumera o circumscripţie, sînt o garanţie că şi cită a satului colectivizat". Bine au fost cesc în cadrul brigăzilor şi echipelor tre, îşi aduc din plin contribuţia la gricolc colective din Draşov şi Ctmţa, de bunul mers al cercurilor legumicole,
mulţime dc nume. In mod deosebit de aceste obiective vor fî înfăptuite. organizate serile literare mai ales în legumicole. Nouă fentei îndeplinesc această muncă migăloasă, dar plină dc suprafaţa dc grădină este dc 25,75 ha. de selecţionare şi propunerea celor mai
putata tine să evidenţieze munca tov. D. IONAŞCU satele Ohaba, Certej, Gurasada, Dobra, funcţia de brigadiere, Iar 116 şefe de satisfacţii. Numărul colectivistelor care lucrează harnice colectiviste în brigăzile şi echi
Maria Olanciuc, care a fost prima la corespondent Roşcnni şi în alte localităţi. echipă. în acest sector fiind de 50. O problema pele legumicole, care să contribuie de
In vederea ridicării nivelului profe ★ faţă de care cele doua comisii dc fentei, asomenca la bunul mers al acestei ra
sional al legumicultoarelor, comitetele După informările prezentate, parti îndrumate dc comitetul comunal, au muri de producţie.
şi comisiile dc fentei, îndrumate de or cipanţii la consfătuire au luat in con manifestat un deosebit interes este aceea Paralel cu preocuparea faţă. dc bunul
ganizaţiile dc partid au sprijinit efec tinuare cuvîntul, apreciind în unani a permanentizării colectivistelor în mers al formelor organizate dc învă
P A N O U J U E O N O A R E tiv conducerile gospodăriilor colective mitate importanţa lcgumiculturii, sco- locurile de muncă respective. ţământ profesional, comisiile dc femei
în selecţionarea şi mobilizarea colecti ţînd în acelaşi timp în evidenţă rezul In felul acesta femeile sc speciali trebuie să iniţieze diferite acţiuni dc
vistelor la învăţămîntul agrozootehnic tatele muncii lor, împărtăşind din ex zează, cîşiigă dragoste şi experienţa răspîndirc a cunoştinţelor legumicole.
dc mesă. S-a reuşit ca la cele 29 cercuri perienţa acumulata. în munca pc care o desfăşoară. Aşa am Cu sprijinul inginerilor şi tehnicieni
legumicole anul I şi H să fie încadrate Iată cîtcva din discuţiile purtate : reuşit ca ccic mai multe legumicultoare lor, vor trebui organizate expuneri de
un număr de 871 femei din totalul de Ing. NADEJDA HÂBĂŞESCU să aibă o vechime de peste 2 ani. conferinţe, seri dc calcule, întrebări jî
934 cursanţi. Participarea cu regulari G.A.C, Miccşti Adăugind la aceasta şi încadrarea lor răspunsuri, diferite concursuri „cine
tate a cursantelor la învăţamînt, a stat Legumicultura constituie pentru gos Ia învăţămîntul agrozootehnic, reuşim ştie cîştîgă", demonstraţii practice,
în pcrmaitcnţâ în atenţia comitetelor şi podăria noastră una din importantele ca de la un an la altul să obţinem re schimburi de experienţă, vizite ctc.
comisiilor dc fentei. Cele mai bune re ramuri dc producţie. Este adevărat că zultate tot maî bune. Ca urmare a Mobilizînd toate forţele de care dis
zultate în această direcţie Ic-au obţinut noi avem o tradiţie în această direc muncii depuse de către legumicultoarele punem, aplicînd în practică recoman
comisiile de femei din G.A.C. Lăptişnîc ţie. Dar dacă despre acest lucru se pu celor două gospodării, au fost livrate dările specialiştilor, să ridicăm legumi
(llia), Daia, (Sebeş), Gcoagîu, Vinerea tea vorbi cu ani în urmă, acum tre pc bază dc contract în această primă cultura din regiunea noastră la un
(Urăştîc), Simeria şi Teiuş. vară, următoarele cantităţi dc pro nivel mai înalt, contribuind în acest
buie să arătăm că şi la gospodăria noas
Cuprinderea unui cît mai marc nu tră colectivă şi-a făcut loc o nouă tra duse : 15.000 leg. ceapă verde, 400 leg fel la îndeplinirea sarcinii trasate dc
măr dc femei într-un sistem organizat diţie. Este vorba despre aplicarea între ridichi, 8.000 leg spanac, salată şi altele, partid, de a pune la dispoziţia oame
de ridicare a nivelului profesional, a gului complex dc lucrări recomandate pe care am primit sume importante dc nilor muncii cantităţi tot mai mari
stat dc asemenea în centrul atenţiei. Pc dc ştiinţă. Dc fapt numai aşa se pot bani. de legume proaspete, de bună calitate.
lîngâ cercurile din cadrul învăţămîn- obţine rezultate bune. Gospodăria noas- Despre rezultatele obţinute şî meto ★
tului agrozootehnic de masă, au fost iră cultivă în acest an cu legume 145 dele folosite au maî vorbit tov. ing. In cea dc-a doua zi a consfătuirii,
organizate cicluri dc lecţii pe teme le ha. Maria Medrea dc la G.A.C. Haţeg ;i participanţii nu făcut vîzîte la secto
gumicole, pe baza broşurii editate de Priceperea şi hărnicia colectivistelor multe alte participante la consfătuire. rul legumicol al Staţiunii experimentale
Consiliul superior el agriculturii şi care lucrează la grădină, nc dau ga Ar din Gcoagîu, la G.A.C. Vinerea şi
Consiliul Naţional al femeilor. Aseme ranţia că în acest an vom reuşi să In concluzie, pe marginea celor dis Pianul de Jos.
nea cicluri de lecţii au fost organizate depăşim veniturile la ha. care au fost cutate, tovarăşul Aurel Nistor, secre Cu ocazia vizitei tov. ing. Grigorie
ELENA FĂŢAN, muncitoare la ILEANA STINGĂ, muncitoare MARIA BALAJ, muncitoare Ia în 78 gospodării colective din regiune, realizate în anul trecut. tar al Comitetului regional de partid, Poplăcîncl, cercetător al staţiunii Geoa-
fabrica dc conserve din Haţeg. la secţia circulare a fabricii „Sebeşul" întreprinderea poligrafică Deva. cuprînzîitd 2.800 colectiviste. In cadrul SUSANA MAIER a apreciat iniţiativa organizării acestei giu, ing. Mircca Glodcanu, Maria Bura,
acestor lecţii, un deosebit interes l-au consfătuiri, scoţînd în evidenţă bunele preşedinta comisiei de femei din G.A.C.
prezentat temele : „Agrotehnica produ legumicultoare G.A.C. Deva rezultate obţinute de marca majoritate Vinerea şi ing. Ion Lascu de la G.A.C.
cerii răsadului dc calitate", „Combate brigada Sîntuhalm a gospodăriilor colective din regiunea Pianul de Jos, au vorbit despic expe
rea principalelor boli şi dăunători ai Din totalul veniturilor băneşti ob noastră în sectorul legumicol. In aceas rienţa lor şî despre rezultatele obţinute
legumelor" şi altele, predate dc către ţinute dc gospodărie în anul 1963, mai tă direcţie s-a apreciat rolul deosebit în sectorul legumicol.
ingineri, tehnicieni şi cadre didactice mult de 20 la sută s-au realizat de la pc care şi-l aduc organizaţiile de femei M. RUC1NESCU
dc specialitate.
Munca comisiilor dc fentei din cadrul
gospodăriilor colective dc a îmbunătăţi
continuu activitatea în legumicultura,
constituie un real sprijin pentru con
siliile de conducere, în dezvoltarea gos
podăriilor, pentru realizarea dc veni
turi băneşti. Ca urmare a acestor stră
danii, legumicultoarele dc la G.A.C.
Deva, au reuşit să producă importante
cantităţi dc legume în această primă
vară pc care valorificîndu-lc, au obţi
nut venituri mari. Cele 80 dc colecti
viste de la G.A.C. Vinerea care lucrea
ză în sectorul legumicol, au contribuit
de asemenea la realizarea dc venituri
băneşti.
O importantă preocupare pc linia
DORICA STÎRC, colectivistă la ANA C1UCA, colectivistă EUGENIA MEDREA, colecti dezvoltării lcgumîcultui ii în regiunea
G.A.C. Pricaz. G.A.C. Spring. vistă la G.A.C, Hăpria. noastră o constituie accca a producerii
de legume timpurii, în cantităţi tot
Aspect din timpul demonstraţiei care a avut loc la G.A.C. Pianul de Jos. /