Page 17 - 1964-07
P. 17
Nr, 29H
Pagi 1 Drumul socialismului
D£ PESTE HOTARE NOI INCIDENTE IN GUYANA
BRITANICĂ
După cum transmite agenţia Prema
GEORGETOWN 6 (Agerprcs). —
In Guyana britanică bande de tero
tanice, Cheddi Jagan a adresat un nou
rişti au provocat noi incidente. In lo Latina, primul ministru al Guyanci bri
calitatea Annnudalc situată la 16 km est apel, cerînd si sc puni capăt provocă
de capitală (Georgetown) in cursul rilor caic au cauzat pînă în prezent 73
unui astfel dc incident patru persoane dc morţi, sute dc rânîţi şi importante
au fost ucise prin molestare. La Bux- pagube materiale. In acelaşi timp, For-
PRIMIREA DE CĂTRE PREŞEDINTELE Vizita delegaţiei Pentru crearea zone ton alte trei persoane au fost omorîtc bes Burnham, liderul partidului dc opo
cu arme de foc. Din Georgetown
se
Naţional al poporului
ziţie Congresul
anunţă că trupe britanice şi poliţia lo
AUSTRIEI A TOVARĂŞULUI parlamentare romine cală s-au deplasat la faţa locului, insti şi-a exprimat speranţa că la conferinţa
primilor miniştri ai Comnionwealth-u-
tuind măsuri extreme pentru a evita
GHEORGHE APOSTOL in R.P. Bulgaria denuclearizate bazinul mediteranian repetarea unor noi incidente în aceste lui, care se va deschide la Londra Ia 8
neîntre
localităţi. Trupele patrulează
iulie, va fî pusă în discuţie şi situaţia
rupt pc străzile localităţilor în care din Guyana britanică, pentru a se găsi
VIENA 6 — Corespondentul Agerpres Luni la prinz vicecancelarul Austri SOFIA 6 — Corespondentul Ager ALGER 6 (Corespondentul Agerpres, ca Latină, precum şi oameni dc ştiinţă activitatea bandelor teroriste s-a inten o soluţie paşnică.
St. Deju transmite: ei, dr. Bruno Pittcrmann, a oferit în pres : Linte transmite : C. Benga, transmite: şi conducători sindicali, în calitate dc sificat în ultimul timp.
Prim-viccpreşedintcle Consiliului de cinstea oaspeţilor o masă la hotelul „Sa- Delegaţia Marii Adunării Naţionale a La 6 iulie in sala Aletti din Alger şi-a observatori. La conferinţă participă
Miniştri al R. P. Romînc, Ghcorglie chcr" din Viena. La masă, care s-a des R.P. Romine, care se află în R.P. Bul început lucrările Conferinţa internaţio acad. Miron Nicolescu, ca reprezentant
Apostol, împreună cu Constantin Tuzu, făşurat înlr-o atmosferă prietenească, au garia la invitaţia Biroului Adunării nală pentru transformarea bazinului al mişcării pentru pace din R. P. Ro ! I ^ T r a t a t iv e le
vicepreşedinte al Consiliului de miniş participat printre alte personalităţi Al- Populare, a vizitat în cursul zilei de mediteranian într-o zonă dcnuclearizată, mînă.
tri, şi alte persoane oficiale care-I în luni muzeul etnografic din oraşul Plov- convocată la invitaţia Comitetului parti Lucrările Conferinţei au fost deschi
soţesc au fost prim iţi luni dc către pre fred Maleta, preşedintele Parlamentului, zanilor păcii din Algeria. Conferinţa în v e d e r e a fo rm ă rii
K.irl Waldbrunncr, al doilea preşedinte dîv. însoţită de Sa va Dîlbokov, şeful se de preşedintele Republicii Algeriene
şedintele Austriei, dr. Adolf Scharf, care secţiei plan-finanţe a C.C. al P.C.B., este prezidată dc conducătorul delega Democratice şi Populare, Ben Bclla, care,
s-a întreţinut cordial cu oaspeţii romîni. al Parlamentului, Rudolf Salinger, pre ţiei algeriene Mohnmcd Yazid. La con
şedintele Camerei de comerţ, dr. Franz şi Gheorghi Petkov, preşedintele Co în numele Biroului Politic al Frontului
Tot în cursul primei zile a vizitei în mitetului Executiv a! Consiliului popu ferinţă participă reprezentanţi ai orga de Eliberare Naţională, al guvernului şi n o u lu i g u v e r n
Austria, oaspeţii romîni au făcut vizite Jonas, primarul oraşului Viena, şi alţii. lar al oraşului Sofia, delegaţia romînă nizaţiilor pentru apărarea păci) din A l
cancelarului Austriei, dr. Josef Klaus, După-amiază oaspeţii romîni au vi a vizitat complexul industrial „Mariţa- bania, Algeria, Republica Arabă Unită, al poporului algcrîan, a salutat pc parti ROMA 6 (Agerpres). — bat tezele susţinute de Pietro Nennî il
vicecancelarului dr. Bruno Pittcrniann, zitat oraşul Viena, iar scara vicecance Cipru, Franţa, Grecia, Italia, Iugoslavia, cipanţi şi a urat Conferinţei succes, cx- Duminică, conducerea Partidului so- Francesco dc Mnrtino, favorabile unei
precum şi primarului oraşului Viena, larul Austriei, dr. Bruno Pittermann, a Est“ , din apropierea oraşului Stara 2a- Liban, Libia, Maroc, Siria, Spania, Tuni primîndu-şi în acelaşi timp speranţa că cial-democrat italian a aprobat în una reconstituiri a coaliţiei guvernamentale
Franz Jonas. Pretutindeni ci au fost pri oferit o recepţie pc vasul „Stadtwien", gora, termocentrala şi mina „la zi" sia, Turcia. Sînt pre/.cnţi dc asemenea aceasta va adopta rezoluţii practice dc nimitate o declaraţie prin care acordă de centru-stînga, condusă de Aldo
miţi călduros. pe Dunăre. Troianovo I din apropierea complexu observatori din partea organizaţiilor natură să contribuie la dcnuclcarizarca preşedinţilor grupurilor parlamentare Moro.
care luptă pentru pace din ţările afri Mării Mediteranc şi să îndepărteze peri
lui, oraşul Stara Zagora şi combinatul social-democratc dreptul de a trata în Agenţia Associated Press apreciază că,
cane, arabe, din Asia, Europa şi Ameri colul nuclear. în ciuda faptului ca toate cele patru
de îngrăşăminte azotoase din apropierea vederea constituirii unui nou guvern
PKmMW ROM1MESTI oraşului. de centru-stînga, în spiritul ordinei dc partide politice italiene din fosta coali
ţie guvernamentală au acceptat să duci
Delegaţia şî-a continuat apoi drumul Chombe însărcinat zi adoptate de către conducerea parti tratative în vederea constituirii unui
dului, la 27 iunie. Această ordine dc zi
§ 9 S T f l A i N A T A T E spre Burgas. Pretutindeni delegaţia ro prevedea ca politica de centru-stînga să nou guvern de centru-stînga, observa
torii politici de I Roma „sînt reţinuţi
mînă a fost însoţită dc Ioan Beldean, cu form area guvernului provizoriu fîe fondată pe o „solidaritate guverna
ambasadorul R.P.R. în R. P. Bulgaria, în a prezice un succes sigur al aces-
PARIS 6 (Agerpres). — tate oile comunicări privind rezul mentală loială, vîzînd apărarea puterii tuia*.
In localitatea A lx Ies Bains a avitl tatele obtmule de cercetătorii ro LEOpOLDVILLE 6 (Agerpres). - vor pune de asemenea o problemă difi de cumpărare a salariilor şi menţinerea
loc cea de-a -l-a Conlerin(ă Inter mîni prol. C. G. D im ilriu $i Dr. N. Moisc Chombe, fostul preşedinte al cilă. Chiar dacă guvernul dc tranziţie va nivelului locurilor de muncă, în aşa fel
naţională de maladii reumatice. Dir, Ghita. LONDRA; Katangăi, a fost însărcinat luni de pre proclama amnistia generală şi sc va de încîc să fie posibilă aplicarea reforme Sâptămîna păcii
partea R.P. Romine a participat o şedintele Kasavubu cu formarea guver clara gata să discute cu conducătorii lor, putînd asigura muncitorilor o pre
delegaţie In frunte cu prol. Ion Program privind nului provizoriu al Republicii Congo. răsculaţilor, nu este sigur dacă aceştia m regiunea Mării Baltice
Stolo DETROIT 6 (Agerpres), — După întrevederile pe care lc-a avut vor accepta să colaboreze cu cl. zenţă mai determinantă în viaţa statu
In cadrul unei mese rotunde prol. La Detroll s-a deschis expoziţia reducerea înarmărilor cu preşedintele republicii, Chombe a de lui". ROSTOCK 6 (Agerpres).
Stoia a prezentai rcleraiul intitulat „Arhitectura In R.P. komină'‘. Cu- clarat în cadrul unei conferinţe de pre Sarcina principală a lui Chombe şi a Acceptarea de către conducerea Parti In cadru! „Sîpiăminii păcii în regiu
„Indicaţii, moda/ilăli şi rezultatele vintul de deschideie u losl rostit LONDRA 6 (Agerpres). — să că va începe imediat consultările echipei sale, conchide France Presse, este dului social-democrat de a participa la nea Mării Baltice", la 6 iulie, la Rostock
tratamentelor asociate in reumatis de dr. Lesile Brady, director adjunct Agenţia Rentei* anunţă că grupul par Chombe a precizat că a întocmit deja o dc a pregăti alegerile legislative care în tratativele în vederea formării unui nou şi-a deschis lucrările Conferinţa munci
mele inllam atorii". Reieratul a lost al Agenţiei de inform aţii a S.U.A. lamentar englez O.N.U. şi Asociaţia listă ministerială care urmează să fie data principiu urmează să aibă loc în februa guvern de centru-stînga urmează hotărî- torilor din ţările baltice — Norvegia şi
uscullat cu viu interes de asistentă, (U.S.I.A.), care a reprezcnlQt De britanică pentru Naţiunile Unite au publicităţii în cursul zilei de marţi. Islanda. Delegaţia Federaţiei Sindicalo
fiind urmat de numeroase discuţii. partamentul de Stat A luai de a- propus în comun un program privind In legătură cu desemnarea lui Chom* rie 1965 adică la şase luni după adopta lii similare a Comitetului Central al Mondiale, care participi la aceasta con
Concluziile trase de preşedintele Li semenea cuvîntul Ion Buşcliiru, în reducerea înarmărilor. be dc a forma un nou guvern dc tran rea definitivă a noii constituţii, Partidului socialist italian, care a apro ferinţă, este condusă de Louis Saillant,
gii internaţionale rle reumatologie, sărcinatul cu alnceri ad-interim a) Programul, care este o parte din pla ziţie, agenţia France Presse a transmis secretar general al F.S.M.
prol. Robecchi. au cuprins numeroa R.P. Romine In S T A. nul în nouă puncte elaborat de cele un comentar în care subliniază că sar K. Booh, (Danemarca), vicepreşedinte
se referiri la referatul menţionat. Asistenta a manilcstat un deo două organisme pentru a fi dezbătut la cina acestuia este grea şi delicată. Chom al Comitetului permanent al conferin
In cadrul conferinţei, prol. S/oia, sebit interes lată dc realizările pre Conferinţa prim ilor miniştri din ţările be — arată agenţia — intenţionează să Alegerile municipale din Grecia ţelor muncitorilor din ţările baltice,
a prezentat, de asemenea, două co zentate in expoziţie. formeze o echipă ministerială „de uniu Norvegiei şi Islamici, a prezentat un ra
municări personale asupra cercetă înainte de deschidere arhitecţii Commonwealtluilui, preconizează rea port consacrat problemelor, luptei pen
rilor In domeniul reumatologiei. In rominj ce însoţesc expoziţia au linul lizarea dezarmării în trei etape pe o ne şi reconciliere naţională*, care să cu ATENA 6 (Agerprcs). — consiliilor municipale din 225 de oraşe tru transformarea bazinului Mării Bal
alara acestora, au mai lost prezen o conlerintă de presă. durată de şase ani. Planul prevede, prin prindă reprezentanţi ai principalelor Duminică au avut loc în Grecia ale şi 5.803 comune. definitive ale alegerilor tice într-o zonă a păcii trainice.
Rezultatele
tre altele, renunţarea la bazele militare partide politice şi ai sindicatelor impor gerile municipale. Aproximativ 5 m ili
oane de cetăţeni au fost chemaţi să vor fi cunoscute în cursul următoarelor Lucrările conferinţei urmează să te
Străine ŞÎ menţinerea — în această pe tante. El va trebui si ia contact nu nu închidă la 10 iulie.
rioadă cînd la Geneva au loc tratativele mai cu partidele politice, dar şi cu au aleagă pe viitorii primari şi membri ai zile.
In problema Ciprului privind dezarmarea generală şi totală torităţile provinciale. Răsculaţii din pro
— a cheltuielilor militare ale ţârilor la
nivelul actual. vinciile Kivu, Kwilu şi Katanga de nord PRIMA ETAPA IN APLICAREA
Noi incidente între cele două comunităţi
întrevedere Tuomioja — Kyprianu
LEGII DREPTCRILOR C IV IL E
NICOSIA 6 (Agerpres). — pru, Sakari Tuomioj.i, care a sosit la Ge
Duminică, în regiunea muntelui Ky- neva în vederea unor consultări în pro
renia s-nu produs o serie de incidente blema cipriotă, a avut o întrevedere cu NEW YORK 6 (Agerpres). - organizaţii antisegregaţioniste : „Con culoare (NAACP) şî fac parte dîntr-o
către
comisie de anchetă trimisă dc
între cele două comunităţi cipriote. ministrul de externe al Ciprului, Spy- Legea cu privire ia drepturile civile gresul egalităţii rasiale* şi „Asociaţia această organizaţie în statul Mississippi
După cum informează agenţia France ros Kyprianu. a început să se aplice în numeroase lo naţională pentru propăşirea populaţiei pentru a aduce la îndeplinire prevede
Bresse, schimburi sporadice dc focuri au La sft'rşitul acestei întrevederi, Spyro» calităţi din sudul S U.A., care pînă nu dc culoare* m ilitanţii pentru drepturile rile legii pentru drepturile civile.
avut loc în localităţile Piyenîa şi Kyprianu a declarat că a avut cu me dc mult erau teatrul unor violente in civile au căutat să evite antrenarea In acelaşi timp, din alte localităţi din
Ayos Theodoros, teatrul unor violente diatorul O.N.U. un schimb de vederi cidente rasiale. Accesul populaţiei de lor în noi incidente rasiale. In acelaşi sudul S.U.A. se anunţă că numeroase
incidente petrecute cu o săptămînă îna asupra situaţiei din Cipru. Kyprianu a culoare în hoteluri, cafenele, restauran timp, liderii segregaţionişti au cerul magazine, restaurante, hoteluri şi cine
inte. Se relatează că poliţia cipriotă a te, cinematografe şi alte locuri publi acelora care sc opun aplicării legii cu
arestat doi ciprioţi greci vinovaţi de uci reafirmat din nou punctul dc vedere ci ce, în care în trecut nu aveau acces, privire ia drepturile civile să nu mai matografe au fost închise pentru a nu
priot, precizînd că singurul organ com
in
se aplica legea. Aşa s-a întîmplat
derea, în apropiere de Larnaka, a unui îneîmpină în general mai puţini rezis provoace astfel de incidente.
cipriot turc. Ce! doi vor fi traduşi iu petent în a se ocupa de măsurile ce tre tenţă decît sc aşteptati sudiştii segrega- In cele patru zile care au trecut dc oraşele Durham (statul Carolina de
faţa instanţelor de judecată. buie luate în vederea soluţionării cri ţionişti. La chemarea celor două mari la semnarea legii cu privire Ia dreptu nord) şi Columbia (Carolina de sud),
zei din insulă este O.N.U. La Sclma (statul Alabama), mai mulţi
La Famagusta a avut Ioc în aceeaşi zi rile civile de preşedintele Johnson, la
o manifestaţie cu prilejul căreia a luat Agenţia Reuter, referîndu-sc la surse Birmingham, Aţlanta, Fayetteville, segregaţionişti au refuzat să permită
cuvîntu! fostul lider al unităţilor de bine informate, subliniază că Sakari Tuo- Comunicat comun Montgomery, Eshrevcport, Danville, populaţiei de culoare sl participe la
partizani Eoka, generalul Grivas. Potri mioja a cerut guvernelor Greciei, Tur grupuri de negri au putut lua loc în festivităţile cu prilejul zilei indepen
vit agenţiei France Pressc, Grivas a de ciei, Marii Britanii şi Ciprului să nu restaurantele şi cafenelele pină acum re denţei organizată în această localitate.
clarat ca a sosit în Cipru pentru a lupta mească un reprezentant permanent la T urci a—Pakistan— zervate exclusiv albilor. Afişele „N u Agenţiile dc presa subliniază în ge
în vederea unirii Ciprului cu Grecia Geneva, care să ia parte la viitoarele mai pentru albi* au început să dispară neral calmul şi moderaţia dc care da
(„Enosis"). negocieri pe care intenţionează să Ic Iran din multe locuri publice, de la fîntî- dovadă majoritatea populaţiei in legă
France Prcsse subliniază că în timpul iniţieze în vederea găsirii unei soluţii nilc de apă potabilă, amplasate de-a lun tură cu aplicarea legii drepturilor ci
mitingului, blindate ale forţelor O.N.U. in problema cipriotă. gul şoselelor şi pînă la garajele şî sălile vile. Se apreciază, de asemenea, că o
din insulă au efectuat misiuni de patru ANKARA 28 (Agerprcs). — primă etapă dificilă a fost trecută.
lare pentru a preveni declanşarea unor Potrivit agenţiei, guvernele grec, turc In urma tratativelor care au avut loc de cinematograf. La Jackson, (statul Corespondenţii de presă consideră că
eventuale incidente. şi cipriot nu au răspuns încă la propu la Ankara între miniştrii dc externe ai Mississippi), considerat pînă acum ca va fi mult mai greu în ce priveşte apli
★ nerea luî Tuomioja dar se relatează că Turciei, Pakistanului şi Iranului, a fost pitala segregaţiei, doi negri au fost ac carea celorlalte prevederi ale legii cu
GENEVA 6 (Agerprcs). — problema se află în studiu în cele trei publicat un comunicat comun în care ceptaţi într-un hotel rezervat albilor, privire la drepturile civile, cum sînt :
A-
fără a sc produce vreun incident.
Duminică, mediatorul O.N.U. în Ci capitale. se arată că cele trei state se pronunţă înlăturarea discriminărilor la angajările
pentru ,,colaborarea bilaterală şi mul ceştia sînt membri ai Asociaţiei naţio în munci, dreptul egal la vot, integra
tilaterală în Orientul Mijlociu*. In co nale pentru propăşirea populaţiei de rea şcolilor şi altele.
municat sc arată că cele trei ţări se
m PRETUTINDENI pronunţă în favoarea colaborării regio
nale pe baza hotărîrilor luate dc către
Conferinţa Naţiunilor Unite pentru co
♦ ORAŞ DIN ANUL 1800 î.e.n. au străbătut duminică Canalul Mf- sc e an. cL iu
merţ şi dezvoltare de la Geneva, şi pre
PHILADEPHIA 6 {Agerpres). — nccii, pe bordul unor avioane uşoa conizează o continuă lărgire a colaborării
O echipă formală din arheologi de re pentru o marca cea de-a 55-a între ţările lor. Cei rrci miniştri dc ex
h muzeul universităţii Pennsvlva- aniversare u primului zbor peste terne au hotărît să sc întîlnească dc
nia şi dc la şcoala britanică de ar canal, realizat de Irancezul Louis trei ori pe an. In comunicat se arată CINEMA beta Pavel, Constantin Busuioc şi
heologie din Irak a descoperit rui Bleriot. că miniştrii au examinat situaţia exis Pavcl Tornea ; 13,40 Cotele apelor
nele unui oraş tonificat, locuit prin Bleriot a traversat Canalul MI- tentă în Cipru şi susţin că soluţionarea 8 IULIE 1964 Dunării; 14,30 Roza vînturilor; 15,00
anul 1000, înaintea erei noastre. necii la 25 iulie 1909, la bordul unui Recent, ciprioţii de origine greacă au protestat pe străzile Nico- problemei cipriote ar fi posibilă prin DEVA : Omul din fotografie — ci Din muzica popoarelor; 16,10 ’ţluzicâ
Oraşul, Teii A l Rimah — „M ovila mic avion monoplun, ule cărui pârli s'ei împotriva calomniilor aduse de unele ziare vest-germane la adre respectarea „tratatelor pe baza cărora nematograful „Patria* ; Lumea comică uşoară romîncască; 17,00 Din melo
lănciilor* — este situat In regiunea componente erau legale intre ele cu sa preşedintelui Makarios. a fost creată Republica Cipru*. a lui Harold Lloyd — cinematogra diile orchestrelor de estradă; 18,05
Sijar, h Est dc Moşul, in nordul coarde de pian, şi a aterizat in a- ful „A rta* ; PETROŞANI : Aventu Cîntă orchestra dc estradă a Radîo-
Irakului. Pină acum au lost scoase propierc de castelul Dover. rile unui tînăr — cinematograful „Re televiziunii, dirijată dc Valeriu Po-
la lumină încăperile unui templu, Cei 30 de piloţi francezi au ate publica" : Limuzina neagră — cine pescu; 18,30 Program muzical pentru
precum şi locuinţa unui comerciant rizat !q Shorcham unde au lost oas industrializării o constituie, însă, asigu matograful „7 Noiembrie" ; ALBA fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea
asirian. S-au găsit statuete artistic peţii lui „Royal .Acro Club“. E L SUELO-PÂMÎNTUL rarea desfacerii produselor. Consumul IU LIA : Pe Donul liniştit — scria socialistă; 19.35 Cîntece populare ce
lucrate, ornamente din scoici şi sti dc bunuri industriale a rămas în aceste I — II — cinematograful „Victoria* ; rute dc ascultători: 20,15 Jurnalul
clă. Lucrările de excavate continuă. * „LIBAN-EUROPA 1964" ţâri cu mult în urma ţărilor dezvolta Nu pIcA — cinematograful „23 satelor : 21,00 Noapte buna, copii :
te. Se apreciază că numai 20 la sută sau
Ziarul vest-gerinan „Deutsche Volks- blemă este cum să sc pună în valoare cel mult 25 la sută din populaţia aces August" f SEBEŞ: Nu se poate fără povestea „După broaşte"; 22,15 Mu
♦ BECURI ANTIBACTER1CE ISTANBUL 6 (Agerprcs) — zeîtung“ publică un amplu articol des acest potenţial. tor ţări consumă bunuri industriale. Cei dragoste — cinematograful „Progre zică de dans.
BU DAPESTA 6 (Agerpres). — O caravană de 20 de automobile pre America Centrală. Autorul menţio Uri de eîtc ori reprezentanţii acestor lalţi cumpără numai bunuri industriale sul" ; Era noapte Ia Roma — cine
Uzina de construcţii de aparate sub denumirea „Liban-Europa 196-1“ nează, printre altele, că această vastă ţări iau cuvîntul în diferite ocazii vor matograful „Sebeşul*; ORAŞTIE: Uci PROGRAMUL II : 8,30 Recoman
din Esztc/gom a început producţia a părăsit duminică dim/nea/ă /stan- regiune a lumii sc află în faţa unui şir besc în primul rînd despre posibilitatea de cea mai strictă necesitate, deoarece de gaşul şi fata — cinematograful „Pa dări din program; 9,03 Melodii popu
obicei sînt lipsiţi de mijloace. O bună
In serie a unor becuri antibaclericc. tria" ; Totul rămîne oamenilor — ci lare; 9,30 Muzică uşoară; 11,30 Mu
bu/ul, cu destinaţia PJovdiv, etapa dc probleme grele care îşi au originea în de industrializare cit mai repede cu pu parte din aceştia o formează marca masă zică populară: 12,00 Melodii dc es
Aceste becuri slnt lolosite la steri imediată a circuitului care va aven starea dc înapoiere şi în vestigiile tre tinţă. Ei susţin, cum a făcut dc cunnd a ţăranilor săraci. Foarte săracă este şi nematograful „Flacăra; ; HAŢEG :
lizarea acrului, lichidelor şi altoi Cum stăm tinere ? — cinematograful tradă; 13,08 Muzică dc cameră; 13,40
anul Qcesla 9.7-15 km. cutului. In articol sc spune: Toate aces Râul Prebisch la conferinţa Naţiunilor pătura proletară a satelor care este, pro Muzică uşoară dc Marius Mihail;
subslanfe in încăperi mcdico-sani- te ţări au de făcut faţă problemei creş Unite pentru comerţ şi dezvoltare dc la babil, cea mai numeroasă la ţară şi care „Popular" ; BRAD : Viaţă sportivă —
tnre, spdale, policlinici, creşe şa.m d Caravana, care a plecat la I iulie cinematograful „Steaua roşie"; 1LIA : 14,00 Pagini din opere comice : 14.30
din Beirut, a străbătut oraşele Ada- terii populaţiei, nevoilor materiale şi Geneva, că industrializarea constituie ciştigă cel mai puţin. Ei se îndreaptă Pînă mîiuc — cinematograful „Lu Cîntece şi jocuri populare; 15,05 So
♦ CUTREMURE ÎN MEXIC no şi Ankara. Ea transportă o expo culturale ale acestei populaţii. premiza esenţială pentru o dezvoltare spre oraşe împinşi dc lipsa dc pămînt mina". lişti de muzică uşoară; 15.30 Intîlnire
Şi mizerie, atraşi dc mirajul unei vieţi
ziţie dc loiogr-atii care inlâfişează In ţările Americiî Centrale, s-a înre economică rapidă. Ţiirilc în curs dc dez cu opercta-montaj muzical; 16,30 Cu
CIUDAD DE MEXICO 6 (Ager- gistrat un record dc creştere a popu voltare, ca principalele producătoare de mai bune. In oraşe ci nu găsesc nimic
preş). aşezări istorice din Liban. laţiei media anuală fiind cu 3,2—3,6 la dc lucru şi lîncczcsc în cartiere ale mi RADIO cîntecul şi jocul de-a lungul Dunării;
Un cutremur dc pămint de gradul sută — mai marc dccît în India şi Egipt. zeriei. Această categoric socială extrem 18,30 Lectură dramatizată; 19,45
opi a losl resimţit in capitala M exi ❖ O ARESTARE de săracă constituie cea mal grea pro- 8 IULIE 1964 „Am îndrăgit o melodic* — emisiune
cului la 6 iulie, scurt timp după SPECTACULOASA America Centrală avea în 1950 o popu DIN PRESA STRĂINĂ b'cmă social-politică a ţărilor din Ame PROGRAMUL I : 5,06 Emisiunea de muzică uşoară rommească; 20,35
laţie dc aproximativ 8,8 milioane, iar
miezul nopţii. Cutremurul a durai în 1960 — aproximativ 11,6 milioane rica Centrală. pentru sate : îndrumări pentru cres Formaţii artistice înfiinţate în anii
un minut $i jumătate. Primele in- PARIS 0 (Agerpres). — Satul care duce lipsă dc calificare, cătorii de păsări; 5,16 Jocuri popu puterii populare : orchestra dc mu
lorn\a(ii arată că cutremurul nu q pro Duminică, politia Iranccză a tăcut locuitori. In 1985, populaţia va ajuage materii prime, obţin dc la an la an pe echipament, capital, organizare şi asis lare; 5,40 Cîntece despre ţesătoare ; zică populară „Doina Olteniei" a Fi
vocat dcclt pagube neînsemnate, dai unu din cele mai spectaculoase la 23 milioane Problema cardinală este: piaţa mondială preţuri mai mici pentru tenţă socială, a rămas în urmă cu se 6,10 Muzică uşoară; 6.30 Sfatul me larmonicii de stat din Craiova ; 23,15
intr-o mare puric a oraşului comu arestări din ultim ii om, captuiînd, cum va putea fi aprovizionată această mărfurile lor, în timp ce trebuie să plă cole faţă dc dezvoltarea cîtorva mari dicului : Hipocalcemia; 7,30 Anun Muzică de dans.
nicaţiile telefonice si curentul elec după 38 de zile dc urmărire ,pc populaţie cu alimente, apă potabilă, tească preţuri din ce în ce mai mari oraşe. ţuri, muzică ; 8,06 Muzică populari; Radiojurnale şi buletine de ş tiri:
tric au lost Inireruple şi unele mari inimosul „ L'Eltanglcur“ („Sugrumă- energic, încălţăminte, mijloace de trans pentru produsele ce vin din ţările dez Arătînd că o altă cauză a înapoierii 10.03 Teatru la microfon „O noapte 5,00; 6,00; 7,00; 8,00; 10.00; 12,00;
bulevarde au losl scufundate in în !o tul“ ), In persoana unui oarecare port >î toate cele necesare, cînd încă voltate. In ultimul deceniu, preţurile ţărilor din America centrală este îm furtunoasă"; 11,16 muzică uşoară; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00: 22,00 (pro
tuneric. Lucien Lc^er, tnhrmier la spitalul dc pc acum cea mai marc parte a popu părţirea ncechîtabilă a pămîntului, zia 12.03 Prelucrări corale; 12,30 Me gramul I) 9,00; 11.00; 13,00; 15,00
Cutremurul a provocat Insă pa psihiatric din V illejud. larei duce o lipsă acută de aceste bu produselor din ţările în curs dc dezvol rul citează exemplul Republicii Domini lodii populare interpretate de Elîs.v 17,00; 21,00; 23,00 (programul II).
nică in rindurile populaţiei, hind cel Legcr, ]>c care întreaga presă Iran- ii uri? Să anticipăm cu răspunsul priitei- tare au scăzut cu 8-9 la sută, iar pre cane. In urma rccensămîniului din 1960
mai puternic înregistrai in capitala ceză H consideră ca pe un maniac pa;; nu este vorba dc lipsuri din cauza ţurile produselor industriale au crescut în Republica Dominicană 28 dc proprie
Mexicului, din 1957. cu 10 la sută. Aşa că datorită acestor
periculos, a ucis prin strangulare un suprapopulaţtei. Tot ceea ce ar fi necesar tari posedă mai mult de 2.500 de hec
Duminică s-ait resimfit trei cutre copil in virstă dc tl ani, pe nume pentru aprovizionarea celor 23 milioane relaţii neechilibrarc crearea unei indus
mure mai pul in violente in nord Lite Ta;on, şi, jncepind de la 27 mai, dc oameni sau chiar mai mult, poate fi trii proprii devine tot mai urgentă. tare fiecare, 85 de proprietari între 1.000 P R O N
ic slul M e xicului: nu s-au înregistrai produs în ţările Americiî Centrale, de Analizind greutăţile care împiedică şi 2.SCO de hectare şi 108 proprietari în O S P O R T
nici victime, nici pagube. u bombardai pur şi simplu rcdacliUc oarece aceste ţări au fost înzestrate din industrializarea acestor ţâri, ziarul scrie: tre 500 şi 1.000 de hectare. Aceasta în
♦ ANIVERSAREA PRIMULUI ziarelor pariziene şi posturile de ra seamnă că 221 dc proprietari posedă Concursul ni‘. 26 din 5 iulie C.S.M.S. — U.T.A. (anulat)
dio cu scrisori in care îşi descria belşug de natură: climă, pămînt, apă, Starea dc instruire a populaţiei — <10 la aproximativ 300 000 de hectare, in timp Ştiinţa Cluj — Rapid 1
ZBOR PESTE cu lux de amănunte oribila sa cri păduri, bogăţiile mărilor şi ale subsolu sută din populaţie este analfabetă, Iar 30 ce 90 Ia sută din micii proprietari îşi Sidcrurgistul — Ştiinţa Timiş, (anular)
CANALUL MINECII mă, umeninfind cd, dacă nu o să-i lui, capete şi braţe muncitoare. Ceea ce la sută semianalfabetă — împiedică for împart restul de 450.0C0 de hectare De Dînamo Buc. — Steagul roşu 1 Komlo — Fcrencvaros 2
x
Tatabânya — M.T.K.
LONDRA 6 (Agerpres). — lie Iu mizele sume dc bani impor lipseşte, este organizarea corespunzătoa marea unei pături mai largi de tehnicieni aceea, în ţările Amcricii Centrale, o Crişul — Progresul 1 Gyor — Csepel ţ
Aproximativ 30 de piloţi /râncezi tante, va efectua noi asasinate re pentru punerea în valoare a poten şi specialişti în administraţie. problemă dintre cele mai urgente dc re Steaua — Dinamo Piteşti 1 Szeged — Dorog ţ
ţia lu lu i existent. Şi cea mai dificilă pro Una din cele mai grele probleme ale zolvat este cea agrară. Farul — Petrolul 2 Vasas — Diosgyor |
R«d«c]la sl ila ru lu i tir. 0 Matlie or. 9, Ielelor, 15 88, 1275, 15M, 2U 78. le ia plâiiiâ Io ouioerai cooJorm aprobatU Direcţi») Seneials P.T.I.R. ut. 263,228 dio 6 aoieurbii. IW9. — TipsruJ. întreprinderea Pollurallca Huoedoara-Deve
4l).05b