Page 18 - 1964-07

/ nun (IC Unde se concep maşinile

Q Atenţie cuvenită propagandei Mi-au rămas vii în minte aprecierile lucrează la definitivarea unor proiecte
prin conferinţe aduse expoziţiei Pavilionului romîncsc şi omologarea unui nou prototip de ma­
de la Leipzig din acest an. „U n salt şini de frezat. Proiectanţi ca Andrei
* IN RAIONUL BRAD
Recoltarea furajelor trebuie urgen­ neaşteptat în cc priveşte nivelul tehnic Barbu, şeful atelierului dc prototipuri,
tată şi diversitatea produselor". Aceste cu­ tovarăşul Nicolae Stcrca, muncitorii Eu­
pag. 2-a vinte au fost rostite dc numeroşi vizi­ gen Barbu, Marin Costinaş şi mulţi al­
tatori ai Pavilionului romîncsc. M ulţu­ ţii au adus uzinei noastre contribuţii
fy Anul XX : Regiunea Murcj- mirea mea a fost deosebit de marc nui deosebite la realizarea noilor maşini.
Autonomă Maghiară ales că printre exponate se aflau şi In compartimentul nostru dc concep­
— In construcţie un mare com­ produsele uzinei noastre In special ma­ ţie lucrează mai mult de jumătate
binat chimic şina de frezat roţi dinţate şi maşina dc din inginerii uzinei. Ne sînt create con­
— Pădurile o marc bogăţie a re­ cusut industrială au atras atenţia mul­ diţii din cele nui bune în munca dc
giunii tor specialişti. concepţie. Avem un atelier de proto­
— A 19-a promoţie Noi am prezentat la expoziţie mai tipuri bine dotat, dispunem dc aparate
pag. 3-a multe tipuri dc maşini unelte şi dc cu­ moderne, iar biblioteca tehnică ne ajuta
sut. Aceste maşini, ca dc altfel toate mult. Bine înzestrată, împrospătată cu
^ De peste hotare
pag. 4-a care se construiesc la U.M.C., sînt con­ tot ce apare nou, cu reviste din majo­
cepute în uzină dc către un colectiv dc ritatea ţărilor caic au o industrie con­
specialişti, oameni bine pregătiţi şi structoare de maşini dezvoltată, biblio­
care sînt în continuă căutare, într-o teca tehnică a uzinei a devenit indispen­
permanentă creaţie. maşina sabilă activităţii noastre. Din partea or­
H
■
M
Dc curînd a fost omologată
FOLOSIREA RAŢIONALĂ dc cusut industrială „Super", tip ganelor de partid, a conducerii tehnice
a uzinei primim o permanentă îndru­
M.C.1.2, despre caic spuneam că a fost
mare şi un sprijin substanţial. Fondurile
mult apreciată la Leipzig. Şi pc bună cercetare vorbesc despre atenţia ce sc
însemnate cc sînt alocate anual pentru
dreptate. Maşina dc cusut
industrială
A UTILAJELOR, REZERVĂ CE execută cusutul materialelor subţiri, sc- acordă serviciilor tehnice ale uzinei,
migroasc şi groase cu cusătură simplă
cu
servicii care s-au dezvoltat o dală
cu două aţe, de la suveică şi dc la ac. uzina şi unde cadrele, al căror număr
Constructiv, ea este prevăzuta cu un a crescut dc patru ori faţă dc cel exis­
TREBUIE VALORIFICATĂ DIN PLIN graifăr rotativ cu mişcare circulară con­ tent in anul naţionalizării, depun efor­
tinuă, aşezat sub plăcuţa acului, avînd
turi pentru ca munca lor dc concepţie
o turaţie ridicată de 6000—8000 rotaţii să fie în pas cu cerinţele mari ale ani­
pe minut. lor noştri.
In perioada care s-a scurs de la în­ lian Ieneşescu şi Laurenţiu Andraş au în­ Am prezentat sumar noua noastră
ceputul anului, colectivul întreprinderii treţinut mecanismele în stare bună de maşină de cusut, a cărei producţie în Rezultatele eforturilor depuse de că­
noastre a obţinut o serie de succese. funcţionare. seric sc realizează cu succes în uzină. tre colectivul nostru pentru ridicarea
Planul producţiei globale ţi marfă a Rezultate hune au fost obţinute şi în Dar activitatea noastră nu se opreşte nivelului tehnic al producţiei au fost
apreciate cu ocazia diferitelor expoziţii
lost depăşit cu regularitate. Cumulat, utilizarea fierăstraielor mecanice, a trac­ aici. Munca serviciilor tehnice este con­
pe cele 5 luni, sarcinile producţiei glo­ toarelor şi încărcătoarelor. Mînuitorii centrată asupra realizării dc noi maşini din ţară şi dc peste hotare şi în mod
bale ţi marfă au fost realizate în pro­ acestor utilaje cum sînt tovarăşii: lo- şi utilaje cu performanţe constructive deosebit — aşa cum arătam la început
porţie de 102,64 la sută şi respectiv sif Coman, Ionel Hibiccanu, Matei Izi- şi funcţionale superioare şi un nivel teh­ — la „Tirgul internaţional dc la Lcio-
104,61 la sută. in perioada amintită lu­ dor, Nicolae Radu şi Luca Popa din sec­ zig 1964“ unde maşinile unelte şi dc
nic ridicat dc automatizare, moderniza­ cusut expuse dc Uzina metalurgică din
crătorii forestieri au dat peste plan cir­ torul Cîmpul lui Ncag, Iosif Farcaş, Va­ rea produselor din fabricaţia actuală a
ca 2.000 m.c. buşteni de fag pentru ga­ sile Bîrzan din sectorul Lupcni, Du­ uzinei, mecanizarea şi automatizarea Cugir s-aii situat în centrul atenţiei spe­
ter, 1.300 m.c. cherestea din raşinoase, mitru lvaşcu, Apostol Sava, Tudor Neag, proceselor dc producţie, introducerea şi cialiştilor din diferite ţări, aducînd astfel
substanţială la succesul
o contribuţie
500 m.c. cherestea din fag, 1.900 m.c. Vasile Mărgineanu din sectorul Roşia extinderea procedeelor tehnologice noi. „Pavilionului R.P.R.".
lobde industriale ş.a.m d. şi-au depăşit cu regularitate planul. Ei In cadrul acestor activităţi colectivul
Pentru dobindirea acestor realizări şi-au organizat judicios munca, au exe­ de proiectanţi şi muncitori de la secţia AUREL ALEXANDRESCU
conducerea întreprinderii, îndrumată de cutat revizii de calitate. Realizări fru­ maşini unelte şi atelierul de prototipuri inginer şef de concepţie la Uzina
comitetul de partid, a luat măsuri tch- moase au obţinut şi tractoriştii Florean metalurgica din Cugir
mco-organizatoricc eficace. Astfel, încă Uca, loan Silaghi, Gheza Plaier şi Ion
din toamna anului trecut, au fost crea­ Hamz cît şi mecanicii de la încărcătoa­ Vedere parf/a/ă a noului oraş muncitoresc din Hunedoara.
te stocuri de masă lemnoasă care să asi­ rele I.M.B. Gheorghe Ursaclie, Vasile
gure îndeplinirea ritmică a planului pe Ncdesca şi alţii. Şcoala talentelor
perioada de iarnă. S-a extins organiza­ Realizările de piuă acum puteau fi
rea muncii în brigăzi complexe cu pla­ însă, mult mai frumoase dacă exista din
ta în acord global. Pentru exploatarea partea tuturor colectivelor de muncă o RECOLTAREA Cu 4 ani în urmă în oraşul siderur- siderurgic din Hunedoara cu care au
masei lemnoase au fost folosite metode permanentă preocupare pentru folosirea giştilor hunedoreni nu luat fiinţă pe orchestrat.
avansate cum sînt : fasonarea concomi­ utilajelor la capacitatea lor. I ii sectoa­ lînga Şcoala generală dc 8 ani doua sec­ Sub bagheta dirijorilor Constantin
tentă a lemnului de foc cu cel de lu­ rele Lonea şi Lupcni cojitoarele meca­ ţii: una dc muzică şi alta de arte plas­ Uugureanu şi Fcrdinand Studnicska au
cru, exploatarea în trunchiuri lungi şi nice au fost folosite însă mult sub ca­ tice. In septembrie 1960 s-au acordat fost interpretate uvertura: Răpirea din
catarge etc. pacitate. Ele, nu au fost aprovizionate primele viori, s-au combinat primele Serai, Simfonia în do major, dc Vivaldi,
O atenţie deosebită s-a acordat extin­ ritmic cu masă lemnoasă, deşi exista su­ LA TIMP SI FÂRÂ PIERDERI vopsele pentru a da diferite nuanţe, s-au Sonata a VIII-a dc Corclli, Serenada de
derii mecanizării lucrărilor grele ca : ficientă. Vinovaţi se fac şefii depozite­ pus primii paşi pc drumul destul dc Baraga, Balada dc Ciprian Porumbcscu,
doborîtul, secţionatul, scosul, apropia­ lor din gara mică Petroşani şi Lupcni greu, dar atît de frumos al artei muzi­ Resemnare dc Dancln, Concert nr. 25
tul şi încălcatul lemnului. Pe lingă uti­ care au preferat să execute cojirea ma­
lajele existente, în cele 5 luni din an în­ nuală a lemnului dccît cu ajutorul me­ cale şi plastice. dc Viotti etc.
treprinderea noastră a fose înzestrată canismelor. Şefii sectoarelor Lonea şi A V bune condiţii. Plugurile aşteaptă să Elevii dc ieri, timizi, stăpiniţi de ne­ Alături de elevii dc la secţia de mu­
cu Din zori şi psna-n seara
cu 7 tractoare, 26 fierăstraie mecanice, Lupcni nu au urmărit îndeaproape felul scoată din nou la „zi" miros dc pămînt încrederi în forţele lor, sînt astăzi so­ zică, în cadrul şcolii se mai instruiesc
4 fuuiculare pasagere de tip Wissen, cu cum sînt aprovizionate cojitoarele reavăn. Şi negreşit aşa sc va intîmpla. lişti şi poate mîinc artişti. Rezultatele un număr de 60 de elevi ai secţiei de
încărcătoare şi alte utilaje moderne, de masă lemnoasă. E ciivîntul exprimat în plan, iar pianul la care au ajuns o parte dintre ei, vor­ artă plastică care, îndrumaţi înconti­
mare productivitate. Pentru deservirea La fel funicularele Wissen din par­ Cînd s-a oprit ploaia, primii oameni timp înlătură orice pierdere din recol­ de măsuri fixat dc colectivişti va fi besc despre strădania lor, despre seriozi­ nuu dc profesori, realizează lucrări de
cit mai raţionala a mecanismelor, un chetele Polatişte, Sohodol, Dealul Babi, ieşiţi în cîmp au fost Iosif Muntcanu, ta bogată a acestui an. respectat întocmai. tatea cu care au muncit, despre elanul pictură tot mai bune. O parte din aces­
număr însemnat de muncitori au urmat Pietroasa şi Gîrbovu au fost folosite in­ preşedintele gospodăriei, însoţit de in­ Combinierul Iosif Munduca este mîn- tineresc de care sînt animaţi instructo­
cursurile de calificare şi de ridicare a suficient. Şefii acestor parchete nu au ginerul agronom Petru Meranciitc şi dru că lui i s-a încredinţat misiunea tea sînt expuse în cadrul unei expoziţii
Campania de strîugere a recoltei
a
calificării profesionale. Au fost întoc­ luat întotdeauna măsurile cele nui efica­ Viorel Crainic brigadier dc cîmp. Dc de a începe strîngerea recoltei din acest fost declanşată. Munca sc desfăşoară în rii lor şi cadrele didactice din şcoala. in una din sălile clubului „Sidcrurgis-
mite grafice de întreţinere şi reparare a ce pentru aducerea lemnului la locul de pe colina din capătul satului, cu mîna an. Este o mare cinste pc caic el se Programul muzical dat zilele acestea tul". Cele peste 39 dc lucrări sînt foar­
utilajelor. Ca urmare, majoritatea me­ încărcare a funicularului. straşină la ochi, au scrutat cu privirea străduieşte să o răsplătească prin fapte. ritm susţinut. Din zori şi pînă-n seară în sala Clubului „Siderurgistul" a fost te apreciate de iubitorii artei plastice din
canismelor au fost folosite mai judicios. O deficienţă care a influenţat nega­ lanul de orz. Şi inginerul agronom are numai cuvinte duduitul tractoarelor nu conteneşte nici mult superior celor prezentate anterior oraşul Hunedoara.
Funicularele din parchetele Cîmpul tiv activitatea noastră este şi fluctuaţia — Eu zic, îşi dădu cu părerea preşe­ dc laudă la adresa lui. un minut. Căruţe încărcate cu saci duc de această şcoală. In pregătirea progra­ ŞERBAN IO AN
în hambare rodul bogat al colectivişti­
Mielului, Valea de Peşti şi Arcanul din mecanicilor de la fierăstraie. Care este dintele, sa începem sondajul cu loturile — Rar. aşa om. Ori cînd ai nevoie mului elevii au fost ajutaţi în perma­ secţia Distileria dc gudroane
sectorul Cîmpul lui'Ncag, Corbul din cauza ? Unii maiştrii de exploatare expuse mai mult in bătaia soarelui. dc el, e gata să ic ajute. Noaptea tre­ lor din Lăsau. S. TRUŢĂ nenţă de către orchestra Combinatului C. S. Hunedoara
sectorul Lonea au transportat peste sar­ printre care : Ludovic Kopriva, Cu emoţia, răspunderea şi autoritatea cută a făcut-o aproape albă. Tot tim ­
cina planificată cu 30-35 la sută mai Ing. IOSIF ILIESCU bunului gospodar, formaţia celor trei pul s-a gîndit cum sc va comporta trac­
multă .njasă^lcmnoasţi. ;McCauicii" funicu- Şeful serviciului mecanizare al „judecători" şi-a început misiunea. torul şi combina la prima confruntare
'MVtlor printre care amintim pe tovară­ I. F. Petroşani Nici o porţiune din lan n-a scăpat nc- practică cu recolta. Dimineaţa a fost ccl
şii: Nicolae Grccu, Toadcr Nistor, N i- cercetatâ privirii lor ngerc. S-au determi­ dinţii în lan. A pornit tractorul, Tăcind f()d prvzettiirHt ~ - •
colac Caramele, Vasile Văcărcami, Stc- (Continuate in pag. 2-a) nat şi marcat cu certitudine porţiunile pe loc ultima probă combinei. Şi pri­
date în pîrg. viţi cu cita răspundere şi conştiincio­
...4 iulie, scara. La sediul gospodăriei, zitate lucrează, încheie cu o nuanţă dc
întrunit într-o şedinţa operativă, con­ mindric în glas inginerul. m m m k am itiica m a o t m b
siliul dc conducere a luat hotărîrea. Purtînd pe feţe semnele arşiţei do­
„M îinc dimineaţă vom începe recolta­ goritoare ale soarelui, cei care s-au an­
rea orzului". gajat în marca bătălie a strîngcrîi la
A doua zi, cînd sc mai îngîna încă timp a recoltei, au în priviri şi ges­
ziua cu noaptea, colectiviştii din Lăsau turi ceva din strălucirea soarelui şi bo­ A C â M I M M a e H L H J I B A I L D iliN 0 £ O A â J U
au dat semnalul începerii bătăliei pen­ găţia bobului recoltat.
tru strîngerea la timp şi fără pierderi a Roman Bujuran şi Roman Popa, doi
recoltei. S-au aliniat într-un front co­ din colectiviştii fruntaşi, cocoţaţi în Biografia brigăzii artistice dc agita­ ţiile aproape violente ale celor criti­ colective. Prevederile planului dc pro­
mun colectivişti şi mecanizatori, liotă- vîrful combinei sînt cei diutîi cc mă­ ţie a căminului cultural din Gcoagiu, caţi. Dc-atunci, an dc an brigada şi-a ducţie al gospodăriei, realizările obţi­
rîţi să nu piardă nici un bob din noua soară în palmele lor aspre firul bobului raionul Orâştic, începe din anul 1958. perfecţionat măiestria artistică, cîşti- nute dc la an la an şi-au găsit întruchi­
recoltă. Deşi era duminică, evenimentul dc orz. „Veteranii" îşi aduc aminte dc emo­ gîndu-şi o nurc popularitate în rîn- pare artistică îu textele brigăzii. E
a atras pe cîmp grupuri dc oameni. Ici Rodul e bogat, pe măsura strădaniilor ţiile primului spectacol, dc succesul dul cetăţenilor din sat. Acum îm pli­ dcajuns să notăm cîtcva titlu ri : „1959
colo amestecaţi prin mulţime, sc zăreau depuse dc-a lungul unui an dc toţi co­ „la public“ al programului şi dc reac­ neşte 6 ani dc activitate. La această în colectiva noastră", „Drumul bel­
mecanizatorii de la S.M.T. Dobra. Cu lectiviştii ajutaţi dc mecanizatori. Lau­ şugului", „Colo-it luncă în grădină",
toţi veniseră să vadă, unii bobul noii da gospodarului este bobul fiecărui spic, „Primăvară peste ţară", „A urul ogoa­
recolte, iar ceilalţi comportarea tractoa­ întreaga producţie realizată. Astăzi, cînd relor", „Mereu mai mult, mereu mai
relor şi a combinelor. se pune în cîntar munca şi produsul eî, bine !;...
Un tur de agrement, dc acomodare şi colectiviştii din Lăsau sc bucură din plin La etapa a Il-a a concursului al
combinele au luat cu asalt lanul dc orz. de rodul agonisit. VlI-lca, organizat în cinstea celei dea
Tractorul, combina, întregul mecanism I ii plină bătălie pentru strîngerea re­ XX-3 aniversării a eliberării patriei
pus în mişcare pentru strîngerea recol­ coltei ci sc gîndcsc dc pe acum ce vor dc sub jugul fascist, brigada artistică
tei, la timp şi fără pierderi, funcţionează culege la anul. De accca, recolta dc pe dc agitaţie a căminului cultural din
ireproşabil. Munca este bine organizată. loturile semincere este selecţionată, re­ Gcoagiu a prezentat textul „Cornul
Sc lucrează intens. Măsurile luate din coltată şi depozitată separat în cele mai abundenţei", ocupînd locul I pe re­
giune. Se cuvine să-i cităm aici pc toţi
cei care au contribuit la obţinerea a-
70 hectare zilnic ccstui succes : dr. Şcrban Rădulcscu
(autorul textului), Liviu Nicola (ins­
tructorul artistic), interpreţii : Simion
Gospodăria agricola de stat din Calda în prima z\ .iu şi recoltat orzul dc
de Jos arc însâmînţată cu orz o supra­ pc circa 70 de hectare. Oaucca, Elisabcta Bcndc, Ana Romo-
faţă dc 390 hectare. Urmărind îndea­ Concomitent cu recoltarea sc proce­ şan, Zoc Văidcanu, Elisabcta Gîrjob,
Colectivul Uzinei pentru reparat utilaj minier din Petroşani execută proape stadiul de coacere a acestei cul­ dează la transportul paielor şi la exe­ Maria Pârâu, Viorica Homorodcanu,
mimai lucrări dc bună calitate cîştigîn du-şi în felul acesta o binemeritată apre­ turi, consiliul gospodăriei a hotărît ca cutarea arăturilor în vederea însăinîn- Nicolae Pcra, Ion Doboş şi Cabriel
ciere din partea minerilor Văii Jiului. ieri să înceapă recoltatul. Aici sc lu­ ţării dc plante furajere în cuhatră Samoilcscu.
In fo to : aspect din secţia dc reparaţii mecanice. crează cu un număr de 9 combine care dublă. Acum, cînd apar aceste rînduri şi
imaginea care reprezintă un moment
din spectacolul prezent la faza regi­
modesta aniversare, harnicul şi entu­
ziastul colectiv al brigăzii sc înfăţi­ onală, artiştii amatori din Geoagiu fac
între lopată, troc şi cuc (vngonct dc dar spre seară Alt mijloc dc locomoţie şează cu un bilanţ dc bogate realizări : ultimele pregătiri pentru faza interre­
C O N F R U N T A R E abataj). Trocul i-a furat puterea celor nu aveau. Aveau insă un „avantaj": pu­ dc spectacole „acasă" şi în deplasare, gională ce va avea loc pcsie cîtcva
18 programe în „premieră'* circa 200
nui frumoşi ani... apoi războiul care l-a
teau lua mărfuri „pc cont". Pc datorie.
zile.
ţinut într-un spital o primăvară, o vara
Sîntcm siguri că la spectacolul de la
şi-o toamnă... apoi împrumutul, acel îm­ Şi contul creştea după bunul plac al stă- de cîtcva ori premiul I pc regiune la Hunedoara, în întrecerea cu cele mai
pînului prăvăliei. Ca să-şi poată achita
prumut dc oameni pe care stăpinii mi­ toate datoriile din cont, minerul avea concursurile artistice ale amatorilor, bune echipe artistice din regiunile
expuse cîtcva machete ale adîncmîior dc Azi e prezent în ritm ul trepidant al nei Ghelar îl „daruiau" Uzinelor de fier nevoi dc 5-6 salarii. menţiune la finala celui de al Vl-lca Crişana, Braşov şi Banat, brigada ar­
concurs pc ţară...
din Hunedoara, 18 luni Ion Mănăilă a
Dispensar, şcoală generală dc 8 ani,
tistica de agitaţie a căminului cultural
Ş)aqini îndelung. Citeşte: „Metodă de exploata­ perforatoarelor, in cîutcciil maşinilor de fost omul — ghiftâ. curi cu sute dc apartamente, casc no! deauna din viaţa şi preocupările colcc- cinste va reprezenta cu
fier ale Gliciarului. Bătrînu! cercetează
şcoală medic, ciul», cinematograf, blo­
Programele brigăzii au izvorît întot­
încărcat, în ţăcănitul ritmic al locomoti­
din Gcoagiu ne
re îu abataje", „Metodă prin înmagazi-
velor cc străbat subteranul, in fiecare
— Nu, nu ştiţi cc-i ghifta. Azi nu
nare", „Exploatare combinată"... utilaj venit să uşureze munca mineru­ mai e. Acum totul c mecanizat. Încăr­ înşiruite dc-a lungul străzilor ca nişte tiviştilor, din munca acestora pentru Ii dorim din succes.
salbe deasupra cărora sc înalţă antenele
' DIN ISTORIA mă. Doar cu, noi bătrînii, am mai ră­ lui, s-o dezbare dc povară, să-l facă pe carea furnalului se face pe bandă. Pc televizoarelor, autobuze cc fac cut'SA 1 întărirea şi dezvoltarea gospodăriei I. MINDRU
— Nimic din cc-a fost ieri. Nici o ur­
om să îndrăgească şi să dorească aceas­
atunci introduceam minereul în furnal
mas drept mărturie trecutului. S-a dus tă muncă. Şi ci a îndrăgit-o şi a căutat cu ghifta. Omul şi 30 dc ghifte pe Chclar-Huncdoara şi retur, unităţi co­
/o e lo is vremea barosului şi a burghiului. A ve­ să o facă mai spornică. A venit cu me­ schimb. Şi asta timp dc un an şi ju­ merciale: alimentare, textile, mctalo-
nit tehnica, aţi venit voi, tinerii, să şter­ tode noi. A înlocuit lopătatul trudnic mătate... chimice, cofetărie — iată ce oferă mine­
geţi trecutul... al metodei cu rambleu in vatră şi în Omul dat cu împrumut Străbate azi rilor săi Ghclarul anului 1964.
fîşie cu o metodă de marc productivita­ drumul dc la Ruda la Ghelar. Pe piept Şi azi au oamenii cont. E un cont
te: exploatarea cu subetaje. Cele 2,47 poartă „O rdinul M unţii", semn al apre­ deschis la filiala C.E.C., unde îşi agoni­
Inventar tone d» minereu extrase pc post aveau cierii strădaniei (ui în anii cînd truda sesc prisosul pentru concediu, pentru
să fie înlocuite cu 6,23 tone pc post, iar a fost înlocuită cu muncă omenească, maşină, pentru casă...
lemnul să fie scos din abataj. Susţinerea, cînd siâpînii minei au ajuns fiii clasei
armarea nu nui era necesară. O dală muncitoare.
Perforatoare: 339, locomotive elec­
trice cu troici: 18, locomotive electrice Cu ea, preţul dc cost avea să scad.î mult, De 27 de ani străbate Ion Mănăilă Doua m artinii s-au întîlnit faţă în
cu acumulatori: 8, comprcsoarc: 13, ma­ iar satjiiilc minerilor să crească. coama dealului ce leagă Ruda dc Ghelar faţa. Tatăl şi fiul. Parcă anume pentru
şini dc încărcat: 5, ventilatoare: 38. Minerii nu s-au oprit îniă aici. An şi drumul nu i sc parc lung. a confrunta trecutul cu prezentul. Ta­
screpcrc: 16, maşini unelte (strunguri, găsit alic şi alte metode nui noi, dc — Dealurile sînt tot aceleaşi şi, to­ tăl c poate Alic Iosif al lui Bâloni, sau
freze, raboteze): 8. productivitate mai nurc. Şi au făcut ca tuşi... poate baci Furdui, sau... Nu ştim sigur.
Cifrele se înscriu unele sub altele în- producţia dc minereu dc la mina Glic- S-a schimbat ceva ? E unul dintre pensionarii Gliciarului. A
tr-un registru din biroul serviciului teh­ lar să crească dc 5,9 ori faţă de anul — S-a schimbat totul. Munca, oame­ lăsat în amintire barosul, burghiul, tro­
nic al minei. Deasupra lor, data: 1 iu­ naţionalizării. nii, casele. S-a schimbai viaţa. La noi, cul, lopta şi a venit să doa ochi cu pre­
lie 1964. Alături, e înscrisă altă dală : în Ruda — continuă Ion Mănăilă — zentul minei. I ii faţa machetelor cu me­
1944. Sub ca alte cifre: perforatoare : doar 5 casc au nui rămas din trecut. tode noi dc muncă şi-., întîlnit fiul. E
—, locomotive: 2, maşini de încărcat: Oameni de... Fiecare şi-a făcut casă nou, viaţă nouă. poate Gclca Frunză, sau Aurel Zamfir,
—, ventilatoare: 2, scrcpcrc: —, maşini Sintcm 111 familii în sat. La 89 dintre Anton Rădos sau Aurel Moga, Constan­
unelte: 1. ele, capii de familie sînt pensionari. Pen­ tin Ţuchcndrca sau Francisc Balaş.. Nu
Simpla enunţare a cifrelor dc mai sus împrumut sionari cu pensie dc miner. ştim sigur. Dar c unul dintre minerii dc
spune mai mult uecît orice comentariu azi ai Gheţarului, făurarul metodelor dc
Vorbeşte fără tăgadă despre munca de marc productivitate, fruntaş al adîncu-
ieri şi de azi a minerilor din Ghelar. De 27 dc ani loan Măiiăilă bate dru- rilor dc fier din munţii Poiana Rusca.
Parca anume pentru a confrunta tre­ Ieri a fost demult. Se pierde în negura mult din satul Ruda peste culmea dea­ Pe cont Unul dintre sutcie de oameni noi, cres­
cutul cu prezentul, două mărturii s-au am intirilor triste care sc îngrămădesc lului pină la Ghelar. De 27 dc ani face cuţi în adîncurile în care a pătruns lu­
întîlnit faţă în faţă. Tatăl şi fiul. Omul dincolo de anul 1944. A rămas acolo o mereu acelaşi drum. A pornit pe el Două cîrcîumi. A tît ofereau minerilor mina, căruia anii libertăţii călăuziţi de
partid i-au creat personalitate, ridicîn-
ajuns în amurgul vieţii poartă pe faţă, dată cu burghiul, cu barosul, cu trocul, cînd avea 14 nui. La doi ani după ce Gheţarul anului 1944. Pentru un kilo­ Plecat în concediu de odihnă pe litoralul însorit al Mării Negre, cores­
dăltuite adine, urmele trecutului. Fiul a cu întunericul, cu ziua de muncă de 12 îşi pierduse, tatăl. Primii ani de muncă gram de zahăr sau de ulei, soţiile ple­ du-l la rangul dc om al zilelor noastre. pondentul nostru voluntar Voinca loan din Hunedoara, n-a întrerupt legătura
adus cu el tinereţea zilelor noastre. S-nu orc, cu grija zilei de mîine, cu foamea, i-a petrecut intre doniţa cu apă dc la cau cu trenul la Hunedoara, dimineaţa cu redacţia. Dovadă? Fotografia alăturata din staţiunea Eforîe-Nord. -
întîlnit amîndoi într-o sală în care sînt cu mizeria... suprafaţă şi lopata din adîncuri, apoi la ora 5. Şi tot la ora S se întorceau, LUCIA LICIU