Page 19 - 1964-07

Nr. 2962
Pag; 2 Drumul socialismului

Din experienţa organizaţiilor de partid
g e n d ă.

ATENŢIE CUVENT t A

CINEMA tiviste ; 5,30 Lecţia dc gimnasti­
că; 5,40 Jocuri populare; 6,30 Sfatul
Fierarii betonişti
propagandei prin conferinţe Ion Osvath şî Va- DEVA : Cerul şi mocirla — cine­ medicului: Scleroza pulmonară; 7,06
9 IULIE 1964
dc
Muzică uşoară; 7,45 Salut voios
silc Toma se numă­ matograful „Patria* ; Lumea comică pionier; 8,30 Muzica populară; 10,15
ră printre cei mai a lui Harold Lloyd — cinematogra­ Emisiune literară la cererea ascultăto­
pricepuţi muncitori rilor; 10,30 Muzică populară; 11,00
In educarea oamenilor muncii un rol s-au ţinut de către lectori ai comitetu­ dc la şantierul de ful „A rta* ; PETROŞANI ; Aventu­ Muzică romînească de estradă; 12,03
deosebit dc important îl are propagan­ lui orăşenesc de partid. Demn dc apre­ construcţii din Pe- rile unui tînăr — ciocmatograful „Re­ Cîntccc pioniereşti; 12,30 Din viaţa
da prin lecţii şi conferinţe. Organizarea ciat este şi faptul că s-a asigurat o par­ trila. Centrul preo­ publica* Renul alb — cinematograful dc'concert a Capitalei; 13,10 Melodii
dc expuneri pe diferite teme ale poli­ ticipare bună la audierea conferinţelor. cupării lor îl cons­ „7 Noiembrie* ; ALBA 1UL1A : Pc populare îndrăgite de ascultători; 13,40
ticii partidului \i statului no9tru, pe O preocupare susţinută au avut, în acea­ tituie calitatea lu­ Donul liniştit —■ scria I —II — cine­ Cotele apelor Dunării; 14,10 Muzică
teme de cultura generala, contribuie la sta direcţie, organizaţiile de partid de crărilor. matograful „Victoria* ; Jurnalul Annei uşoară; 14,30 Prietena noastră Cartea;
lărgirea orizontului de cunoştinţe, la ia O.C.L. Alimcntara-Petroşani, I.F. Pe­ Fow : Frenk — cinematograful „23 August*; 15,30 Muzică populara; 16,10 Pro­
dezvoltarea conştiinţei socialiste a celor troşani, Spitalul unificat din Petroşani. SEBEŞ : Anotimpuri — cinematogra­ gram interpretat dc orchestra dc man­
ce muncesc. I.R.T.A. şi altele. In mai m ici măsură N. MOLDOVAN ful „PROGRESUL* Dinastia neagra
s-au preocupat organizaţiile dc partid — cinematograful „Sebeşul* ; ORĂŞ- doline; 16,45 Scrisori din ţară;
Ţinind scamă de importanţa pe care
o reprezintă propaganda prin lecţii si de la O.L.F. Petroşani, comerţ-Vulcan, TfE: Germanie, steluţele tale — cine­ T E L E V I Z I U N E
conferinţe, Comitetul orăşenesc d-z comerţ-Petriia şi de pe şantierele de matograful „Patria*; Festivalul Ch a-
partid Petroşani a acordat in acest au construcţii. plin — cinematograful „Flacăra"; Ha- 9 IU LIE 1964
atenţia cuvenită acestei laturi a mun­ La ţinerea conferinţelor au fost atraşi ŢEG : Cum stăm tinere — cinemato­ 19,00 Jurnalul televiziuni»; 19,10
cii educative. lectori corespunzători, iar în ultimul graful „Popular* BRAD : Viaţa spor­ Val-vîrtcj şi pasărea roc (III) — Veşti
Pe baza unui plan, aprobat de biroul timp toţi activiştii de partid fac expu­ tivă — cinematograful „Steaua roşie* despre Val-Vîrtcj; 19,45 Codin; 21,20
comitetului orăşenesc dc partid Petro­ neri periodice în faţa oamenilor mun­ 1L1A : Pînă mîine — cioematograful Din viaţa muzicală a oraşelor patriei;
cii, ceea ce a dus la îmbunătăţirea des­ „Lumina*. In încheiere: Poşta televiziunii. Bule­
şani s-au stabilit temele ce vor fi ex­
puse în faţa membrilor de partid, a can­ făşurării propagandei prin conferinţe. tin dc ştiri. Buletin meteorologic.
didaţilor de partid, a diferitelor cate­ In afară dc cele arătate s-au ţinut ex­ RADIO Buletin meteorologic
organizaţiilor de partid, în faţa candida­ Calificarea — la nivelul tehnicii avansate
gorii de oameni ai muncii. puneri în cadrul adunărilor generale aie PENTRU 24 ORE
Astfel, membrii birourilor organizaţi­ 9 IU LIE 1964 Vreme nestabilă cu cerul mai mult
ilor de partid din conr.rţ, din sectorul ţilor de partid. Anul acesta s-au făcnt. PROGRAMUL 1 : 5,06 Emisiu­ noros. Temperatura acrului va li cu­
sate :
îngrijirea
forestier, transporturi-auto. din institu­ expuneri în adunările generale ale orga­ nea pentru porumb ; 5,16 cul­ prinsă ziua între 20 şi 26 grade iar
turilor
Din
dc
nizaţiilor de bază pe teme privind dis­
ţiile sanitare, pentru a asigura un audi­ ciplina de partid, păstrarea documente­ c o m p I Ţ I I c I t m â i b u n e noaptea între 9 şi 14 grade.
toriu permanent au stat de vorbă cu fie­ cîntecclc ţărănimii noastre colec­
care tovarăş, s-au făcut înscrieri pentru lor de partid, trăsăturile morale ale
omului societăţii socialiste etc.
participarea la audierea conferinţelor.
In acest fel s-a ajuns ca aproape 3000 Lunar, pentru candidaţii dc partid cursurilor de calificare şi completare a cunoştinţelor
de oameni ai muncii să participe iu mod s-au organizat pe localităţi expuneri me­
organizat la diferite conferinţe. nite să contribuie la educarea lor. Prin­
La stabilirea temelor, s-a avut în ve­ tre expunerile ţinute sînt cele cu pri­
dere ca o buna parte din expuneri să vire la formarea şi dezvoltarea conştiin­ Dezvoltarea Combinatului siderurgic ascmenca, maiştri şi tehnicieni ca Gheor- suşirea cunoştinţelor dc către cursanţi.
fie axate pe sarcinile concrete ce revin ţei socialiste a oamenilor muncii din pa­ din Hunedoara, marile agregate, sec­ ghe Toma, Viorel Savu, Mihai Zinc, Este necesar însă ca toate cursurile dc
oamenilor muncii din diferitele sectoa­ tria noastră, statul nostru democrat- ţii întregi, automatizate, impun creş­ Teodor Şutcu şi Anton llcş. Datorită calificare, dc completare a cunoştinţelor,
re dc activitate în îndeplinirea sarcini­ popular şi funcţiile sale, înfăptuirea re­ terea continuă a nivelului profesional al eforturilor depuse dc aceşti tovarăşi, lectoratele tehnice pentru maiştri, cît
voluţiei culturale în R.P.R., atitudinea
lor dc plan. socialistă faţă dc muncă, patriotismul so­ cadrelor. In acest scop aici s-au luat îndrumaţi dc organizaţiile dc partid, şi universităţile muncitoreşti să funcţio­
Aşa, de exemplu, în faţa muncitori­ cialist şi internaţionalismul proletar etc. măsuri ca în anul 1964 să fie calificaţi multe cursuri se clasifică ca bune şi neze la fel. Dc aceea este necesar ca
lor forestieri s-au ţinut conferinţe des­ 1.057 muncitori, în 33 dc cursuri dc foarte bune. organizaţiile dc partid din combinat să
pre căile creşterii productivităţii mun­ In desfăşurarea propagandei prin lec­ scurtă durată, cu scoatere şi fără scoa­ Bineînţeles, Ia accscc rezultate au con- analizeze felul cum sc prezintă flecare
cii, introducerea mecanizării, valorifica­ ţii şi conferinţe organizaţiile dc partid tere din producţie, în diferite meserii tribuir şi mulţi elevi care sc pregătesc curs în parte, cum sînt pregătite lecţi­
rea superioară a masei lemnoase etc. din Valea Jiului au obţinut unele re­ ca: furnalişti, oţelari, laminatori, coc- temeinic cum sînt: Avram Crişan dc la ile, cum este respectară programa ana­
Pentru muncitorii din construcţii s-au zultate bune. Este însă necesar ca aces­ sari, aglomciatorî, lăcătuşi, operatori furnalele 5-6, Traian Burciu dc la aglo- litică şi să stabilească măsuri pentru con­
făcut expuneri în legătură cu ridicarea te rezultate, experienţa dobîiulită să fie chimişti, fochişti cazane, sudori, zidari mcratorul I, Yalcria Popovici de la la­ ducerile secţiilor, caic să ducă la îmbu­
calităţii lucrărilor, întărirea disciplinei dezvoltate, găsite noi metode pentru a şamotori, nuşinlşti pompe, laboranţi borator, Ioan Cosma dc la O.S.M. 2 şi nătăţirea activităţii. Dc daroria comite­
in muncă, metodele avansate dc muncă lărgi continuu sfera dc cuprindere, a etc. Piua în prezent au fost deschise şi alţii. telor dc secţie şi a conducerilor secţi­
folosite pe şantierele de construcţii. Ex­ îmbunătăţi din punct de vedere calita­ funcţionează 14 cursuri, caic cuprind Spre deosebire dc marea majoritate ilor este să manifeste în viito r preocu­
punerile pentru lucratorii din comerţ tiv expunerile care se fac. De asemenea 418 muncitori, pe mai multe speciali­ a cursanţilor, în cursurile dc ridicarea pare mai multa pentru mărirea partici­
s-au referit printre altele la sarcinile ce se cere ca toate organizaţiile de partid tăţi. Restul vor fi deschise eşalonat, calificării mai sînt şi unii muncitori care pării în condiţii mai bune a muncito­
revin acestora în păstrarea mărfurilor, să acorde atenţia cuvenită acestei im­ unele pînă la data de 1 august, iar al­ nu-şi dau tot interesul pentru însuşirea rilor Ia cursuri, pentru a crea condiţii
portante munci, să fie înlăturate ten­ materialului predat, absentează nemoti­ optime desfăşurării lecţiilor. Aceasta,
deservirea civilizată a populaţiei, studi­ tele pînă la sfiijitu l anului. In plus, deo^rree există secţii unde cursurile dc
dinţele de a se neglija ţinerea dc con­ combinatul va mai primi curînd 286 dc vat, nu sînt atenţi la orc, ceea cc face
erea cererii de consum a oamenilor ca la seminar să sc prezinte slab. Astfel calificare şi în* special cele dc comple­
ferinţe care s-au manifestat in uncie absolvenţi aî şcolii profesionale din H u­
muncii. nedoara, 27 tehnicieni laboranţi şi un procedează rov. Clara Olah, Costică M. tare a cunoştinţelor sc ţin Jn condiţii
locuri. nu chiar corespunzătoare, Sînt cazuri
Pentru toate categoriile de oameni ai număr de 105 maiştri în specialităţile Marin, Victoria Pop, Laurcan Trăincscu
Recent s-a încheiat anul şcolar 1963- cînd unele cadre tehnice tui se prezin­
muncii, cuprinşi în sfera propagandei de furnalişti, oţelari, cocsificatori, strun­ şi alţii de la C.F.U. Acestor tovarăşi
1964 al sistemului învăţămîntuîui dc gari, sudori, termocncrgctici, electrici­ conducerea administrativă, organizaţia tă pregătite la picdarc, cînd nu studiază
prin conferinţe, s-au mai ţinut expuneri în prealabil materialele necesare unei
partid. Perioada dc vară trebuie să fîc eni, lăcătuşi mecanici şi laminatori. dc sindicat, trebuie să Ic explice dc ce
cu privire la trăsăturile moralei comu­ este necesar să urmeze cursu: IV dc cali­ lecţii dc calitate.
folosită pentru a se intensifica şi mai La cursurile dc calificare predau un
niste, regulile de convieţuire socială, număr de 40 ingineri şi 41 tehnicieni. ficare. Sa li sc arate în primul rînd că Organizaţiile U.T.M. din secţii, la
mult propaganda prin lecţii şi conlcnn-
democratismul orînduirii noastre de Un însemnat număr dc ingineri şi chi- acestea îi ajută să sc achite mai bine de rîndul lor, să manifeste interes deplin
ţe, ceea cc va duce Ia creşterea nivelu­ mişti predau la cursurile şcolii profe­ sarcinile cc le au în producţie, să cîş- în mobilizarea tinerilor la cursuri, de­
Stat, grija faţă de om — preocuparea
lui de conştiinţă, a celor cc muncesc, la sionale, la cursurile tehnice dc labo­ tige mai bine. Apoi, frecventarea cursu­ oarece majoritatea cursanţilor sînt tineri
cea mai de seama a partidului şi statu­ rilor este o obligaţie profesională, de j y ■/ m
mobilizarea lor cu mai mult succes la ranţi şi la cursurile şcolii tehnice de şi mulţi dintre ci absentează nemotivat.
lui nostru etc. Înfăptuirea sarcinilor de producţie. maiştri. Au manifestat deosebit interes care trebuie sâ sc achite în mod conş­ Dacă toate organele dc conducere din
Expunerile au fost urmărite cu inte­ pentru predarea în condiţii bune ingi­ tiincios. secţiile combinatului, îndrumate dc or­
I. PAUL neri ca, Dumitru Vulpescu, Victor Mun­ ganizaţiile dc partid, vor manifesta in­
res, ele au conţinut exemple concrete şi Pentru muncitorii calificaţi conduce­
tean, Ioan Cioroianu, Cîrmăzan Viorcl rea combinatului, cu sprijinul comite­ teres deplin şi dacă serviciul personal
şi chimistul Mirecscu Alexandru. De tului sindicatului şi a organizaţiei învăţămînt va îndruma mai mult buna V i
U.T.M., au stabilit mai multe forme dc desfăşurare a cursurilor sc va reuşi ca
completare a cunoştinţelor profesionale. în Combinatul siderurgic Hunedoara să
FOLOSIREA RAŢIONALA In prezent funcţionează cursuri dc com­ existe în cel mai scurt timp numai ca­
pletare a cunoştinţelor în 31 secţii, cu dre cu nivel tehnic ridicat, stnpînc pe De vînzare Ia toate unităţile alim entare, depozite de vinuri şi de
A UTILAJELOR__ 8.024 muncitori. La cursurile dc la la­ procesele tehnologice. alimentaţie publică din regiune.
minorul dc 650 mm., O.S.M, nr. 2, lecto­
rii Ilic Marcu, Francisc Potchcn, Szabo IO AN DARĂMUŞ
rezervă ce trebuie Ioan, Ioan Oprinescu sc străduiesc să activist al Comitetului orăşenesc
predea bine lecţiile, se îngrijesc de în­ Hunedoara al P.M.R.
valorificată din plin Casa de economii şi consemnaţiuni
(Urmare din pag. l-a)
Una din cele mai FACE CUNOSCUT CA DE LA 1 IULIE A.C. INTRA IN VIGOARE UN
bune brigăzi dc Ghcorghe Stoica, Stelian Niculescu şi NOU PLAN DE ClŞIIGURI LA DEPUNERILE PE OBLIGAJIUNI C.E.C.
forestieri din secto­ alţii mi recepţionează cantitatea dc ma­
rul Polatiştc al I.F. terial lemnos doborită şi secţionată. Ei POTRIVIT NOULUI PLAN, NUMĂRUL Şl VALOAREA CIŞTIGURI-
Petroşani este cea trec în bonurile de lucru ale „drujbiş- LOR CE SE ACORDA LA TRAGERILE LA SORJI LUNARE A FOST
condusă dc Mihai tilo r“ cantităţi aproximative, neîndrcp- SPORIT
Lauruc. tăţînd asttcl pe unii muncitori. Apoi, se
In fotografic : pierde mult timp pentru aproviziona­
membrii brigăzii lu- rea ficrăstraiclor cu carburanţi, deoare­ DE LA 1992 LA 2112 CIŞTIGURI
ciînd la secţiona­ ce locurile de aprovizionare sînt situate
tul lemnului. la distanţe mari. IAR VALOAREA ACESTORA
Conducerea sectoarelor amintite tre­
buie să se preocupe mai mult de folo­
sirea mecanismelor la capacitatea lor. DE LA 2.000.000 LEI LA 2.215.000 LEI
Vor trebui luate măsuri pentru organi­
zarea judicioasă a muncii la cojitoarele DE ASEMENEA, ClŞTIGUL MAXIM CE SE ACORDA LA ACESTE TRA-
mecanice, aprovizionarea ritmică a tu­ GERI A CRESCUT
turor funicularelor pasagere cu masă
(S) lemnoasa. Este necesar să se ia măsuri DE LA 75.000 LEI LA 100.000
îmbunătăţirea
pentru
aprovizionării
fierăstraielor cu carburanţi şî lubri-
fianţi. Conducerea întreprinderii va IN NOUL PLAN DE CIŞTIGURI AL TRAGERILOR LA SORJI LUNA
trebui să controleze şi să sprijine mai
mult sectosrcle productive în muncă. RE A FOST INCLUS Şl FONDUL CIŞTIGURIIOR CE SE ATRIBUIAU LA
Astfel, rezultatele forestierilor vor pu­ TRAGERILE LA SORTI SUPLIMENTARE — SEMESTRIALE, CARE DE LA
tea fi tot mai frumoase. DATA DE I IULIE 1964 NU VOR M A I AVEA LOC.
î n r a i o n u l r a d ziu şi plouat sc apropie de valoarea nu­ dcpozitarca şi neconservarca lor în cele
tritivă a paielor. Iată de cc se impune
urgentarea recoltatului fîneţclor natu­ maî bune condiţiuni detcrininînd în PRODUCĂTORI!
acest fel pc colectivişti să renunţe
la
RECOLTAREA FURAJELOR rale, strîngcrea şi depozitarea lor în practica învechită şi dăunătoare de a Contractînd laptele de vacă şl bivoliţă
cele mai bune condiţiuni.
lăsa fînul în căpiţe timp îndelungat pe
Mari cantităţi dc ierburi pot fi re­
cîmp.
coltate şi de pe marginea drumurilor, *
şoselelor şi căilor ferate. Astfel, pe lîn- cere un mare volum de muncă pentru cu I.C.I.L. Simeria, beneficiaţi de următoa**
In perioada actuală, în agricultură sc
gă calea ferata care străbate raionul
trebuie urge Brad sînt circa 15 ha. dc fineţe natu­ executarea în continuare a lucrărilor dc rele avantaje :
rale care ar putea asigura peste 30.000
întreţinere a culturilor prăşitoare, re­
P e n tru 150 litri la p te c o n tra c ta t de
kg. nutreţ dar nici pînă acum nu s-au
hiat măsuri pentru recoltarea lor. coltarea cerealelor păioasc şi a fîneţclor la o vacă pe tim p de un an, ve ţi p r im i:
naturale. Ţinînd scamă dc toate acestea
se impune o bună organizare a muncii
tare din cele peste 1.780 hcciaic ocupa­ — 400 gr. tarife pentru un litru lapte
Unităţile agricole socialiste sigura o hrană îndestulătoare te cu fineţe naturale. De exemplu la Transportul nutreţurilor pentru ca nici o lucrare să nu întîrzic.
R din raionul Brad dispun de peniru animale pe toată peri­ gospodăria agricolă de stat din Brad s-a Avînd în vedere că în raionul Brad fî- pe perioada 1 noiembrie - 30 aprilie
mari posibilităţi pentru creş­ oada de stabulaţie. recoltat abia 32 de hectare din cele pes­ uul s-a recoltat dc pc mici suprafeţe, se — 200 gr. lăriţe pentru un litru lapte,
terea animalelor. Una şi cea Pentru a vedea cum consi­ te 540 ha. fineţe naturale cîtc are acea­ să nu fie tărăgănat impune ca organele şi organizaţiile dc
mai importantă din acestea liile de conducere ale gospo­ stă unitate. partid să îndrume şi să ajute consiliile pe perioada 1 mai-31 octombrie
constă în existenţa a peste dc conducere în organizarea cît mai ju­ — avansuri de bani în contut c o n ­
dăriilor colective, organizaţii­ In unele gospodării agricole colective
1780 ha. I'încţc naturale, la acţiunea de recoltare a finului nici nu a In majoritatea gospodăriilor agricole dicioasă a muncii, pentru ca acestea să
le dc partid şi sfaturile popu­
D care se mai adaugă şi cultiva­ lare din acest raion se îngri­ începui, iar în altele s-a executai pe sn- colective din raionul Brad recoltarea trî- mobilizeze toate forţele la recoltatul fî- tractului.
rea în acest an dc către gos­ jesc dc asigurarea bazei fura­ prc.eţe mici. Printre unităţile agricole tolicnclor s-a terminat dc cîrca 2-3 sâp ncţcloi naturale. In această acţiune se Producătorii din zonele de deal şi munte
podăriile colective a 475 ha. jere am organizat un raid prin socialiste din raion care nu au început tămîni, iar finul s-a strms in căpiţe. cere a se antrena un număr cît mai
Cantităţile transportate la grajduri sînt
marc dc cosaşi şi sâ fie mai bine u tili­
A cu trifolienc. Toate furajele mai multe unităţi. Iată consta­ această lucrare se numără G.A.C, din însă foarte mici. Intîrzierea transportu­ zate mijloacele de transport. vor fi scutiţi de taxa de păşunat şi vor putea
recoltate la timp şi conserva­
Rişculiţa cu 206 ha. fineţe şi Vaţa cu
fîucţcbr
Pentru a grăbi recoltatul
N te în bune condiţiuni, pot a- tările făcute : 161 ba. Iu gospodăriile agricole colecti­ lui duce ia deprecierea calităţii nulrc;ii i-.Jiuralc trebuie să se folosească ori e primi credite pentru cumpărări de vaci astfel:
riJor şi la pierderi cantitative. Astfel la
ve dm Tebca, Rişca, Lunca, Cărâstău, G.A.C. din Ribiţa finul recoltat din pri­ timp prielnic, chiar şî perioadele ime­
C Sălişic şi Z dup ţi s-a recoltat pînă acum
Fapte dc şi strinsă în căpiţe. Şi trifoiul a fost re­ numai între 3 şi 25 ha. Dc exemplu, ma ccasă a trifolicnclor stă strins în diat după încetarea ploilor Dc aseme­ — 3 .0 0 0 lei pentru vaci şi juninci ;
H coltat pc mai bine de 83 la sută din su­ la G.A.C. Rişca s-a recoltat doar 3 ha. peste 180 căpiţe dc peste trei s^ptă nea, acolo unde ploile îngreunează us­ — 1.200 lei pentru vifele.
mini. Un simplu calcul erată că circa
carea finului, este bine ca o parte din
prafaţa cultivară cu aceaastă plantă.
buni gospodari Fruntaşi în această acţiune sînt colec­ din 19, cu toate că această suprafaţă pu­ 900 m.p. ocupaţi de către căpiţe vor fi acestea sâ fie însiîozare
E tiviştii din G.A.C Birtin, Mesteacăn, tea fi recoltată cu forţele şi mijloacele scoşi din producţie la coasa a doua, cic lată dc cc se impune ca o necesitate
Convinse că nn nutreţ dc
T bună calitate se poate obţine Tebca, Ribiţa şi Rişca. Colectiviştii din de care dispune gospodăria în cel mult îndu-sc goluri în cultură şi p!crzindu-sc pentru organele şi organizaţiile dc
2 zile. Pe de altă parte la G.A.C. din
în acest lei anual cantităţi mari de nu
partid din raionul Brad, îndrumarea cu
birtin au recoltat întreaga cantitate dc
A numai e.vcciiiînd cositul atunci trifoi de pc 24 de hectare, cei din Rişca Tebca s-au recoltat numai 25 ha. din treţ. Această situaţie fiind însă genera­ ducere aie gospodăriilor agricole colec­ întreprinderea cinematografică regională de Stat
con­
mai multă grijă a consiliilor dc
cele 215 ha. existente, ceea cc demon­
cînd plantele conţin eca mai
lă pc raion, reiese că, raportînd la în­
dc pc 26 hectare,
iar colectiviştii din
mare cantitate de substanţe Rişculiţa au terminat dc recoltat toate strează că aici există o slabă preocupare treaga suprafaţă, pierderile anuale se ri­ tive pentru ca, paralel cu celelalte lu­ Hunedoara —Deva
nutritive, consiliile de condu­ cele 12 hectare cu trifoi. pentru organizarea şi folosirea raţională dică la circa 10.000 kg nutreţ. Avînd crări agricole, sâ desfăşoare o muncă
cere ale unor gospodării a- a forţelor şî mijloacelor dc care dispu­ în vedere şi laptu) că linul stă pc cîmp susţinută pentru strîngcrea furajelor,
gricolc colective, îndrumate de către ne gospodăria. Deşi participă zilnic la răspîndit în mii dc căpiţe, datorită de­ condiţie hotârîroarc în vederea asigură­ re c ru te a z ă c a n d id a ţi p e n tru :
organizaţiile dc partid şi sprijinite De ce intirzie muncă în jur de 130 colectivişti, lotuşi precierii straturilor dc la suprafaţă din rii hranei animalelor pc timpul ierni.
de sfaturile populare, au luat din timp accstîa nu sîm repartizaţi să execute cele cauza intemperiilor, pierderile sînt mult In această direcţie şi din partea comite­ „ŞCOALA TEHNICA DE TEHNICIENI
măsuri pentru a asigura animalelor o recoltatul finului ? mai importante lucrări şi îndeosebi la mai mari. tului raional de partid sc cere mai multă
bază furajeră corespunzătoare. Prin sta­ recoltatul fiinţelor naturale. O asemenea situaţie este binecunos­ îndrumare şî un control mai sistematic
bilirea, cu ajutorul specialiştilor, a pe­ Cositul şi strîngercn finului în perioa­ cută dc consiliile de conducere şi dc urmat de măsuri eficiente care să ducă CINEMATOGRAFICI" DIN BUCUR EŞTI
rioadei optime de recoltare, repartizarea Dacă în cc priveşte recoltarea irîfo- da optimă are o deosebită importanţă specialiştii din gospodăriile agricole co­ la strîngcrea în bune condiţiuni a tu­
suprafeţelor pc brigăzi şi echipe, asigu­ licnelor s-au obţinut dc către unele pentru evitarea pierderilor dc substan­ lective, dar cu toate acestea nu sc iau turor furajelor. La rîndul său, consiliul
rarea uneltelor necesare şî a mijloacelor gospodării colective rezultate hune, tre­ ţe nutritive şi îndeosebi pentru păstra­ măsuri de remedierea situaţiei. Inginerii agricol raional, trebuie să asigure o în­ La examenul de admitere se pot prezenta — absolvenţi de şcoa­
dc transport, şi prin antrenarea colccri buie spus că acţiunea dc strîngcrc a rea vitaminelor. Finul dc calitate bună, agronomi au datoria şi obligaţia, îiţ ace­ drumare mai calificată şi operativă, să lă medie, — cu şi fără diplomă de maturitate.
viştilor la lucru, s-a reuşit ca pînă în linurilor a rămas mult în urmă. Ast­ după cum este Ştiut, sc apropie dc va­ laşi timp, să demonstreze, pe bază de stabilească pentru fiecare lot de fineţe informaţii suplimentare se pot obţine la sediul întreprinderii Cine­
prezent întreaga suprafaţă cultivată cu fel în unităţile agricole socialiste din loarea nutritivă a boabelor dc cereale, calcule, ce pierderi rezultă din netrans- în parte epoca dc recoltare. matografice din Deva, str. Avram lancu nr. 10 telefon 16.55 sau 18.19.
lucerna de către & A C. sa fie recoltată acest raion s-a recoltat numai 232 hec- iar finul dc calitate slabă, recoltat tîr- portarca la timp a nutreţurilor prin nc- MARIN BADEA