Page 2 - 1964-07
P. 2
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2938
Din activitatea sfaturilor populare Locuinţe pentru specialiştii din agricultură
La sate, au fost date în folosinţa noi niîc Galaţi, Iaşi, Ploieşti şi Cluj, cîte
locuinţe pentru specialiştii care lucrea 200 în fiecare.
Piuă la sfîrşitul anului vor ntai
COMITETELE DE CETĂŢENI, ză în gospodăriile agricole colective. date în folosinţă pentru inginerii agro fi
Astfel, numărul caselor noi sau ame
najate în ultim ii doi ani dc către gos nomi şî medicii veterinari care lucrează
podăriile colective pentru inginerii lor, iu gospodăriile colective alte peste 900
s-a ridicat la peste 1.700. In regiunea
SPRIJIN PREŢIOS ÎN M U N C Ă Oltenia, 210 specialişti locuiesc în casc dc locuinţe.
construite dc gospodării, iar în regiu- (Agcrprcs)
In rezolvarea multiplelor sarcini care efectuat aici peste 35.000 ore de muncă
stau in faţa staturilor populare un loc patriotică, cxecutîndu-se lucrări a că O NOUĂ PUBLICAŢIE
important îl ocupa atragerea unei mase ror valoare depăşeşte 150.000 Ici.
largi de oameni ai muncii. In acest La propunerea şi cu sprijinul comite
scop, sub conducerea organelor de par telor de cetăţeni, pe 12 străzi şi dru „REVISTA MUZEELOR'’
tid, sfaturile populare folosesc ceie muri comunale s-au plantat 1000 bucăţi
mai diferite mijloace de legătura cu ce arbori ornamentali, care au schimbat
tăţenii. mult aspectul gospodăresc al comunei. A apărut o nouă publicaţie dc ştiinţă cerîri ale ştiinţei muzeografice, prezen
In atragerea maselor Ia rezolvarea De asemenea, un sprijin substanţial l-a şi cultură editată dc C.S.C.A. menită să tarea muzeelor şi colecţiilor, informa
treburilor obşteşti, Comitetul executiv prim it sfatul popular din partea comi popularizeze activitatea multilaterală a rea permanentă a cadrelor dc muzeo
al Sfatului popular comunal Teîuş, a tetelor de cetăţeni din circumscripţiile grafi despre cuceririle ştiinţelor natu
|>us un accent deosebit şi pc folosirea electorale nr. 15, 16, 19 şi 33 care au muzeelor de pc cuprinsul patriei noas rii, istorici, etnografici, artei atît din
comitetelor de cetăţeni, una din for mobilizat locuitorii la amenajarea de tre. Valorificarea rezultatelor cercetări tară cît şi de peste hotare sînt numai
mele muncii organizatorice de masă. O r zone şi spaţii verzi. S-au amenajat ast lor ştiinţifice efectuate de muzeografi, cîtcva din sarcinile permanente ale a-
ganizate pe circumscripţii electorale ele fel 1.500 m.p. parcuri şi zone verzi şi
au dat uu deosebit sprijin şi şi-au adus s au întreţinut alţi 1.200 m.p. popularizarea celor mai valoroase cu- ccstci reviste.
o preţioasă contribuţie mai ales la lu Sfatul popular a primit un preţios
crările gospodăreşti şi de înfrumuseţare. sprijin din partea comitetelor de cetă
Pornind de la faptul că circumscrip ţeni la înfăptuirea lucrărilor din con
ţia electorală trebuie să devină unitatea tribuţia voluntară. Astfel, comitetul de In vacanţă, cartea rămîne acelaşi bun prieten şi sfătuitor al şcolarilor de toate vîrstcle.
teritorială de bază în munca de masă cetăţeni (preşedinte iov. Dumitru Bos IN FOTOGRAFIE s Zilnic, librăria din oraşul nou-Hunedoara c vizitata de numeroşi şcolari. n c L i t
a sfatului popular, Comitetul executiv
a luat măsuri de întărire a acestei uni tan) pentru construcţia noului dispen
tăţi. Astfel, după alegerile de deputaţi, sar medical de tip urban, a mobilizat
în cadrul celor 40 circumscripţii elec un mare număr dc oameni ai muncii la în campania de vară CINEMA 1>,45 Melodii distractive romîncşti ;
torale s-au constituit în adunări ob acţiuni patriotice pentru procurarea ma li,10 Muzică populară; 18,05 Muzica
şteşti comitete de cetăţeni. Ele au fost Qoară interpretată de Roxana Matei
formate din cei mai harnici cetăţeni, terialelor, transportul lor şi executarea 4 IULIE 1964 j Nîcolac Niţescu; ] 8.30 /r»orpiî&u‘i,
unor lucrări nccalifîcate. Bilanţul aces
oameni care se bucură de prestigiu în tei munci este concretizat în cei peste Să înlăturăm operativ DEVA : Lovitura de pedeapsă — iiţiative, realizări; 18,40 Noi înter-
rîndul cetăţenilor, care s-au dovedit cinematograful „Patria" ; Baricada vie feţî dc muzică populară: Ioana Cră-
<un; 20,10 Melodii populare cerute
buni gospodari, avînd în fruntea lor pe 45.000 lei economisiţi la preţul de de — cinematograful „Arta" ; PETRO t asculâton; 21,30 Romanţe; 22,15
ŞANI : Lîngâ tine trăiesc oameni —
deputatul de circumscripţie. viz. Lucrarea este în prezent ridicată cinematograful „Republica"; Limuzina Iuzică de dans.
După constituirea lor, sfatul popii Iar la roşu şi va fi dată in folosinţă în cin neagră—cinematograful „7 Noiembrie"; PROGRAMUL 11: 8,36 Rcconun-
a căutat să menţină o strînsă şi perma stea zilei dc 23 August. DEFECŢIUNILE LA COMBINA CI. ALBA IU LIA : Anotimpuri ~ cine iri din program; 9,03 Muzică popu-
nentă legătură cu comitetele de cetă Tot cu sprijinul comitetelor dc cetă matograful „Victoria"; In golful ur Iră; 9,30 Roza vinturilor (reluarea
nisiunîi din 1 iulie) 11,03 Cîntă or-
ţeni, să le mobilizeze în diferitele ac ţeni, colectiviştii au fost mobilizaţi la _____________ şilor albi — cinematograful „23 Au icsira de mandoline a Complexului
gust"; SEBEŞ: Fraţii corsicani — ci
ţiuni. Astfel, comitetul executiv al sfa curăţarea în această primăvară a 150 ha nematograful „Progresul"; Minna von i industrializare a lemnului din Rîm-
tului popular informează membrii aces păşune. Ne nflăns în perioada recoltării ce nează conducerea în linie dreaptă a rea maşinii, iar la sesizarea celei ntai Barnhclm — cinematograful „Sebeş"; cu Vîlcea; 12,45 Muzică corală ro-
tor comitete despre sarcinile dînir-o O acţiune deosebit de importantă a realelor păioase. In cea ntai mare parte agregatului. mîci defecţiuni să se treacă imediat la ORAŞT1E: Mi-am cumpărat un tată înească; 13,30 Noi înregistrări dc
uzîcâ populară; 16,00 Solişti dc niţi
perioadă sau alta, solicîtîndu-lc spriji întreprins comitetul de cetăţeni din cir această lucrare se execută cu combinele Este foarte important ca personalul remedierea ci înlăturînd pe această cale — cinematograful „Patria"; Dinastia că uşoară; 16,30 Jocuri populare ;
„Flacăra";
neagră — cinematograful
nul pentru traducerea lor în viaţă. Multe cumscripţii) electorală nr. 30 unde este C l, maşini care asigură recoltatul şi care deserveşte combina să o cunoască degradările mari ce s-ar putea produce. ,10 Melodii populare cerute de as-
treieratul in acelaşi timp, cu pierderi bine şi să lucreze conştiincios întnicii Din experienţa anului trecut am tras HAŢEG: Marele drum — cine
comitete de cetăţeni, pc lîngâ faptul că deputat tov. Adrian Oţolu. Aici, s-au minime de boabe. nu rare sînt cazurile defecţiunilor sur Concluzii preţioase în ce priveşte reme matograful „Popular"; BRAD: lo- Itători; 19,05 Interpreţi dc muzică
s-au mobilizat la realizarea sarcinilor întreprins acţiuni dc mobilizare a cetă O condiţie importantă pentru asigu venite în exploatare ca urmare a nea dierea cu operativitate a defecţiunilor lantha — cinematograful „Steaua ro •piilară; 23,15 Muzică de dans.
sfatului popular, în buna gospodărire ţenilor de pe strada M. Lmincscu pen rarea unor lucrări dc bună calitate cu tenţiei. Astfel de cazuri sînt : ivite în timpul lucrului la combine. De şie"; IL1A: Ucigaşul şi fata — cine
şi înfrumuseţare, au venit cu valoroase tru alinierea gardurilor şi executarea de combina Cl este reglarea corespunză — Deformarea aparatului de tăiere pildă, la combina cu caic lucra meca TELEVIZIUNE
toare a principalelor organe dc secerat, sau desprinderea roţii dc brazdă, ca ur nizatorul Ociavian Crişati la G.A.C. matograful „Lumina'’ .
propuneri şi iniţiative. Exemple în trotuare pc ambele părţi în suprafaţă treierat şi curăţat, în luncţie de felul mare a întoarcerii combinei în mod i\c- Lăsau, s-a ivit o defecţiune la sulul mo- 4 IULIE 1964
această direcţie sine multiple. de 3000 m.p. şî calitatea recoltei, starea atmosferică corespunzătoi la capătul parcelei. In trie al ptnzei superioare, rupîndu-sc RADIO 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10
In circumscripţiile electorale nr. 1, Munca cu comitetele de cetăţeni a şî felul terenului. acest sens se va avea în vedere ca în axul Defecţiunea, semnalată telefonic iţi $ă desenaţi, copii ?! „Poveste eu...
Pentru condiţiile
regiunii
noastre
2, 26, 27 şi 35 unde sînt deputaţi tov. fosr rodnică. De aceea, comitetul exe este indicată folosirea combinei Cl toarcerile la capete să se facă în gene a fost remediată operativ dc către me 4 IULIE 19.4 îtcc" dc Oetav Pancu-laşi; 19,30 Din
canicul Ghcza Wass. O altă defecţiune
ral numai pc partea stingă, iar în cazul
lacob Bretoiu, Cornel Bobâilă, Teodor cutiv al sfatului popular va menţine cu platforma aparatului dc tăiere cînd se vor executa totuşi întoarceri ne apărută la masa de tăiere a combinei aţa animalelor; 20,00 In faţa hărţii;
',15 Teatru in studio : Furtuna; Bu
PROGRAMUL I: 5,06 Emisiunea pen
Opriţa, Magda Florea şi Aurica Slrbu şi în continuare o strînsă legătură cu de 2,5 m. O mare importanţă pen partea dreaptă acestea să fie pc o rază cu care lucra Emil Sonoc a fost de în tru sate: îndrumări pentru combineri; lin de ştiri. Buletin meteorologic.
s-a propus de cetăţeni sâ se execute tro ele, le va antrena la realizarea de ac tru păstrarea uniformităţii dc alimen mai marc. dată înlăturată. Altă dată cînd s-a rupt 5,16 Cîntecc despre tractorişti; 5,40
— Din cauza nerespectărîî regimului
tuare din piatră de rîu. Comitetele de ţiuni gospodăreşti şi de înfrumuseţare a tare a aparatului dc treier o prezintă de lucru al combinei şi ca urmare a bîela dc la cuţitul aparatului de tăiere Jocuri populare interpretate la diferi
ca s-a înlocuit imediat, cu o alta piesă
deplasarea în linie dreaptă a agregatu
cetăţeni din circumscripţiile respective comunei. lui, lucru de care trebuie să ţină seama unei viteze prea mari de deplasare se din stocul tampon al brigăzii. te instrumente; 6,10 Muzică de estra Buletin meteorologic
au mobilizat alegătorii la muncă pa RUDOLF TRIPLATĂ fiecare mecanizator ce lucrează cu com poate produce înfundarea aparatului Au fost şi cazuri cînd din necunoaş dă; 6,30 Sfatul medicului: Prevenirea
triotică pentru executarea trotuarelor. preşedintele Comitetului executiv bina. dc treier. terea defecţiunilor ivite la combine n- arsurilor provocate de razele solare ; PENTRU 24 ORE
La recoltarea cerealelor cu producţie cestea an staţionat orc în şir. De exem 6,40 Muzică uşoară; 7,30 Anunţuri, Vremea se menţine răcoroasă şi |
Drept rezultat, numai în acest an s-au al Statului popular comuna) Se mai poate întîlni : ruperea legătu plu. pontatorul alimentator Dumitru muzică; 8,16 Melodii populare; - 1 nedă. Cerul temporar acoperit. Vor i
executat trotuare pe 10.000 m.p. S-au Teluş mare la ha. cantitatea dc cereale caic rilor de susţinere a toboganului dato Aglima a solicitat pentru o combină, Ansambluri corale romîncşti; 9,10 . dea precipitaţii sub formă de aver-
intră în combină este marc şi de aceea
rită supraîncărcării acestuia cu un nu
trebuie să se dea o atenţie deosebită măr prea marc de saci cu boabe. Dc ce lucra la G.A.C. din Bretea Murcşa- zică uşoară interpretată la diferite . * însoţite de descărcări electrice. Vîn-
măririi capacităţii de treier a combinei, aceea, c indicată încărcarea lui cu ma nă repere dc piese necorrspunzătoaie. strumcnio; 11,00 Muzică din ofere; 1 va sufla moderat din nord-vest şi
prîn reglarea corectă a contrabătălont- ximum 8 saci. Uneori sortarea boabe In acest, caz atelierul mobil a făcut un 11,30 Interpreţi care ne-an v:'iM t ţara rd. Temperatura acrului va fi cu- |
II*! C0]>*!inUIL O 0>i*iriR{A\O IEIU0>int lui şi a organelor dc curăţare. lor este defectuoasă ca urmare a folo drum inutil pentru remedierea defec — îu program muzică uşoară; 12,03 insă între 17 şi 23 grade 2iua, iar
Dacă aceste reglaje nu asigură recol sirii sitelor necorespunzătoare, de cură ţiunii. In acest an am instruit mecani Cîntă orchestra de muzică populară •patea între 8 şi 12 grade.
Predarea la timp a animalelor şi a prevăzut în contract 30 de porci în tarea fără pierderi te va micşora can ţare, a turaţiei urca mici şi a faptului zatorii astfel incit combinele să fie „Plaiurile Bistriţei" a Filarmonicii de PENTRU IH lM A T o m ir )
produselor animaliere contractate stă greutate de peste 100 kg, fiecare. titatea de alimentare. Micşorarea can că nu toate gurile de evacuare ale trîc- exploatate raţional, iar defecţiunile ce Stat din Bacău; 13,40 Cotele aoelnr
mereu în atenţia consiliului de conduce In baza contractului s-au mai pre tităţii de alimentare se va realiza prin rutui sînt închise şi prevăzute cu saci. se ivesc accidental în timnul Iun ni..i
re al G.A.C, din Săleiva, raionul llia. reducerea lăţimii de lucru sau reduce Deseori se produce ruperea paletelor să fie rc<
dat 11C miei şi 645 kg. lină, Din aceste rea vitezei de înaintare. tiv. In ii;
Asîgurînd o bună îngrijire şi furajare rabatorului s*u a razelor acestuia din
Micşorarea vitezei do deplasare e'tc
a animalelor, colectiviştii dc aici au vînzări s-au realizat venituri de mult mai raţională dccît reducerea lă cauza reglajului necorespunzător a cu nea noasi
bile cu ţ
reuşit să predea înainte de termenul aproape 60.000 lei. ţim ii de lucru, deoarece ultima îngreu plajului de siguranţă. brigăzi a
Deteriorarea
pînzclor transportoare
şi în general ruperea şipcilor din lemn ctc. exisca ica u u u .„«.<% —------- -
ale acestora apare datorită deformării cerealelor păioase se va face la timpul
unor nărţi din tablă ale combinei care optim hn circa 8 zile), în'ăturînd în
împiedică deplasarea pînzclor. Pentru a acest fel pierderile din producţie. DZSmA METAUJieiCA.
evita astfel de lucruri, inportant esta Ing. AXENTE GU'PU
dc a supraveghea cu atenţie funcţiona S M.T. Dobra
p i c a u
poate livra din stocuri sponibile, către între
I. CRIŞAN — PETROŞANI. Cele puteţi cunoaşte cauzele succeselor cît
sesizate dc dvs. sînt lucruri prea mă şi cele ale lipsurilor. Vă rugăm deci să
runte. Considerăm că ele pot fi soluţiu- ţineţi scama de recomandarea noastră. prinderile socialiste, urătoarele m a t e r i a l e:
nate cu sprijinul comitetului dc bloc Am dorî să primim dc la dvs. mai mul
sau tic stradă. Cereţi deci sprijinul a- te materiale pentru concursul cores
testora. pondenţilor voluntari, în care să rela
IO AN SIMEDRU — Orăştic. Cazul taţi eforturile depuse pentru îndepli — pe bază de repartiţ-laminate-neferoase;
dvs. o să-l analizăm. In măsura îu care nirea sarcinilor de plan şi a angaja
faptele vor fî de aşa natură îneît să mentelor, rezultatele care se obţin în — fără repartiţie— o:luri laminate, sirme,
facă subiectul unui articol, o să-I re muncă in fiecare decadă, jumătate de
dactăm. tună şi lună.
U.IE SITARU şi IO AN SOTiNGÂ — PETRU GĂINA - P R E P A R A Ţ I motoare electrice, apataje electrice, chi
DEVA. Munca cc o desfăşuraţi ca man
datar C.E.C. desigur vă aduce multe DE CĂRBUNE PLTRILA. Am primit
satisfacţii. Noi vă recomandăm să ne şî primim dc (a dvs. multe corespon micale şi vopsele, abizive, curele de mă
scrieţi fapte cît mai concrete, care să denţe bune care se publică în ziar. In
fie în măsură să convingă şi pe alţi ce ultimul timp insa ue scrieţi despre u-
chestiuni
nele
nccsenţialc
mărunte,
tăţeni de avantajele depunerilor la tase şi alte materialeconform listelor ce
C E C . Noi aşteptăm de la dvs. corespondenţe
bine documentate, cu fapte şi oameni
NICOLAE STOICA - F.C. ORĂ$- care să ilustreze succesele înregistrate, vor fi puse la dispoza delegaţilor.
T1E. Asemenea scrisori ca cea cu pri metodele folosite. Materiale privind
vire la cooperativa din Orăştic, am sporirea producţiei şi productivităţii
mai prim it de Ia dvs Ele nu au pu muncii, reducerea preţului de cost, mic Informaţii suplimentanse primesc de la servi
tut fi publicate deoarece, aşa cum v-am
şorarea consumurilor specifice, îndepli
mai scris, erau lipsite de fapte si date
nirea planului şi angajamentelor Să ne
concrete, cuprinzînd numai afirmaţii ciul aprovizionării, te/efo 3 interior 285.
generale care se refereau la foarte mul scrieţi cît mai des pentru concurs. Ar
Fanfara clubului C.F.R. din Simerîa este o formaţie care şî-a cîştigat, prîn numeroasele şî reuşitele spectacole te probleme. Noi v-am recomandat să fi bine daca nc-aţi trimite un material
prezentate, un binemeritat prestigiu printre spectatori. scrieţi de acolo de unde dvs. putetî pc temele amintite cel puţin în fiecare
IN FOTOGRAFIE ; Aspect dintr-un concert prezentat de fanfara simerienilor.
verifica bine datele şi faptele, de unde decadă a lunii.
INSTRUCTORII ARTIŞTILOR AMATOR pentru diferitele genuri dc artă. Pen ţilor în raport cu necesităţile obiective
tru şcolarizarea acestora statul cheltu
ale raionului. Altfel nu sc explică dc
ieşte sume importante de bani.
ce de la şcoala specială Jiu Săcel tre
In prezent, în regiunea noastră, îşi buia să urmeze secţia de coregrafie trei
desfăşoară, cursurile patru secţii externe instructori de dansuri, în timp ce din
— la Brad dc dirijat, la Sebeş şi Hu comune mari, unde se simţea nevoia
Mişcarea artistică dc amatori cu La spectacolele care au fost prezen Batem cea Victoria din Haţeg, învăţă nedoara de regie — actorie, iar la Ha instructorului de dansuri, n-a fost ite-
noaşte astăzi o dezvoltare fără prece tate la fazele raionale şi regională torul Mircca Stoiciiîţoivi din Gurasada, ţeg dc coregrafie — pe care Ic urmea crutat nici unul. $i în alte părţi sc re
dent in istoria poporului nostru. La miile de spectatori au aplaudat entuzias raionul Uia, şi mulţi alţii au reuşit să ză aproape 100 dc instructori. Unit crutează cursanţii fără să se aibă în ve
oraşe şî sate activează pe lingă fiecare maţi evoluţia tuturor formaţiilor. In ridice formaţiile pe care le-au instruit dintre aceşti.', vor termina îu această dere perspectiva acestor cadre, necesi
club sau cămin cultural formaţii artis ncelaşi timp, poate fără a se gîndi, ci pînă la fazele raionale şi regională, o vc-ră cursurile şî vor obţine diplome de tăţile raionului. Pc de altă parte, după
tice de genuri diferite : cor, teatru, au aplaudat şî pe instructorii acestor parte dintre ele fiind promovate mai de absolvire; alţii, fiind in anul I, vor terminarea cursurilor Şcoala populară
dansuri, instrumentale ctc., care pre formaţii. O parte dintre ci — dirijo parte. la faza interregională, unde se continua pregătirea şi în anul viitor. In de artă din Petroşani şi Casa regională
zintă periodic în faţa oamenilor muncii rii de coruri, orchestre, fanfare şi alte vor întrece, la Hunedoara, peste cîtev.i luna august vor fi deschise alte două a creaţiei pooularc urmăresc în măsu
bogate programe culturale. Din aceste formaţii instrumentale — au prim it la zile, cu cele mai bune formaţii din re secţii externe: la Alba Iulia dc dirijat ră insuficientă munca acestor instruc
formaţii fac parte mii de tineri şi vîrst- scenă deschisă, odată cu amatorii, apla giunile Banat, Crişana şi Braşov. fi Ia Petroşani de regie — actorie. tori şî ridicarea neîncetată a califi
nici. oameni talentaţi, care, datorită uzele spectatorilor. A lţii, deşi nu pre Dacă parte dintre absolvenţii acestor cării lor. Comitetul regional pen
Numeroşi instructori ai formaţiilor
condiţiilor create de partid şi guvern, zenţi pe scenă — instructorii dc dansuri, de dansuri sau brigăzi artistice dc agi tru cultură şi artă ar trebui să inter
pot să-şi valorifice din plin calităţile brigăzi artistice de agitaţie, grupuri so secţii externe îşî valorifică cunoştinţe vină pentru o delimitare mai precisă
lor artistice. listice caic, din culise, cu justificate taţie, ca învăţătorii M.uia Preda, din le căpătate la cursuri instruind forma a sarcinilor ce revin Şcolii populare
Popa
Sebeş,
Apoldul de Jos, raionul
ţii de diferite genuri la cluburile mun
In regiunea noastră, numai în etapa emoţii urmăreau fiecare mişcare sau Gavrîlă din Strcmţ, raionul Alba, Groza citoreşti sau la căminele culturale pic- do artă dîn Petroşani şi Casei regio
a doua a celui dc al Vll-lca concurs al cuvînt, îndrumînd şi sfătuind mctcu — Constantina din Păucincştî, raionul Ha zentînd spectacole frumoase, mulţi, nale a creaţiei populare, privind preo
artiştilor amatori, s-au înscris şl au luac S-au bucurat în aceeaşi măsură dc a- ţeg, profesorii Verginica Dobrotă, din duoă terminarea acestor cursuri, nefi- cuparea lor faţă de cei care urmează
parte la întrecere 210 formaţii dc cor, plauzele spectatorilor. Şi unii şi alţii Gurasada, raionul llia, Vasilc Zdrcn- indu-lc urmărită activitatea, nu-.şi mai seu termină cursurile externe ale şco
417 formaţii dc dansuri, 163 formaţii au desfăşurat o vîc activitate pentru in ghea din Petrcşti, raionul Sebeş, la aduc contribuţia la instruirea formaţi lii dc mai sus. De asemenea, socotim
instrumentale, 458 brigăzi artistice dc struirea formaţiilor. D irijori dc cor ilor şi nu mai activează, pc alocuri, uîci că ar fi bine dacă, periodic, s-ar orga
agitaţie, înglobînd 23.473 de artişti a- cum sînt învăţătorul Ghcorghc Bogdan care sc maî pot adăuga zeci şi zeci, au măcar în raidurile artiştilor amatori. niza cu absolvenţii cursurilor externe
matori. In afara acestora s-au mai în dc la Poiana, raionul Sebeş, decorat pen muncit cu toată pasiunea lor pentru ale şcolii populare dc artă din Petro
trecut un important număr de solişti tru activitatea sa cu „O rdinul Muncii instruirea formaţiilor, pentru a pre O pane din vină pentru această situa şani consfătuiri în cadrul cărora să se
vocali, instrumentişti şi dansatori. clasa 111-a“ . profesorul Constantin Un- zenta spectacole la o cît mai înaltă ţie revine comitetelor raionale şi oră dezbată probleme legate de activitatea
şeneşti pentru cultură şi artă care, la
ţinută artistică.
Pentru pregătirea fiecărei formaţii, gurcanu, dirijorul corului şi orchestrei recrutarea cursanţilor nu manifestă des şi ridicarea calificării lor.
O parte dintre instructorii formaţii
Şt în inod special pentru cele tare au Combinatului siderurgic din Hunedoa lor de cor, teatru, dansuri şî brigăzi tulă exigenţă, nu se orientează asupra
străbătut pînă la faza regională n con ra şi alţii sînt cunoscuţi iui numai în celor mai valoroase cadre, care dispun ★
cursului. oamenii au făcut zeci şi sute regiune dar în întreaga ţară. Alături artistice dc agitaţie o formează oameni dc talent şi manifestă dragoste faţă Instructorii artiştilor amatori au o
de repetiţii, s-au adunat scară dc seară, dc aceştia sînt numeroşi dirijori dc care şi-au perfecţionat măiestria artis muncă de marc răspundere ; de aceea
luni la rînd, perfecţionindu-şi măies formalii corale şi instrumentale ca pro tică a genului în secţiile externe ale de această muncă frumoasă şi dc marc trebuie să ne îngrijim cu atenţie dc ci,
răspundere. Comitetul pentru cultură
tria artistică. In cadrul repetiţiilor, ins fesorul loan Pooa de la Gugir. învăţă Scolii populare dc artă din Petroşani. şi artă al raionului llia, dc pildă, a re
Prin grija partidului şi guvernului, dc
tructorii formaţiilor, oameni Inimoşi, torul Zaharic Ciorogaru din Geoag’u, cit va timp încoace, an dc an numeroşi crutat anul trecut pentru secţia dc di să-i ajutăm să-şi ridice mereu nivelul
eu dragoste de artă, din care majorita profesorul Moise Rusneac dîn Mihn'ţ, instructori ai artiştilor amatori învaţă rijat oameni fără aptitudini muzicale, dc pregătire profesională, orizontul po
tea lucrează voluntar, au depus întrea profesorul Pişi Karol din Apoldul de şi termină cursurile externe ale acestei litic şi ideologic, pentru a-şi putea a-
ga lor pricepere pentru a valorifica şcoli. In regiunea noastră au obţinut iar cel din raionul Haţeg, oameni în duce întreaga contribuţie la continua
toate calităţile interpreţilor, şlefuind Sus, învăţătorul pensionar Coif Aurel diplome de absolvenţi ai cursurilor ex vîrstă pentru secţia de dansuri. Nici în dezvoltare a mişcării artistice dc ama
cu migală şi perseverenţă fiecare frază din Vaţa, raionul Brad, profesorul terne ale $co!ii populare de artă din prezent, la Haţeg nu s-a manifestat tori.
muzicală, fiecare mişcare de dans. Bancov Lconid din Dobra, profesorul Petroşani 556 de instructori pregătiţi grija cuvenită faţă de recrutarea cursan 1. CIOBOTĂ