Page 20 - 1964-07

Nr. 2962 Drumul socia Pcg. 5

In cei 20 de ani de Ia eliberare, frumuseţea acestei re­ este de 15,6 la sută. Producţia industrială globălă a regiunii
giuni cai patine, unde î$i au obîrşia Mureşul şi Oltul, şi*a a fost în 1963 de 6,61 ori mai mare ca în 1950.
cîştigat adevărata strălucire, iar marile sale bogaţii şi-au pri­ Agricultura colectivizată se dezvoltă an de an. Dacă
mit sensul adevărat. în 1948 pe ogoarele întregii regiuni lucrau în total 25 de
Avîntul caracteristic dezvoltării patriei noastre în anii tractoare şi semănători mecanice, în 1963 numărul maşini­
regimului de democraţie populară s-a făcut şi se face sim­ lor care deserveau gospodăriile de stat şi gospodăriile colec­
ţit în plenitudinea sa şi în această parte a ţării. înfrăţiţi tive din regiune (tractoare, semănători mecanice, combine
oamenii muncii romîni, maghiari, germani şi de alte naţio­ pentru cereale) s-a ridicat la 6.148. In afară de ceteale, o
nalităţi creează laolaltă, umăr la umăr, dînd viaţă sarcini­ dezvoltare deosebită a luat cultura sfeclei de zahâi, a car^
lor trasate de partid, făcîndu-şi în felul acesta viaţa mai tofilor, a viţei de vie (renumitele vinuri de Tîrnave) şi mai
frumoasă, mai bogata. ales creşterea animalelor, pentru care există condiţii dintre
lată cîtevn cifre şi fapte caic, în mod lapidar, reuşesc cele mai bune.
totuşi să ilustreze dezvoltarea regiunii Mureş Autonoma Oraşele şi satele regiunii au cunoscut o mare înflo­
Maghiară în ultim ii ani. rire. La Tg. Mureş, la Luduş, la Reghin, la Miercurea Cmc
In perioada 1956— 1963 s-au investit pentru dezvolta­ şi în alte localităţi s-au construit numeroase blocuri noi
rea economică şi social-cultnrală a regiunii 7.754.000.000 lei. de locuinţe. Mii de colectivişti şi-au construit casc noi. S-au
S-au construit şi reconstruit numeroase întreprinderi, din­ ridicat şcoli, case de cultură, policlinici, spitale. Numărul
tre care termocentralele de la Sîngeorgiu de Pădure şi satelor electrificate a crescut de peste 5 ori in intervalul
Luduş (aflată încă în dezvoltare), Combinatul de prelu­
1950— 1963.
crare superioară a lemnului de la Gălăuţaş, fabrica de mo­ Dar să ne oprim aici. Lista realizărilor c lungă, nu o
bilă „23 August" din Tg. Mureş, fabricile de zahăr de la
putem depăna toată.în aceste citeva rînduri. Materialele
Luduş şi Tg. Mureş (vechea fabrică a fost reconstruita dm
dîn pagina de faţă vor completa tabloul de azi al acestei
temelii, devenind cea mai marc din ţari) ctc. regiuni, care înfloreşte zi de zi, ilustnnd grăitor înţelep­
Investiţiile masîvc, lărgirea şi modernizarea sectorului
ciunea politicii partidului nostru, de dezvoltare intensiva,
industrial, au determinat o creştere impetuoasă a ritm ului
producţiei, a cărui medie anuală, în perioada 1951 1963 a economiei socialiste unitare.
cartiere de locuinţe. Aici prin grija Partidului şi Statului s-au construit IN CONSTRUCŢIE -
In anii paterii populare pe hQtta- oraşului Tirgu Mureş ou apărui noi
JP A © U R E mii de apartamente confortabile care lac viata oamenilor muncii din acest
ver2/ UN M A R E
oraş iot mai Irumcasă. La parterul noilor blocuri au lost deschise nume­
O MARE BOGÂJIE A REGIUNII curc dau oraşului aspectul unei adevărate grădini.
roase magazine comerciale iar in împrejurimi s-au amenajai
IN FOTOGRAFIE: vedere parţială a u/iui nou cartier din oraşul COMBINAT CHIMIC
Tirgu Mureş.
Mai bine de o treime din suprafaţa suta din volumul total al lucrărilor şi nicii noi, mîndrii ale industriei noastre.
regiunii Mureş-Autonomă Maghiară este se va putea ajunge în viitorul nu prea In satul Gălăuţaş s-a ridicat în ultim ii sionat de acest peisaj, de diversitatea de
ocupată de păduri; valorificarea bogă­ îndepărtat la 80-85 la sulă. ani marele complex complet mecanizat gaz metan — forme şi dimensiuni.
uşi celulare, plăci aglomerate, aici sc fa­ Tinereţea unui oraş vechi
ţiei lor este o problemă de marc im­ Este de remarcat faptul că, dacă pînă şi automatizat. Pe lingă placaje, furnire, Intre constructori sînt mulţi oameni
portanţă pentru economia regiunii. la naţionalizare, din fag, supranumit pe si carne cu experienţă bogată cîştigată pe alte
Această bogăţie, am putea spune ine­ atunci „lemnul săracului11, nu se pro­ brică şi binale, intr-un cuvînt toată mari şantiere din ţară. Şeful unei echi­
puizabilă, atrăgea şi în trecut atenţia duceau decît buşteni de dcrulaj, traver­ lemnăria necesară blocurilor dc locuinţe. Tg. Mureşul zilelor noastre oferă vi­ tul de îngrăşăminte azotoasc, în con­ Ce nu se face azi din gaz metan, una pe de dulgheri, Nistor Petru, de pildă,
I.P.R.O.F.LL. „23 August"
este cea
asupra ei. Totuşi, situaţia nu se poate se cioplite şi mai ales lemn de foc, în zitatorului un tablou tineresc, deşi ora­ strucţie. din marile bogăţii ale patriei ! Chimia s-a născut într-un sat nu departe de Tg.
compara cu cea din prezent In condi­ zilele noastre din această esenţă se scot mai mare fabrică de mobilă din ţară. şul datează de secole. Pasagerii curselor La celălalt capăt al oraşului se ridică modernă îl transformă în metal, în îm­ Mureş. El a lucrat însă cîţiva ani la
ţiile exploatării de jaf de atunci se ur­ cel puţin 11 sortimente, printre care ce­ Din 2 în 2 minute, pe porţile acestei zilnice de avioane, caic înainte de ate­ maiestuos, construcţiile fabricii de mo­ brăcăminte, chiar şi în alimente { Oneşti, şi acum, pe şantierul din apro­
fabrici iese cîte o garnitură întreagă dc
mărea obţinerea unor profituri maxime, luloză, lemn de construcţii şi cherestea rizare fac un cerc în jurul oraşului ob­ bilă, iar mai la vale, fabrica de confec­ Combinatul care se construieşte la pierea satului său natal, foloseşte ţoală
într-un termen cit mai rapid, pe baza pentru export. mobilă. servă că limitele lui cuprind pe o por­ ţii „Mureşul", întreprinderea „Electro- marginea sudică a oraşului Tg. Mureş va priceperea însuşită acolo. Dulgherii dc
Progrese mari s-au realizat în anii Produsele Complexului de industriali­ ţiune lungă dc cîţîva kilometri, malul Mureş", fabrica de conductori, cca de
pustiirii necruţătoare a fondului fores­ produce azotat dc amoniu, un îngrăşă­ sub conducerea lui aplică cu succes o
tier. In momentul naţionalizării, peste care au trecut de la eliberare şi în ce zare a lemnului din Reghin au cîştigat sting al Mureşului şi parţial malul drept, pielărie etc. mânt agricol dc mare eficacitate, cu a- metodă nouă la turnarea stîlpilor de
40.000 ha. terenuri forestiere erau des­ priveşte mecanizarea lucrărilor. o reputaţie binemeritată aît în ţară, cit de la Sîngeorgiu dc Mureş şi pînă in Trecînd pe Străzile oraşului, alături jutorul căruia sc va spori simţitor pro­ beton la a cărei elaborare a participat
şi în străinătate.
pădurire în mod barbar. Azi exploatarea In prezent, în cele circa 200 parche­ sudul comunei Crîsteşti. Actualele mar­ de cele citeva clădiri impozante din tre­ ducţia dc grîu, dc porumb, de fin, pe şi Nistor, alături dc inginerii Dumitru
pădurilor se face ştiinţific, raţional, cu te de exploatare funcţionează peste 320 ...Şi am putea continua cu multe alte gini ale oraşului sînt marcate de mari cut, în arhitectura cărora îşi dau întîl- întinse suprafeţe. Prin urmare, în ca­ Boghcz, Tânăsescu Ştefan şi de maistrul
grijă şi pentru viiror. Prin înfăptuirea de fierăstraie mecanice şi electrice, pes­ exemple. obiective industriale. La modernele hale nire stilurile Baroc, Empire, Ronaissan- zul nostru, gazul metan se va trans­ Jozsa Francisc. Eficacitatea acestei me­
rapidă a programului de împăduriri, în te 80 de tractoare forestiere, 65 de fu- Esenţial este însă faptul că azi, bo­ ale Fabricii de zahăr, complet recons­ ce şi altele, rămîi plăcut impresionat de forma în pîinc şi carne. tode denumită „Glisarea stîlpilor cu
anul 1963 s-a reuşit să se lichideze ră- niculirc şi 60 de utilaje stabile, ca şi găţia inepuizabilă a pădurilor noastre, truite în ultim ii ani, şi pînă la extre­ liniile moderne, elegante, ale blocurilor Pe cele 26 hectare pc care sc va în­ console" este evidentă. Coloşi dc beton
mînerea în urmă în acest domeniu, plan- 80 de troiţi montate la autocamioane, aurul nostru verde, aparţine întregului mităţile fostei comune Mureşeni, ţi se noi. Pe alocuri, dai de complexe tinere, tinde combinatul din Lunca Mureşului, dc 30 dc tone se toarnă direct în pi­
tîndu-se anual cîte 5.500-6.000 de hec­ pentru încărcarea mecanizată a lemnu­ popor, iar valorificarea sa e menită să înfăţişează un peisaj industrial cuprin- care amintesc arthitcctura Bucureştiului se cultivau în anii trecuţi grîu sau po­ cioare, pc locul ce le este destinat în
lui. Dacă in anul 1959, doborîtul şi sec­ contribuie Ia ridicarea economică a ţâ­ sau a altor oraşe mari. Ele se extind pe
tare. In momentul de faţă sînt create zînd fabrici dc produse alimentare, de rumb şi se obţineau recolte bune. Dar construcţie, prin glisare, cu ajutorul
posibilităţi pentru plantarea a cîte 1.400 ţionatul buştenilor erau mecanizate nu­ rii, la satisfacerea nevoilor oamenilor materiale de construcţii, de utilaj pen­ zi ce trece şi pe linie orizontală şi pc se pot oare compara cantităţile ce sc unui cofraj din lemn căptuşit cu tabla.
ha. anual, care vor asigura perpetuarea mai în proporţie de 12 la sută, azi acest muncii. tru industria uşoară şi altele, cărora 11 verticală. Să încercăm să Ic enumerăm: recoltau de pc acest teren, cu ceea ce Glisarea stîlpilor cu console, faţă dc me­
Tezaurului pădurilor. indice a ajuns la 65-70 la sută. La faza BOR1S BLASCU Cartierul clinicilor, „7 Noiembrie", „N . se va obţine pe întinderi vaste din toda prefabrîcării, scurtează timpul de
scos-apropiat, în aceiaşi perioadă s-a Ing. şef la D.R.E.F. Tg. Mureş s-a alăturat în ultimul timp Combina- Bălcescu", „Gh. Doja", „Babeş-Babits"... execuţie al unui stîlp cu 20 dc zile, re­
Congresul al 111-lea al P.M.R. a sta­ realizat o creştere de la 14,6 !a sută la iar mai noi „Aleea Carpaţi". toate regiunile ţării, în urma aplicării
bilit sarcini concrete privind ridicarea 50 la sută, iar in ce priveşte încărcatul, In faţa noastră se conturează imagi­ azotatului dc amoniu — produsul finit duce simţitor consumul dc cherestea şi
productivităţii muncii în acest sector cit de la 2,5 Ia sută în 1959 la 75 la suta nea Tg. Mureşului nou, a cărui popu­ al viitorului combinat ? Calculele arată elimină complet cheltuielile do montaj
şi în vederea introducerii tehnicii noi, în prezent. laţie se apropie vertiginos de cifra dc că sporul anual de recoltă în urma fo­ (3.500 Ici pc bucată).
previzînd valorificarea raţională a ma­ Toate aceste cifre demonstrează cit 100.000. In anul curent vor fi date în losirii întregii producţii a combinatului Turnurile de răcire sc construiesc tot
sei lemnoase. va fi la grîu de 350.000 — 600.000 tone, prin glisare, cu ajutorul cofrajelor că­
se. poate de elocvent ofensiva nestăvi- folosinţă încă 800 de apartamente, şcoli ţărătoare, In felul acesta s-au econo­
Generalizarea aplicării procedeelor J iu a tehnicii noi în. industria forestie­ noi, magazine noi, zonele verzi ale ora­ la porumb de 400.000—700.000 tone. misit la fiecare turn -250 inc material
înaintate este o preocupare permanentă ră. şului vor creşte cu încă 5 hectare, su­ lemnos, timpul dc execuţie fiind redus
a tuturor celor 6 întreprinderi pentru Un loc important ocupă în economia prafaţa străzilor construite şi moderni­ Ritm, inventivitate cu 20 la sută.
exploatarea şi industrializarea lemnului regiunii şi industrializarea lemnului. zate creşte cu 33.000 de m.p„ moderni­ Priceperea şi inventivitatea construc­
dîn cadrul Direcţiei regionale, a econo­ Azi, avem în regiune complexe mo­ zarea iluminatului public; tuburile fluo­ Actul dc naştere al combinatului îl torilor Combinatului chimic de la Tg.
mici forestiere. Azi, brigăzile complexe derne de industrializare a lemnului, fa­ rescente; lămpile cu vapor de mercur, întîlnim, ca şi pc cele ale multor alte Mureş s-ar putea ilustra şi prin nume­
cu plata în acord global realizează 70 la brici utilate pe măsura cerinţelor tch- care au înlocuit cu totul sistemul „cla­ întreprinderi moderne dc pc întinsul roase alte fapte, înscrise la loc de cinste
sic de iluminat public cu lămpi incan­ patriei, în documentele celui de-al în cronica acestei lucrări dc mare am­
descente; înnoirea uzinei de apă, creş­ 111-lca Congres al partidului. ploare. Ei nu se opresc însă la ceea ce
k flf -kP&QMOÎUK terea reţelei de distribuţie de la 50 km. Lucrările ir-au început de mult : abia au realizat c| caută mereu noi proce­
în 1945 la 85 km. — toate sînt semne
dee. De pildă, acum se studiază posibi­
incontestabile ale tinereţii oraşului, ale cu un an şi jumătate în urmă. Ele se litatea de îmbinare a tuburilor Bucow
Recent, pc porţile Institutului de me­ încadrează perfect în noul „cartier uni­ prosperităţii. găsesc însă într-un stadiu avansat. A-
dicină şi farmacie din Tg. Mureş, a ie­ versitar11 din Tg. Mureş. ŞTEFAN IZSAK dcsca auzi cîte un mureşan spunînd : pentru aducţiunea apei industriale cu
garnituri inelare de cauciuc, renunţin-
şit cea de-a 19-a promoţie de medici şi Tînărul nostru centru universitar se „Am trecut ieri pe lingă şantierul com­ du-sc la procedeul clasic care nu dă în­
Înrmaciştî. De asemenea, de pe porţile bucură şi dc ajutorul unei Baze dc cer­ binatului. Sînt uimit de cîte s-au făcut totdeauna rezultate bune. Calitatea exe­
Institutului pedagogic a ieşit în acest an cetări a Academici R.P.R., Deosebit dc de cînd n-am fost pc acolo" î cuţiei fiecărei lucrări stă în centrul
cca dc-a 2-a promoţie de profesori. importante sînt cercetările efectuate în Un şirag Mirarea localnicului e în acelaşi timp preocupărilor acestor oameni.
— In cci 19 ani de existenţă — ne această instituţie privind procesele dc- o diplomă de laudă pentru construc­ ic
împărtăşeşte rectorul Institutului dc me­ miclizantc ale sistemului nervos central de perle tori. Oamenii destoinici şi inventivi, ci
dicină şi farmacie, prof. dr. Andrasof- (acad. Miskolczy Dezideriu). Lucrările au schimbat într-un timp relativ scurt Nu va trece mult timp «i Combina­
szky Tiberiu — institutul nostru a pre­ ştiinţifice elaborate de cadrele noastre vechiul peisaj agrar de la marginea Tg. tul din Tg. Mureş va începe să producă.
gătit la un nivel corespunzător peste didactice văd lumina tiparului în perio­ Doar Valea Prahovei poate fi compa­ Mureşului intr-unui industrial modern. Patria noastră sc va îmbogăţi cu o nouă
2.000 de studenţi. Cele două facultăţi dicul institutului — „Revista medicală", rată cu regiunea Mureş Autonomă Ma­ Foiosindu-sc metode de lucru avansate întreprindere de seamă care prin pro­
ale institutului dc medicină generală cu care publică în medic pc an peste 120 Vedere parţială a din Luduş, ghiară în ceea ce priveşte numărul sta­ s-au ridicat numeroase clădiri, turnuri, ducţia ei va aduce o importantă contri­
secţiile stomatologie, pediatric, medicină de articole. ţiunilor balneo-climaterice montane. coloane zvelte, coşuri înalte. Şantierul buţie la sporirea producţiei agricole în
generală şi facultatea de farmacie, sînt In cel mai tînăr institut din locali­ In regiunea Mureş Autonomă Ma­ c brăzdat în lung şi în lat de drumuri cîmpia Transilvaniei sau Banatului în
prevăzute cu săli noi dc cursuri şi la­ tate — ne spune prorectorul Institutu­ Q-m&are d (am ină ghiară se numără cu zecile localităţile Bărăgan sau pe ogoarele Moldovei.
boratoare modern utilate. Studenţii noş­ lui pedagogic de 3 ani, tov. Petre Ni- cu izvoare de borviz sau de apă sărată. moderne, asfaltate. Trecătorul c impre­ E. LOB
tri îşi completează bagajul cunoştinţe­ reşteanu, învaţă peste 800 dc studenţi. Din acest şirag dc perle să amintim pie­
lor teoretice prin lucrări practice efec­ El are 8 laboratoare bine înzestrate — In anul 1938, cînd producţia indus­ Prin punerea in funcţiune a puterni­ sele cele mai strălucitoare, care s-au fă­
tuate cu ajutorul celor mai noi aparate. de chimie organică, chimia analitică, trială a vechiului regim a atins cel mai celor centrale electrice din Sîngeorgiu cut cunoscute nu numai în ţară ci şi
Instalaţia dc televiziune din sala de mecanică, electricitate, radiotchnică şi înalt nivel, puterea instalată a centrelor de Pădure şi Luduş, regiunea Murcş- peste hotare: Tuşnad, cu splendida sa
curs de la clinica chirurgicală, care per­ altele. S-au mai amenajat, de asemenea, electrice din regiune abia s-a ridicat la Autonomă Maghiară * devenit un pu­ aşezare, Sovata, cu băile sale tămădui­
mite studenţilor să urmărească operaţiile două laboratoare dc optică şi de foto- 25.000 kilovaţi. ternic furnizor dc curent electric, pro­ toare, Borsec, cu renumitele sale ape,
efectuate dc cadre didactice cu o înaltă cinctică. Biblioteca însumează aproape Călăuzindu-sc după principiul leninist ducţia dc energie ajungînd la sfîrşitul Lacul Roşu, cu misteriosul „Ghilcoş".
pregătire, biblioteca centrală cu peste 30.000 de volume de industrializare, partidul şi guvernul anului 1963 la aproape 1,6 miliarde ki­ Zeci de mii de oameni vin anual să-şi
*0.000 de volume şi 700 de titlu ri de re­ Am încercat să ilustrăm aici doar cî- nostru au pus un mare accent pe electri­ lowaţi ore. Această cantitate de curent petreacă concediul sau să-şî vadă de să­
viste, zecile dc laboratoare ale institu­ teva din aspectele vieţii dc astăzi a stu­ ficarea întregii ţări. este cu 50 la sută mai mare decît în­ nătate în aceste localităţi. Numărul lor
tului asigură o înaltă pregătire viito ri­ denţilor din Tg. Mureş — oraş care în treaga producţie a Romîniei din 1938. va ajunge în 1964 la aproape 100.000.
lor medici şi farmacişti. Studenţilor Ic anii regimului nostru a devenit unul din Dezvoltarea industriei energetice a O g riji deosebită sc acordă asigurării
sînt asigurate condiţii dc trai şi învăţă­ cele mai importante centre universitare Reghin — creat şi posibilitatea electrificării mul­ unor condiţii cit mai bune de cazare şi
tură dintre cele mai bune. Strălucesc din ţară. Aici sc pregătesc, în cele trei tor localităţi. In anul 1945 numărul sa­ dc hrană, ca şi tratamentului medical.
de curăţenie patru cămine studenţeşti, institute, peste 2.200 de studenţi. Ei Melbourne— Tokio telor electrificate din regiune se cifra Pentru amenajarea şi dotarea vilelor s-au
vor deveni, alături dc marea armată a doar la 32. La sfîrşitul anului trecut prevăzut, numai în acest an, 4 milioane
o noua cantină, dată recent în folosin­ de lei. Policlinicile dispun dc un perso­
studenţilor din întreaga ţară, construc­ erau electrificate 271 localităţi rurale,
ţă cu 1.500 de locuri — înzestrată cu încă la Olimpiada de la Melbourne nal medical cu o calificare temeinică, dc
torii de mîlne, harnici şi bine instruiţi, ambarcaţiunile fabricate la Complexul la care sc vor adăuga în acest an alte
cele mai moderne instalaţii. Grupul de ai vieţii tot mai fericite a poporului dc industrializare a lemnului din Re­ 60 sate. Pentru lărgirea reţelei electrice aparate moderne de diagnosticare şi tra­
cămine studenţeşti, cantina, ca şi fru­ nostru. ghin, sub îndrumarea iscusitului pro­ in mediul rural au fost construite peste tament.
Oamenii se simt foarte bine în aceste
moasa clădire a Institutului nostru se ATANASIE POPA iectant şi constructor de bărci Vasile 700 km. linii electrice de racord de localităţi şi-şi petrec concediul în mod
înaltă tensiune şi reţele de distribuţie.
Varga, au atras atenţia sportivilor din plăcut. Cel care a făcut băi în lacul
multe ţări ale lumii. Cu ele, canotorii Ursu, Ic doreşte şi în anul următor; la
romîni, au adus glorie culorilor pa­ Pagină realizată de redacţiile fel cel care a băut borvizul Borsecului
triei.
ziarelor STEAUA ROŞIE şi VO- la Izvoare, sau cel care a respirat aerul
De atunci, faima ambarcaţiunilor de o-/onat al Tuşnadului. Iată dc ce, sînt
la Reghin s-a rispîndit ajungînd la ROS ZA5ZLO Tg. Mureş in co­ mii dc oameni carc-şi petrec concediul
Beirut, Roma şi la Londra, la Ham- laborare cu AGERPRES. in aceste localităţi, ani în şir.
burg şi la Amsterdam, fapt atestat şi In plin sezon balneo-chmaleric lQ staţiunea Sovata.
şi dc numeroasele comenzi dc peste
hotare, adresate întreprinderii din
acest orăşel. anii 1934-1944, adică tot într-o perioa­
Acestor lauri Ii s-au alăturat în CREŞTE AVEREA OBŞTEASCA dă dc zece ani, în comună au fost con­
cursul anilor victoriile de la campio­ struite doar 57 dc case). Sînt însă şi
natul european de canotaj feminin dc alic* exemple care atestă creşterea nive­
Ia Bcrlin-Giunau; dc la campionatul lului dc trai: colectiviştii noştri posedă
din Poznan, sau de la campionatele Şl BELŞUGUL COLECTIVIŞTILOR 315 aparate de radio, 375 biciclete, 20
internaţionale de lachting de ia Ma­ motociclete. Peste 380 dc familii şi-au
maia şi aşa mai depatc. Este demn de cumpărat mobilă nouă.
remarcat faptul că aceste succese au Gospodăria noastră colectivă se află peste 3.200 dc vite (417 vaci dc lapte) doar un început, deoarece, paralel cu
în vecinătatea frumoasei localităţi bal­ 2.260 dc oi şi aproape 300 de porci. Nu­ Iată încă un exemplu ilustrativ pen­
fost obţinute de fiecare dată cu alte creşterea şeptclului, procedăm şi la se­ tru sporirea nivelului de trai al colecti­
tipuri dc ambarcaţiuni — canoe, scltî- neare Tuşnad. Fertilele ogoare ale gos­ mărul animalelor de producţie pc ICO lecţia animalelor dc reproducţie, ceea viştilor: in anul 1952 cooperativa a vîn-
furi, iole — ca o dovadă a faptului că podăriei sînt înconjurate dc munţi îm­ de hectare depăşeşte în mod considera­ cc înseamnă că peste cîţiva ani vom
păduriţi. bil media pe raion. Averea noastră co­ dut mărfuri în valoare de 1.450 000 lei,
există la Reghin o preocupare continuă avea numai vaci cu producţie ridicată iar în 1963 vînzările au depăşit suma
pentru promovarea noului. încă din primii ani de după eliberare mună însumează peste 8 milioane dc de lapte. dc 4 milioane Ici.
Această preocupare se reflectă şi în s-au schimbat in mod esenţial condiţiile Ici iar fondul indivizibil depăşeşte suma Succesele noastre pe plan economic
inovaţiile aduse noilor tipuri dc am­ dc muncă şi dc trai ale ţărănimii din de 6 milioane. sc materializează şi în creşterea conti­ Realizările de pînă acum marchează
barcaţiuni necesare canotorilor noştri aceste locuri, dar belşugul şi bunăsta­ Condiţiile climatice şi aşezarea geo­ nuă ,i bunăstării colectiviştilor. La noi doar^ un început în viaţa satului, socia­
în vederea participării la Olimpiada rea s-au înfiripat numai după înfiinţa­ grafică a raionului nostru favorizează s-au încetăţenit avansurile lunare date list în plină dezvoltare. La noi ca şi în
de la Tokio din anul acesta. rea gospodăriei colective. Ţăranii mun­ îndeosebi dezvoltarea a două ramuri: colectiviştilor şi ajutorarea celor vîrst- restul patriei se construiesc noi şl noi
Pentru membrii lotului republican, citori, îndrumaţi de partid, au fost creşterea animalelor şi cultivarea plan­ nicî şî incapabili de muncă. Dc pildă, case, poduri, drumuri, instituţii social-
la Reghin se construiesc 8 tipuri de printre primii care au ajuns Iu convin­ telor industriale, (cartofi, sfeclă de za­ în cursul anului trecut, în afară de pro­ culturale. Chezăşia succeselor de pînă
ambarcaţiuni de diferite capacităţi. De gerea că singura calc care-i poate iz­ hăr, in, cînepă). Noi am început să va­ duse, s-au plătit şi 13 Iei pentru fieca­
băvi de sărăcia seculară, este munca în acum şi ale celor cc vor urma o consti­
asemenea, sînt în lucru 4 arborade lorificăm aceste posibilităţi. Bunăoară, re zi dc lucru. Bătrinii şi cei incapa­
pentru cuterul „Star", rame speciale comun, pe ogoare unite. Realizările im- din venitul de 5.1CO.OCO Ici realizat bili dc muncă au prim ii în total ajutoa­ tuie entuziasmul şi hărnicia cu care în­
din lemn dc rezonanţa din molid etc. portante ale gospodăriei au contribuit anul trecut, 37,8 la sută provine din re în valoare de circa 3O7.0C0 Ici. Şi tregul nostru popor unit în jurul parti­
Să sperăm că Olimpiada de la To­ din plin la convingerea celorlalţi ţă­ sectorul zootehnic. Şi mai mult am ob­ dului transpune în viaţă politica sa eco­
kio va aduce noi satisfacţii atît spor­ rani din raion. înfăţişarea de astăzi a comunei reflectă nomică consecventă.
tivilor noştri, cit şi constructorilor de Gospodăria noastră dispune azi dc ţinut din cultivarea sfeclei de zahăr şi creşterea nivelului de trai al colecti­ MIKLOS ANTAL’
O lecţie practică despre muzică la Casa de cullurd din Odoihei. ambarcaţiuni din Reghin. 1.835 hectare teren arabil de aproape a cartofilor. viştilor. In ultimul deceniu colectiviştii preşedintele gospodăriei colective
2.000 hectare de păşuni şi fineţe, avem Realizările din anul trecut marchează şi-au construit 150 de case noi, (Intre din Tuşnad